Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha
Ovidiu Tender iese vesel din sediul DNA Ovidiu Tender iese vesel din sediul DNA Sursa: digi24.ro

Ovidiu Tender face slalom printre instituții, evită confiscarea și rămâne cu un teren extrem de valoros

Scris de  Oct 26, 2021

ANAF a recuperat doar puțin peste unu la sută din prejudiciul de 65 de milioane de euro din dosarul Rafo-Carom.

Adică doar 3.663.622 de lei (puțin peste 740.000 de euro) din prejudiciul uriaș de peste 320 de milioane de lei (peste 65 de milioane de euro la cursul de la momentul condamnării) din dosarul Rafo-Carom, deși au trecut mai bine de șase ani de la pronunțarea sentinței, așa cum rezultă dintr-un răspuns oficial al ANAF la solicitarea Centrului de Investigații Media (CIM).

Din cei aproape 13 ani de pușcărie, Ovidiu Tender, unul dintre cei doi autori ai tunului, a făcut patru și și-a salvat, de sub ochii statului, „perla”: un teren de 25 de hectare în București, acum fără sarcini în proprietatea unei firme curate din Abu Dhabi.

Tender 1

În iunie 2015, omul de afaceri Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani şi 7 luni de închisoare, iar fostul finanțator al Poli Timișoara, Marian Iancu, la 14 ani de detenție efectivă. În noiembrie 2019, după doar patru ani și puțin de pușcărie, Tender a ieșit din penitenciar. Judecătorii de la Judecătoria Târgu Jiu i-au aprobat cererea de eliberare condiționată, iar procurorii nu au atacat decizia. 

Potrivit sentinței definitive, dincolo de anii de pușcărie pentru cei doi, Fiscul trebuie să recupereze de la Marian Iancu aproape 28 de milioane de euro pentru prejudicierea Rafo Onești, iar de la Ovidiu Tender și Marian Iancu, peste 37 de miloane de euro pentru prejudicierea Carom Onești. În total: 65 de milioane de euro.

Confiscă de la inculpaţii Iancu Marian Alexandru, Găureanu Toader, Sălăjan Bogdan, Basaran Kadri Mazhar şi de la părţile responsabile civilmente SC BKP Trading Impex S.R.L. (prin administrator judiciar CII Breza Justin Thomas) şi SC BKP Trust Invest S.R.L. (prin administrator judiciar Best Insolvency IPURL) suma de 137.442.576,7 lei RON, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor şi care nu servește la despăgubirea persoanei vătămate S.C. Rafo S.A. Onești, la care se adaugă dobânzile şi penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii.

(...) Confiscă de la inculpatul Tender Ovidiu Lucian şi de la partea responsabilă civilmente S.C. Tender S.A., de la inculpatul Iancu Marian Alexandru şi de la părţile responsabile civilmente SC BKP Trading Impex S.R.L. (prin administrator judiciar CII Breza Justin Thomas) şi SC BKP Trust Invest S.R.L. (prin administrator judiciar Best Insolvency IPURL) şi de la inculpaţii Dumitrescu Cicilia şi Badea Marin suma de 162.993.336,8 lei RON (143.491.167 + 19.502.169,8 lei RON), care nu serveşte despăgubirii persoanei vătămate SC Carom SA, la care se adaugă majorările şi penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii.

(...) Confiscă de la inculpatul Tender Ovidiu Lucian suma de 21.697.600 lei RON, reprezentând valoarea creanţei dobândite de inculpat faţă de S.C. Tender S.A.”, se arată în sentința definitivă a Curții de Apel București din iunie 2015.

După ce, în urmă cu aproape patru ani, jurnaliștii CIM au investigat consecințele participării fraților Iancu la tunul RAFO-CAROM, astăzi vom analiza cum a „jucat” statul român Ovidiu Tender.

Sechestru extins dispus de instanță asupra bunurilor lui Ovidiu Tender și ale companiei Tender SA, dar niciodată aplicat

Prin verdictul definitiv din iunie 2015, judecătorii au menținut sechestrele instituite de procurori în 2005-2006 și au extins măsurile asigurătorii asupra bunurilor unde omul de afaceri și partea responsabilă civilmente Tender SA (compania de la care ar trebui recuperat prejudiciul) ”figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați (acţionari) sau administratori”.

