Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha
Dinu Patriciu Dinu Patriciu Sursa foto: Profit.ro

Rompetrol a plătit jumătate din prejudiciul de peste 58 de milioane de dolari din dosarul lui Dinu Patriciu, dar mai are de achitat dobânzi și penalități de peste 83 de milioane de dolari

Scris de  Noi 03, 2021

Compania kazahă de stat KazMunaiGaz International, care deține fosta Rompetrol SA (actuala Oilfield Exploration Business Solutions), a achitat deja peste 29 de milioane de dolari, adică jumătate din prejudiciul de peste 58,5 milioane de dolari la plata căruia a fost obligată în dosarul cunoscut drept Rompetrol I.

Este vorba de dosarul în care a fost reținut și apoi judecat fostul proprietar al Rompetrol, Dinu Patriciu, care a murit chiar înainte de hotărârea definitivă.

Potrivit răspunsurilor ANAF și ale Departamentul de Comunicare al Grupului KMG International la întrebările Centrului de Investigații Media (CIM), chiar în acest an Rompetrol a achitat peste 6,5 milioane de dolari.

Rompetrol 2(Răspunsul Departamentului de Comunicare al Grupului KMG International pentru CIM)

Totuși, potrivit ANAF, Rompetrol mai are de achitat dobânzi de peste 354 de milioane de lei, adică peste 83 de milioane de dolari la un curs de 4,26 lei/dolar.

Rompetrol 1(Răspunul ANAF pentru CIM)

În octombrie 2014, judecătorii au decis că Rompetrol trebuie să restituie statului peste 58 de milioane de dolari, reprezentând o parte din creanţa Libia recuperată de fostul proprietar Dinu Patriciu de la fostul dictator Muammar Gaddafi, la care se adaugă dobânzi și penalități.

"Admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice şi, în consecinţă, obligă pe inculpaţii Bucşă Alexandru şi Grama Petrică în solidar cu partea responsabilă civilmente SC ROMPETROL SA la plata sumei de 58 521 056 USD în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii plus dobânda legală aferentă, calculată de la data 05.01.2001 până la data achitării integrale a debitului, către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice", se arată în sentința definitivă din 2014.

Povestea creanței lui Gaddafi către Ceaușescu, încasată de Patriciu

În 1998, când Dinu Patriciu a cumpărat fosta întreprindere comunistă de exploatări petroliere, Rompetrol era o societate fără mari active. Avea însă de recuperat creanţe din state ostile cum ar fi Libia lui Gaddafi sau din Turkmenistan. Aceste datorii reprezentau investiţiile făcute de fostul dictator Nicolae Ceauşescu în aceste ţări şi ar fi trebuit recuperate de statul român. Creanţa Libia era de 88 de milioane de dolari.

Statul nu a reuşit însă să recupereze cele 88 de milioane de dolari pe care le datora României dictatorul libian, colonelul Muammar Gaddafi, însă Patriciu a reuşit să smulgă de la el o parte, 58 de milioane de dolari. Bani cu care a cumpărat rafinăria Petromidia de la statul român în 2000.

Practic, Dinu Patriciu a reuşit să cumpere Petromidia fără să pună pe masă niciun ban de la el.

Cu ocazia privatizării, Patriciu s-a mai angajat că va plăti datoria istorică de peste 600 de milioane de dolari a Petromidia, datorie care însă nu a fost plătită nici până azi.

Cine ar mai trebui să achite prejudiciul din dosarul Rompetrol I?

Fostul patron al Rompetrol, magnatul Dinu Patriciu, a murit în august 2014, cu doar două luni înainte de sentința definitivă de condamnare din dosarul Rompetrol I, din 7 octombrie 2014. Ancheta și procesul au durat zece ani. Prin urmare, Patriciu nu a mai apucat să fie condamnat. În schimb, foștii lui directori au primit pedepse cu executare.

Fostul administrator şi director economic al Rompetrol, Alexandru Bucşă, a primit cel mai mult: șase ani de închisoare. Fostul şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor, Petrică Grama, a primit 2 ani şi 4 luni de închisoare.