Instanța a menținut ”măsura sechestrului asigurator (...) asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor Tender Ovidiu Lucian (...) şi părţilor responsabile civilmente (...) S.C. Tender SA, măsură pe care o instituie, respectiv extinde asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând tuturor inculpaţilor şi tuturor părţilor responsabile civilmente, inclusiv asupra conturilor, a dobânzilor aferente sumelor înscrise la credit, ce vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară și asupra activelor societăţilor comerciale la care inculpaţii şi părţile responsabile civilmente figurează ca împuterniciți, beneficiari reali, asociați (acţionari) sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu evidențierea tuturor actelor de dispoziție efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii”, se arată în hotărârea judecătorească definitivă de condamnare.

În plus, instanța a desemnat DIICOT și ANAF să se ocupe de punerea în executare a sechestrului extins asupra bunurilor deținute indirect de inculpați și părțile responsabile civilmente.

Desemnează ca organ însărcinat cu punerea în executare efectivă a măsurilor asigurătorii şi a măsurilor de siguranţă dispuse prin prezenta organele de cercetare penală (desemnate de procurorul-şef al Parchetului de pe lângă I.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală) şi Administraţia Finanţelor Publice, care vor colabora cu:

  1. a) Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de Oficiu Naţional pentru Recuperarea Creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile;
  2. b) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
  3. c) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
  4. d) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;
  5. e) Autoritatea Naţională a Vămilor;
  6. f) Garda Financiară;
  7. g) Banca Naţională a României;
  8. h) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
  9. i) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
  10. j) orice altă autoritate sau instituţie publică, inclusiv cele responsabile de gestionarea, administrarea şi valorificarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii, precum şi a celor care fac obiectul confiscării speciale”, a fost dispoziția instanței.

Aceste fraze lungi, tehnice și pline de acronime de instituții din hotărârea definitivă de condamnare a oamenilor de afaceri Tender și Iancu este pasul aproape corect făcut de justiție pentru a se asigura că se recuperează uriașul prejudiciu. Ceva s-a pierdut, însă, în hățișul instituțional.

Liber, dar și cu banii în buzunar 

”Tender pregătește vânzarea terenului fostei uzine Vulcan. Una dintre cele mai mari tranzacții cu teren din istoria pieței imobiliare locale, în pregătire” titra publicația cu profil economic profit.ro șase ani mai târziu, în mai 2021.

Profit.ro nota că Ovidiu Tender ar fi primit o ofertă de 35 de milioane de euro pentru terenul situat în Berceni, lângă fosta IMGB, o zonă în plin avânt rezidențial.

Tender 2

A cui e firma care deține terenul?

Cele 25 de hectare de teren ale fostei uzine uzine Vulcan au aparținut firmei Vulcan SA, o companie în faliment și lichidare deținută de Ovidiu Tender începând cu anul 2002, când omul de afaceri a cumpărat-o de la APAPS. 

La începutul secolului trecut, uzina Vulcan a fost sucursală a Societății Austriece pe Acțiuni pentru Fabricarea de Mașini și Vagoane, iar în comunism a devenit cel mai mare producător român de cazane pentru centrale electrice, echipamente industriale și unități de pompare. La zece ani de la preluarea de către Ovidiu Tender, Vulcan SA a intrat în insolvență, în 2013, și în faliment, în 2019. Potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul oficial:
- în mai 2003 - Vulcan SA era deținută de Tender SA cu o participație de peste 83 la sută;
- în martie 2004 - participația a fost preluată de Grupul Energetic Tender;
- în aprilie 2018, înainte de faliment, Vulcan SA era deținută de Grupul Energetic Tender cu aproape 75 la sută..

Cine deține Grupul Energetic Tender?

Proprietarul Vulcan SA, Grupul Energetic Tender SA, a intrat și el în insolvență în 2015, în anul în care Ovidiu Tender a ajuns la pușcărie. A fost controlat, potrivit datelor coroborate de CIM din Monitorul Oficial și platforma de business Confidas, de Tender SA, cu peste 64% din părțile sociale. Un alt acționar semnificativ al Grupului Energetic Tender a fost Esparom SA, o altă companie din imperiul Tender, cu peste 35% din acțiuni. 

Din 3 iunie 2021 compania este radiată. 

Pe scurt, terenul fostei uzine Vulcan, evaluat la 35 de milioane de euro, era deținut indirect de Tender SA, compania de la care ANAF ar fi trebuit să recupereze prejudiciul din dosarul Rafo-Carom.

Ce s-a întâmplat cu terenul?

Pe 15 septembrie 2020, terenul de 25 de hectare al fostei uzine Vulcan, cu patru hale, construcții și instalații industriale, a fost preluat, pentru 13 milioane de euro, de o firmă pe nume Vulcan UPE SRL din Timișoara, o firmă fondată în 2018. Practic, o clonă a Vulcan SA, dar una fără creanțe, litigii și ipoteci.

La a treia licitație organizată de lichidatorul judiciar Euro Insol SPRL, prețul a scăzut de la peste 19 milioane de euro la 13 milioane de euro.

Terenul a fost vândut „pe datorie”

Prețul de vânzare a terenului a fost similar cu valoarea unor creanțe garantate la Vulcan SA. Practic, nu a fost o vânzare, ci un fel de compensare.

Potrivit lui Bogdan Stoica, practician în insolvență la Euro Insol, în iulie 2019, firma Vulcan UPE SRL a preluat datoriile garantate de aproape 13 milioane de euro înscrise în tabelul de creanțe al Vulcan SA și deținute de firmele Grupul Imobiliar Trustee SA, Ilsa Land SRL și Industria Lânii SA.

Cele trei firme au cumpărat creanțele garantate ale BCR în 2013. Banca creditase uzina cu 60-70 de milioane de lei în anii 2000. E vorba de așa-numite NPL-uri (Non-Performing Loans, sau credite neperformante) vândute de BCR după criza din 2009.

Adică Tender, prin alte firme, a cumpărat credite bancare pe care tot firme de-ale lui le făcuseră „neperformante” nerambursându-le niciodată.

Terenul nu era sub sechestru

Practicianul în insolvență de la Euro Insol Bogdan Stoica a confirmat informațiile CIM potrivit cărora terenul fostei uzine Vulcan nu era indisponibilizat prin sechestru.

ANAF nu a cerut extinderea sechestrului asupra activelor deținute indirect de către Tender SA, partea responsabilă civilmente din dosarul Rafo-Carom, așa cum au cerut judecătorii în sentința definitivă din iunie 2015.

  • Tender 3
  • Tender 4

Pe scurt, pentru 13 milioane de euro, firma Vulcan UPE SRL a devenit proprietarul terenului de peste 25 de hectare al fostei uzine Vulcan, acum evaluat la 35 de milioane de euro.

A cui e firma Vulcan UPE SRL, noul proprietar al terenului fostei uzine Vulcan?

Potrivit Mof, compania Vulcan UPE SRL a fost fondată în octombrie 2018 chiar de firmele deținătoare ale creanțelor garantate asupra activelor fostei uzine Vulcan, respectiv:
- Grupul Imobiliar Trustee SA, administrator - Tiberiu Tender, fratele lui Ovidiu Tender, acționar majoritar - Esparom SA, aflată și ea în insolvență, deținută majoritar, la rândul ei, de Augustus Real Estate Investment Management SA din Spania,
- Ilsa Land SRL, administrator - Sorin Ciucă; acesta este și administator special al Tender SA. Ilsa Land este deținută de Industria Lânii SA, 
- Industria Lânii SA, al cărei reprezentant legal al firmei este tot Sorin Ciucă, iar acționarul majoritar, cu peste 93 %, este Tender SA, potrivit datelor din Monitorul Oficial și platforma de business Confidas.  

La cine a ajuns terenul de 35 de milioane de euro?

În aprilie 2021, în urma cesionării unor părți sociale de către Grupul Imobiliar Trustee, un SRL (LLC) din Emiratele Arabe Unite a intrat în firma Vulcan UPE SRL.