Statul se judecă cu fostele soții și cu fetele lui Patriciu pentru recuperarea prejudiciului

În mai 2018, Tribunalul Bucureşti a dat câştig de cauză Statului, prin Ministerul de Finanțe, și le-a obligat pe moștenitoarele lui Dinu Patriciu - una dintre fostele soții, Dana Rodica Patriciu, și pe cele două fete, Ana și Maria Patriciu - la plata prejudiciului din dosarul Rompetrol I, în solidar cu Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA).

Obligă pârâtele Ana Patriciu, Dana Rodica Patriciu și Maria Patriciu la plata către reclamant a sumei de 58.521.056 USD la care se adaugă dobânda legală calculata de la data de 05.01.2001 până la plata efectiva a debitului”, a fost decizia instanței.

La Curtea de Apel Bucureşti însă, în iunie 2019, magistraţii au decis rejudecarea cazului.

Acum, procesul privind obligarea moștenitoarelor lui Dinu Patriciu la plata prejudiciului în solidar cu Rompetrol continuă la Tribunalul București și are termen pe data de 3 decembrie 2021. În acest proces a fost adăugată și o altă fostă soție a lui Dinu Patriciu, Sabina, mama celor două fete.

Sorin Roșca Stănescu nu a plătit nimic. Nici măcar cheltuielile de judecată

În dosarul Rompetrol I a mai fost condamnat și fostul jurnalist Sorin Roşca Stănescu, prieten cu Dinu Patricu. El a primit doi ani şi patru luni de închisoare cu executare pentru manipularea Bursei de capital în momentul listării Rompetrol la Bursa de valori București.

Stănescu a executat un an de detenţie şi a fost liberat condiţionat pentru bună purtare. El nu a fost însă condamnat și la plata vreunei părți din prejudiciul uriaș imputat celorlalți inculpați. 

În aprilie 2021, Tribunalul București a respins cererea de reabilitare judecătorească formulată de Sorin Roșca Stănescu. Judecătorii i-au respins cererea lui SRS întrucât au constatat că acesta nu a achitat cheltuielile de judecată de 20.000 de lei (4.000 de euro) la care a fost obligat prin hotărârea definitvă, ci doar o sumă modică de 650 de lei (130 de euro).

Context

Dosarul Rompetrol I - cu prejudiciu de peste 58 de milioane de dolari și dobânzi și penalități de peste 83 de milioane de dolari, în total aproape 142 de milioane de dolari - nu este singurul dosar legat de compania Rompetrol a lui Dinu Patriciu și de rafinăria operată de aceasta, Petromidia.

A mai fost deschis și dosarul Rompetrol II, privind datoriile istorice ale companiei de peste 660 de milioane de dolari și memorandumul de înțelegere cu Rompetrol încheiat de Guvernul Năstase, în 2003. Ancheta a fost clasată în decembrie 2019, însă procurorii au precizat că statul român are posibilitatea să-și recupereze datoria istorică de 660 de milioane de dolari în instanța civilă. Anul trecut, în vară, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia de clasare.

Potrivit unui răspuns la o solicitare de presă, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) încă analizează posibilitatea deschiderii unui proces civil pentru recuperarea datoriei.

Pe rolul DNA există însă și un al treilea dosar, Rompetrol III, care privește memorandumul de înțelegere cu Rompetrol încheiat de Guvernul Ponta în 2014. În acest caz, este începută urmărirea penală în personam față de două persoane pentru trafic de influență, respectiv cumpărare de influență. Dosarul a fost deschis încă din 2015, pe vremea când DNA era condusă de Laura Codruța Kovesi. Atunci, procurorii au ridicat documente de la Guvern privind memorandumul cu Rompetrol. Ancheta este încă în instrumentare la DNA.

În acest al treilea caz, și Departamentul de Justiție al SUA a deschis o anchetă în perioada 2015-2016, însă e neclar ce s-a întâmplat cu ancheta americanilor.

Istoria tunului Rompetrol

2000: Grupul Rompetrol al lui Dinu Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia cu doar 58 de milioane de dolari după eşecul privatizării către compania turcească Akmaya.

Turcii se angajaseră să achite contra-valoarea rafinăriei, dar și datoriile istorice acumulate către stat, în total 725 de milioane de dolari. Până la urmă, potențialii cumpărători turci au renunțat la tranzacție.