Structura acționariatului „clonei” Vulcan UPE SRL a devenit următoarea:
- Grupul Imobiliar Trustee SA, cu zece la sută;
- Ilsa Land SRL, cu 60 la sută;
- Industria Lânii SA, cu 20 la sută;
- DAT Consultancy FZ - LLC din Emiratele Arabe Unite, cu zece la sută, reprezentat de un anume Marian Tudor.

Mai departe, potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul Oficial, pe 7 mai 2021 a avut loc o majorare a capitalului social de la 200 de lei la peste 16 milioane de lei. Au fost emise peste 16 milioane de acțiuni prin conversia unor creanțe ”certe, lichide şi exigibile existente asupra Societăţii”. Creanțe pe care, clasic, nu le-a constatat nimeni altcineva în afară de acționari.

Structura participațiilor la Vulcan UPE SRL a devenit următoarea:
- Grupul Imobiliar Trustee SA, aproape 15 la sută;
- Ilsa Land SRL, peste 14 la sută;
- Industria Lânii SA, aproape zece la sută;
- DAT Consultancy FZ - LLC din Emiratele Arabe Unite, peste 61 la sută.

Noul proprietar al terenului se pregătește de vânzare

Cu toate instituțiile investite de instanță prin hotărârea definitivă pe post de spectatori, magicianul Tender și-a cumpărat niște creanțe pe care tot firmele lui le-au produs unei bănci, creanțe de 13 milioane de euro cu care și-a compensat achiziția unei bijuterii imobiliare de la o altă firmă devalizată tot sub managementul lui. Printr-o majorare de capital cel puțin dubioasă, terenul ajunge, curat și fără sarcini, în patrimoniul unei firme din Emiratele Arabe Unite, jurisdicție cunoscută pentru înverșunarea cu care apără beneficiarul real al companiilor înregistrate aici. 

Acum, firma Vulcan UPE SRL, deținută în minoritate de firmele lui Tender dar „pilotată” de la Abu Dhabi, încearcă să obțină autorizațiile pentru demolarea clădirilor.

Pe 13 octombrie 2021, firma a anunțat că a obținut acordul de mediu pentru demolare, astfel încât terenul să fie perfect pregătit pentru proiecte imobiliare viitoare.

Potrivit profit.ro, omul de afaceri Dragoș Bîlteanu se va ocupa de demolarea celor 63 de clădiri în suprafață de 13 ha de pe terenul de peste 25 de hectare. Costul demolării este estimat la peste șapte milioane de euro. Dragoș Bîlteanu este fostul președinte al SIF Banat-Crișana, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru manipularea bursei în dosarul delapidării SIF Banat-Crișana și SIF Muntenia. Bîlteanu este cunoscut publicului, mai degrabă, drept soțul cântăreței Cristina Rus de la trupa Blondy.

Unde putea interveni statul?

Potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul Oficial, Tender SA a fost deținută prin acțiuni la purtător. La începutul acestui an, acțiunile la purtător au fost convertite în acţiuni nominative, ca urmare a intrării în vigoare a legii nr. 129 din iulie 2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Cu alte cuvinte, a trebuit ca acțiunile până atunci „la purtător” să fie declarate oficial, formal, de către proprietarul lor.

Potrivit articolului 61 din legea nr. 129/2019, ”La data intrării în vigoare a prezentei legi se interzic emiterea de noi acțiuni la purtător și efectuarea de operațiuni cu acțiunile la purtător existente. Acțiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acțiuni nominative (...)” iar „Deținătorii cu orice titlu de acțiuni la purtător le vor depune la sediul societății emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Prin urmare, în ianuarie 2021, societatea Vulcan UPE SRL, obligată de lege, a declarat că deține peste 28 de milioane de acţiuni nominative la Tender SA, cu o valoare nominală de cinci lei fiecare şi o valoare totală de peste 140 de milioane de lei, reprezentând 99,9939 la sută din capitalul social. Un procent de 0,0061 la sută este deținut de însuși Ovidiu Tender, potrivit documentelor companiei publicate în Monitorul Oficial.

Astfel, Vulcan UPE SRL deținea Tender SA în urma declarării acțiunilor la purtător, iar Tender SA deținea pachetul majoritar la Vulcan UPE, prin intermediul Industria Lânii SA și Ilsa Land SRL.