Procedura de privatizare a fost reluată şi rafinăria de la malul mării a fost cumpărată de Patriciu, prin compania Rompetrol. Patriciu s-a angajat că va plăti datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari.

24 octombrie 2003: Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol în valoare de 603 milioane de dolari în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani.

Ideea – cel puţin oficial declarată – a Guvernului Năstase a fost ca, până în 2010, Rompetrol să răscumpere obligaţiunile statului. Practic, să plătească datoriile re-eşalonate.

2004: Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate al preşedintelui Ion Iliescu, generalul Ioan Talpeş, fost director al SIE, a sesizat DIICOT cu privire la memorandumul-ul dintre stat și Rompetrol.

2005: După venirea la putere a preşedintelui Traian Băsescu, o parte din dosarul Rompetrol – creanţa Libia, creanța Turkmenistan şi manipularea Bursei de Valori, faptă de care a fost găsit vinovat Roșca Stănescu – a început să fie instrumentată de procurorii DIICOT Adriana Cristescu şi Ciprian Nastasiu. Dinu Patriciu a fost chiar reţinut pentru o noapte.

2006: Cei doi procurori au audiat mai mulți foști miniștri ai Cabinetului Năstase, inclusiv pe fostul premier. Foştii miniştri ai lui Năstase au declarat atunci că ordonanţa de conversie a datoriilor a fost benefică întrucât a împiedicat închiderea rafinăriei, fapt ce ar fi dus la concedierea angajaţilor. Fostul prim-ministru Adrian Năstase s-a apărat constant spunând că legea de aprobare a ordonanţei 118/2003 de re-eșalonare a datoriilor a fost promulgată în 2005 chiar de preşedintele Traian Băsescu.

2007: Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGas, pentru o sumă neclară şi astăzi. Potrivit unor surse, prețul a fost de 1,6 miliarde de dolari, potrivit altora aproape trei miliarde de dolari. Tranzacţia l-a propulsat pe Patriciu pe primul loc în topul celor mai bogaţi români.

30 august 2010: Obligaţiunile statului au ajuns la maturitate. În condiţiile în care Rompetrol a răscumpărat obligaţiunile într-o mică măsură, statul a redevenit acţionar.

Însă, cu câteva zile înainte de maturitatea obligaţiunilor, în august 2010, ministrul de atunci al Finanţelor din Guvernul Boc, liberalul Sebastian Vlădescu, prieten cu Dinu Patriciu, a acceptat o plată de 71 milioane de dolari (aproape 54 de milioane de euro) din partea Rompetrol, ceea ce a făcut ca, după 30 august 2010, statul să redevină doar acţionar minoritar la Rompetrol, cu doar 44 la sută. Statul român a pierdut aici pachetul majoritar de acţiuni, prin urmare și controlul companiei.

A urmat o serie de procese, o parte pierdute de statul român. La o altă parte, statul român a renunțat în urma unui memorandum din 2014 încheiat cu Guvernul Ponta.

15 februarie 2013: Guvernul USL Ponta II a încheiat o înţelegere cu grupul kazah. S-a semnat un memorandum, în fapt un nou contract de stat, prin care partea română a acceptat o potențială plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de aproape 27 la sută din acţiunile statului la Rompetrol. Restul celor 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un fond mutual de investiţii de un miliard de euro. În plus, părțile au convenit și încetarea proceselor din partea statului român.

Memorandumul a fost semnat de şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei, Gabriel Dumitraşcu, fost director la Roşia Montană Gold Corporation în anii 2000.

mai 2013: Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament, însă nu a fost lăsat de Curtea Constituţională, după ce legea a fost atacată la CCR de preşedintele Traian Băsescu.

22 ianuarie 2014: Guvernul Ponta a fost nevoit să adopte contractul cu Rompetrol prin HG. Hotărârea de Guvern a fost semnată de premierul Victor Ponta, un secretar de stat de la ministerul Economiei, ministrul Energiei Constantin Niţă, ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu şi ministrul Bugetului Liviu Voinea.

octombrie 2014: Justiţia a dat verdictul final în dosarul Rompetrol I după 10 ani de anchete şi procese. Între timp, Dinu Patriciu murise. Cel mai cunoscut condamnat din acest dosar a rămas fostul jurnalist Sorin Roşca Stănescu, la acel moment senator PNL. A primit doi ani şi patru luni de detenţie efectivă.