Așadar, potrivit datelor din Monitorul Oficial al României, coroborate cu informațiile de pe platforma Confidas, între ianuarie 2021 - data declarării acțiunilor la purtător de către firma Vulcan UPE SRL - și  7 mai 2021 - data schimbării acționarului majoritar la Vulcan UPE SRL - între Tender SA și Vulcan UPE a existat ceea ce se specialiștii numesc „deținere circulară” de companii. Mai exact firma A deține, prin firmele B și C, participația majoritară la firma D, care-i este acționar majoritat chiar firmei A.

Adică o situație interzisă de lege în dreptul comercial românesc.

Cu toate astea, doar dacă Vulcan UPE SRL va vinde terenul de 25 de hectare evaluat la 35 de milioane de euro, suma obținută din vânzare va fi la dispoziția acționarului majoritar al Vulcan UPE, compania DAT Consultancy FZ - LLC din Emiratele Arabe Unite.

Totuși, un pachet de aproape 39 la sută la firma Vulcan UPE SRL este deținut în continuare de companiile Grupul Imobiliar Trustee, Ilsa Land SRL și Industria Lânii SA, toate controlate de oamenii lui Tender. Grupul Imobiliar Trustee este administrat de fratele lui Tiberiu Tender și controlat indirect de o firmă din Spania, iar Ilsa Land SRL și Industria Lânii SA sunt deținute de Tender SA, aflată în proprietatea Vulcan UPE SRL.

Cum Ilsa Land SRL și Industria Lânii SA sunt totuși deținute de Tender SA, companie responsabilă civilmente în dosarul penal al lui Ovidiu Tender, rămâne de văzut dacă ANAF - Direcția Executări Silite Cazuri Speciale va putea ridica pretenții asupra sumei obținute din vânzarea terenului pentru recuperarea prejudiciului din dosar. 

Sau măcar asupra unei părți din aceasta.

Mai există însă și opțiunea ca terenul să fie dezvoltat chiar de proprietari, într-un nou business imobiliar.

Cum am ajuns aici?

Executarea silită a bunurilor Tender SA de către ANAF era blocată ca urmare a legii 85/2014 privind procedurile de insolvență - au explicat pentru CIM surse din cadrul ANAF.

Această lege spunea, în principiu, că executarea silită se suspendă în cazul companiilor aflate în insolvență. 

Or, partea responsabilă civilmente, Tender SA, una dintre companiile de la care ANAF trebuie să recupereze prejudiciul, este în insolvență din mai 2015, chiar la momentul deciziei definitive.

Și alte companii controlate de omul de afaceri Ovidiu Tender au fost băgate în insolvență. Spre exemplu, Prospecțiuni SA este insolventă din aprilie 2016, iar Talc Dolomita SA, din octombrie 2015.

Altele au ajuns chiar în faliment: Nuclearmontaj, din mai 2016, iar Vulcan SA, din februarie 2019, potrivit documentelor companiilor publicate în Monitorul Oficial.

A fost nevoie de modificarea Codului de procedură fiscală, prin ordonanța de Guvern nr. 30 din august 2017, pentru ca Fiscul să poată recupera, totuși, ceva de la oamenii de afaceri care se ascundeau sub umbrela falimentului, de multe ori simulat, pentru a rămâne cu bunurile care ar fi trebuit să le fie rechiziționate de stat pe baza unor condamnări definitive. 

Această OUG a modificat Codul de procedură fiscală, astfel încât ANAF să fie derogat de la suspendarea executării silite în cazurile de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale.

Din pușcărie, Ovidiu Tender a contesat în justiție cererile de executare silită inițiate de ANAF. În instanță, administratorii judiciari ai Tender SA, Alfa & Quantum Consulting SPRL din Timișoara și Servicii Reorganizare și Lichidare IPURL, dar chiar și mai multe completuri de judecată de la Judecătoria Timișoara și Tribunalul Timiș, au considerat că articolul 266^3 în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală ar putea fi neconstituțional.

Cel mai important argument a fost că modificarea legislativă ar urma să retroactiveze în cazul Tender SA, aplicându-se unei companii care a intrat în insolvență și, implicit, ar fi trebuit să beneficieze de suspendarea executării silite înainte de momentul în care Codul de procedură fiscală a fost modificat prin OUG 30/2017.

Manevra lui Tender s-a blocat, însă, la CCR, chiar dacă ani mai târziu. 

Prin decizia 306 din 11 mai 2021, CCR a respins însă excepția de neconstituționalitate și a permis executarea silită de către ANAF a companiilor aflate în insolvență, în ideea recuperării prejudiciilor din dosarele penale prin derogare de la legea insolvenței din 2014.

Curtea Constituțională a stabilit că derogarea ANAF de la suspendarea executării silite în cazul companiilor aflate în insolvență pentru recuperarea prejudiciilor din dosarele penale nu retroactivează cu adevărat, pentru că se aplică în cadrul unor procese de executare silită aflate în desfășurare, cum e și cazul Tender SA.

Schema prin care terenul de 35 de milioane de euro a fost scos din patrimoniul Vulcan SA, deținută indirect de Tender SA (compania de la care ANAF ar fi trebuit să recupereze prejudiciul) a fost pusă la punct înainte ca ANAF să poată executa insolventa Tender SA, adică înainte de decizia CCR din mai 2021 ce a permis executarea silită de către Fisc a companiilor aflate în insolvență. Și înainte de împlinirea celor 18 luni pentru declararea acțiunilor la purtător, când Vulcan UPE SRL a declarat că deține pachetul majoritar de la Tender SA.

Numai că terenul fostei uzine Vulcan nu era indisponibilizat prin sechestru asigurător individualizat și înscris ca atare la Cadastru, au explicat surse din cadrul ANAF pentru CIM.

Informația a fost confirmată de Bogdan Stoica de la Euro Insol, lichidatorul judiciar al Vulcan SA.

Chiar dacă nu putea să execute o companie aflată în insolvență până la decizia CCR din mai 2021, acest lucru nu înseamnă că ANAF nu putea cere instanțelor extinderea sechestrului asupra activelor Vulcan, deținute indirect de Tender SA, așa cum a dispus instanța în verdictul definitiv de condamnare.

Dar ANAF nu făcut acest lucru.

E adevărat că activele Vulcan SA erau grevate de o ipotecă de rang I în favoarea BCR după ce uzina luase credite în anii 2000. Ipoteca a fost preluată însă în 2013 de firme controlate de Tender SA. După sentința judecătorească de condamnare din iunie 2015, terenurile ipotecate erau deținute indirect de partea responsabilă civilmente, Tender SA.

Și ar fi putut fi puse sub sechestru.

Cum explică un procuror situația?

Procurorii nu au competențe privind executarea post-factum, după condamnare, ci doar ante-factum, în cursul urmăririi penale. Atunci trebuia făcută o investigație financiară, identificate toate bunurile companiei - în cazul de față, Tender SA - deținute direct sau indirect, prin firme în cascadă, terți sau proxy, și aplicate sechestre de către procuror pentru ca, acum, ANAF să le poată pune în executare”, a explicat pentru CIM un procuror care a dorit să nu îi fie dezvăluită identitatea.

Ce a făcut totuși ANAF pentru recuperarea prejudiciului?

A scos la vânzare crama lui Tender de la Dumbrăvița, Timiș. Dar nici asta nu a ieșit la prima „strigare”.

Săptămâna trecută, pe 19 octombrie 2021, ANAF a scos la licitație domeniul companiei Tender SA de la Dumbrăvița, județul Timiș. Surse din ANAF au declarat pentru CIM că proprietatea înseamnă un teren de peste 3000 de metri pătrați cu vinotecă, terasă, sală de fitness, saună și piscină.

Prețul de pornire al licitației a fost de 8.116.064 de lei fără TVA, dar nimeni n-a pus pe masă cei aproape două milioane de euro.

Acum trebuie organizată o a doua licitație, iar prețul de pornire scade cu un sfert.

Fiscul a vândut, totuși, ARO-ul lui Ceaușescu, deținut de Tender

În decembrie 2019, ANAF a vândut, prin licitație, automobilul de teren ARO 304, culoare gri-albastru, an de fabricație 1977, care i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu și care ajunsese la Tender. Suma de vânzare a fost de 189.180 de lei, adică peste 39.000 de euro.