Instanţa a decis şi recuperarea de la Rompetrol a „creanţei Libia”, în valoare de 58 de milioane de dolari, banii cu care Patriciu cumpărase practic rafinăria Petromidia, plus dobânzi şi penalităţi. În total, 142 milioane de dolari.

29 aprilie 2016, Astana, Kazahstan: KazMunaiGas International a semnat un acord cu chinezii de la CEFC China Energy Company Limited pentru preluarea unui pachet de acţiuni de 51 la sută din acţiunile Rompetrol, pentru suma de 680 de milioane de dolari.

Acordul KazMunaiGaz International cu CEFC China Energy a picat un an mai târziu, după ce patronul chinez a fost arestat pentru corupție. Apoi, Rompetrol a intrat în vizorul unor investitori americani reprezentați de către Don Laguardia, un specialist în investiţii pe pieţele emergente.

9 mai 2016: DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Petromidia în cadrul dosarului Rompetrol II pâna la concurenţa sumei de aproape 680 de milioane de euro. Sechestrul a fost confirmat de judecătorii Înaltei Curţi.

22 iunie 2016: DIICOT a început urmărirea penală în dosarul Rompetrol II. Fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu, şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, au fost puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu întrucât nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice. Fostul premier, Adrian Năstase, şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, au fost doar martori.

DIICOT a pus sub sechestru şi o parte din averile foştilor miniştri urmăriţi penal.

februarie 2018: Procurorul DIICOT, Mirel Rădescu, a finalizat rechizitoriul și se pregătea să-l trimită în instanță. Actul de sesizare al instanței a fost infirmat de șeful de atunci al DIICOT, Daniel Horodniceanu. Motivul: mai multe nereguli în anchetă. În mai 2018, procurorul de caz a fost revocat din DIICOT, iar dosarul a fost dat altui anchetator care s-a apucat să refacă ancheta.

decembrie 2019: DIICOT a clasat, într-un final, dosarul Rompetrol II, dar a atras atenția că statul român își poate recupera datoria în instanța civilă.

octombrie 2020: În plină campanie prezidențială americană, The New York Times a publicat un document prezentat de Tony Bobulinski, un fost partener de afaceri al lui Hunter Biden, fiul actualului președinte al SUA, Joe Biden. Documentele publicate de NYT au dezvăluit un plan de afaceri din aprilie 2017, trimis de către un asociat lui Hunter Biden și Tony Bobulinski, cu mize de două miliarde de dolari în România și alte state.

Planul includea un parteneriat în România cu omul de afaceri Puiu Popoviciu și corporația chineză CEFC. Erau intenții de afaceri în piața imobiliară, dar și construirea unor benzinării Rompetrol în România. Planul potențialelor afaceri dintre Hunter Biden și Puiu Popoviciu făcea referire la memorandumul cu Rompetrol.

Până la urmă, planul de afaceri nu a fost niciodată pus în practică, după ce corporația chineză CEFC, care voia să cumpere Rompetrol, a ajuns în faliment, iar patronul chinez a fost arestat.

Între timp, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv pentru corupție în august 2017, dar nu a fost deocamdată extrădat din Marea Britanie.

ianuarie 2021: Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR) și Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE) au precizat, răspunzând unei solicitări de presă, că, după termenul asumat de șapte ani de la semnarea memorandumului cu Guvernul Ponta, compania KazMunaiGaz, prin FIEKR, a aprobat investiții de 311 milioane de dolari și a realizat efectiv investiții de aproape 43 de milioane dolari, prin construirea a 30 de benzinării Rompetrol, în contul datoriei istorice a Rompetrol de peste 600 de milioane de doalri către statul român.

Asta deși, prin memorandumul semnat în 2013 și ratificat de Guvernul Ponta în 2014, kazahii s-au angajat să cumpere un pachet de aproape 27% din acțiunile deținute de statul român la Rompetrol cu 200 de milioane de dolari și să investească 1 miliard de dolari, în termen de șapte ani.

Text: Alex Costache
Editor: Ovidiu Vanghele

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

0
Shares