Tender 8Sursa: ANAF.ro

Automobilul a fost folosit de Nicolae Ceaușescu în vizite oficiale. Într-una dintre fotografii, dictatorul Ceaușescu, alături de fostul preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, salutau mulţimea pe bulevardul Kiseleff.

Și cam atât.

Context

Pe 8 iunie 2015, cu o zi înaintre de prescrierea faptelor și după ședințe de judecată stabilite în zile consecutive tocmai pentru a evita prescripția, omul de afaceri Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv la 12 ani şi 7 luni închisoare în dosarul Rafo-Carom, în timp ce Marian Iancu a primit 14 ani de detenţie.

Acuzaţiile pentru care au fost găsiți vinovați au fost de înşelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei, constituire şi apartenenţă la un grup de crimă organizată și spălare de bani. Totul cu scopul de a prejudicia Rafo și Carom Onești cu peste 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003.

Judecătorii Curții de Apel București care au dispus condamnările au fost Mihai Alexandru Mihalcea şi Georgiana Tudor.

Un episod uitat: judecătoarea Camelia Bogdan și concesiunile din Africa de vest ale lui Tender

Celebra judecătoare Camelia Bogdan - cea care l-a condamnat pe mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, la zece ani de detenție în dosarul ICA -  a fost și în completul care îl judeca pe magnatul Ovidiu Tender.

Judecătoarea Bogdan a fost recuzată şi înlocuită din complet de colegele ei, Luminiţa Criștiu-Ninu şi Codruţa Strâmb.

Aceste două judecătoare au anulat şi decizia de extindere a sechestrului dispusă cu o lună înainte de sentința definitivă de completul format din judecătorii Daniel Donţete şi Camelia Bogdan asupra averii din străinatate a lui Tender, inclusiv asupra proprietăţilor din Sierra Leone, Senegal şi Guinea Bissau, precum și extinderea sechestrului asupra rafinăriei Rafo Oneşti, deţinută de Petrochemical Holding Viena, reprezentată de oligarhul rus Yakov Goldovsky.

Până la urmă, Tender a fost condamnat pe 8 iunie 2015, dar de către un alt complet, format din judecătorii Mihai Alexandru Mihalcea și Georgiana Tudor. Din sentinţa finală lipseşte însă partea cu sechestrul asupra Rafo Onești și a concesiunilor lui Tender din Africa de vest.

Tender şi Iancu au sponsorizat serviciile secrete şi Palatul Cotroceni

În 2002, Ovidiu Tender a sponsorizat reuniunea de la Snagov a serviciilor secrete din ţările NATO, întâlnire organizată de fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeș şi de ofițerul olandez Willem Matser. Un an mai târziu, Matser a fost arestat pentru spălare de bani proveniţi din traficul cu droguri columbiene.

În plus, potrivit jurnalistului de investigaţie Paul Radu, firma fraţilor Iancu, VGB Oil, a sponsorizat mai multe acţiuni sociale ale Administraţiei prezidenţiale, în al doilea mandat de preşedinte al lui Ion Iliescu.

Dosarul Rafo-Carom a fost instrumentat de Alina Bica în 2005-2006 pe când era procuror de caz al DIICOT. Ulterior, în 2013, ea a ajuns șefa DIICOT.

În iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru că, pe când era șefa DIICOT, l-a favorizat chiar pe Ovidiu Tender. Ca șef al DIICOT, Bica l-a favorizat  pe Tender în dosarul pe care tot ea i l-a făcut ca procuror de caz.

Condamnarea Alinei Bica a fost anulată ca urmare a deciziei CCR privind nelegalitatea compunerii completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte. Cazul s-a rejudecat și, în ianuarie 2021, Bica a fost condamnată din nou, de această dată la patru ani de detenție, pentru favorizarea lui Tender.

Acum, Bica este fugită în Italia, la Bari, după ce inițial fugise cu Elena Udrea în Costa Rica.

 

Autor: Alex Costache
Editor: Ovidiu Vanghele

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

0
Shares