Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității București a devenit, mai cu seamă în ultimul an universitar, un fief al intereselor Partidului Național Liberal (PNL). 

Dan Podaru, unul dintre prodecanii facultății, vicepreședinte al PNL Sector 1 și consilier local al partidului, a fost capul de pod prin care, treptat, facultatea a fost transformată într-o anexă a filialei PNL pe care acesta o reprezintă. 

Totul a culminat cu un parteneriat încheiat între facultate și o mică agenție de publicitate deținută de un coleg de partid al prodecanului, WOPA, înțelegere prin care firma privată ajunge să beneficieze exclusiv de o importantă sursă de forță de muncă: studenții de la specializarea „publicitate” a FJSC. 

Prin aceeași înțelegere, agenției WOPA i se dă „dreptul” de a-și promova propria identitate „în calitate de partener oficial al UB-FJSC” pe site-ul facultății. Site făcut, teoretic, tot de WOPA, prin același parteneriat cu facultatea, dar la care de fapt au lucrat într-o măsură importantă un student și un cadru didactic al FJSC. 

Acționarul majoritar al WOPA, Ionuț Datcu, a devenit invitat permanent al unui curs de la masterul „Campanii de comunicare în PR și Publicitate”, al cărui titular este prodecanul Podaru.

Cel de-al doilea acționar al WOPA, Costin Buta, coleg cu Podaru în forul de conducere al PNL Sector 1, este cel care a gestionat parteneriatul cu FJSC din partea agenției, conform mai multor documente obținute de Centrul de Investigații Media (CIM).

O altă înțelegere anunțată profesorilor de prodecanul Podaru lasă să se vadă limpede amestecul intereselor PNL în activitatea de la facultate: ca responsabil cu practica studenților, prodecanul îi trimite pe cei de la jurnalism cu prioritate în redacții apropiate de compania Romprest, în vreme ce grupul de consilieri PNL Sector 1, din care Podaru face parte, apără la baionetă controversatul contract-mamut al acestei firme cu Primăria Sectorului 1. Un parteneriat semnat recent de FJSC cu „trustul” Gândul, deținut de omul de afaceri Radu Budeanu, până de curând acționar la Romprest, prevede ca, anual, jumătate dintre studenții FJSC să facă practică la publicațiile acestuia.

Și Adrian Oianu, coleg cu Podaru în PNL și în Consiliul Local al Sectorului 1, de meserie creator de modă, a ținut câteva cursuri cu FJSC. După ce inițial a afirmat că facultatea pe care o conduce a avut „o colaborare” cu Oianu, decanul FJSC, Antonio Momoc, a revenit: nu a fost o colaborare formală, ci doar a fost invitat să țină niște prelegeri pentru studenți. 

Cu toate că o parte importantă dintre cadrele didactice al FJSC se plâng de managementul prodecanului Podaru, decanul Momoc, cel care l-a ales pe Podaru să-i fie adjunct, ezită să ia măsuri împotriva partenerului său din conducerea facultății, girându-i, practic, activitatea. 

La rândul său, Momoc este unic acționar și administrator al unei firme. După ani în șir de pierderi consemnate în acte, firma deținută de Momoc a crescut ca în basme imediat după ce acesta a devenit decanul FJSC.

Situația tensionată din facultate a escaladat până la rectorat. La o recentă ședință a consiliului facultății la care a fost invitat, rectorul Universității București a enunțat varianta demiterii decanului Momoc, evident la pachet cu prodecanul Podaru, însă o astfel de măsură nu a fost deocamdată luată.

Actuala conducere a FJSC - decanul Antonio Momoc și prodecanii Dan Podaru și Romina Surugiu - și-a început mandatul în februarie 2020. Podaru, care avea să ajungă, jumătate de an mai târziu, consilier local la Sectorul 1 din partea PNL, a devenit ceea ce în mediul universitar se numește „prodecan cu studenții”: se ocupă de probleme ale studenților precum cazarea, practica sau bursele. 

Laboratorul de publicitate Grafitti BBDO WOPA

Al doilea contract de sponsorizare semnat de facultate în mandatul echipei Momoc - primul fiind o donație a unui cadru didactic ce a constat într-un televizor pentru laboratorul de publicitate - a fost cu micuța agenție de publicitate WOPA. În 4 august 2020, fostul laborator de publicitate al facultății, care purta numele agenției Grafitti BBDO, devine „Laborator de publicitate WOPA”.

În schimbul a zece mii de euro, investiție în reamenajarea sălii estimată chiar de WOPA, firma, deținută de Ionuț Datcu și Costin Buta primea, între altele, dreptul de a-și pune logo-ul peste tot prin laboratorul de publicitate, precum și un soi de exclusivitate pentru activitățile din respectiva sală: niciun alt partener al FJSC aflat în concurență cu WOPA - deci nicio altă agenție de publicitate - nu putea să folosească „Laboratorul de publicitate WOPA” pentru cursuri sau alte activități cu studenții FJSC. Această prevedere este exprimată expres în articolul 4.1.8 din acordul de parteneriat.

Cu nici patru luni mai devreme, în 16 aprilie 2020, proaspăt numitul prodecan Podaru și Costin Buta sărbătoreau. Se cunoșteau bine, erau membri în Biroul Politic al Filialei PNL Sector 1. Podaru era chiar vicepreședinte, se ocupa de strategii și relații politice, iar Buta era doar membru.

În dimineața zilei de joi, 16 aprilie, dopurile șampaniilor sar: și Podaru și Buta sunt numiți, în aceeași zi, consilieri ai premierului PNL Ludovic Orban.

Odată consfințit parteneriatul dintre facultatea condusă de Podaru și WOPA lui Buta, relația trece la nivelul următor.

Un nou site, o nouă „identitate vizuală”

Cea mai importantă facultate de jurnalism din România, FJSC a UB, avea un site din alte vremuri. Principalul mijloc modern de prezentare a unei instituții în anii 2020 arăta, în cazul FJSC, ca un site din zorii internetului. Era construit pe platforma Google sites, la care însuși Google a renunțat undeva prin anul 2022. La pachet cu site-ul, din motive similare, facultatea avea nevoie și de un rebranding. Au existat două tentative de a contracta un partener extern pentru a aduce prezența online a FJSC în zilele noastre, însă, inclusiv din cauza cerințelor birocratice ale procedurilor de achiziții, nimeni n-a venit să încheie un contract cu facultatea. Iar timpul trecea.

Sub presiunea închiderii site-ului, care oricum devenise din ce în ce mai greu de gestionat, având în vedere platforma veche, FJSC a primit, conform decanului, „o mână întinsă”. De la WOPA, agenția colegului de filială de partid al prodecanului Podaru. 

În 25 iulie 2022, când toată lumea era în vacanță, între WOPA și FJSC se încheie un nou parteneriat ce avea ca scop fix rebrandingul și construcția unui site modern. Oferta părea bună, căci WOPA livra, teoretic, pro bono pentru facultate.

Doar că, prin articolul 4.2.5.2 din acordul de parteneriat, micuța agenție a colegului de partid al prodecanului Podaru primea ceva extrem de valoros: exclusivitate pe practica obligatorie a studenților de la secțiile de PR și publicitate. Adică un bazin de forță de muncă aproape gata calificată în domeniul de activitate al companiei, forță de muncă pentru care, altminteri, ar fi trebuit să plătească bani buni. Și mai mult: orice talent din facultate, orice student deja priceput la publicitate sau comunicare, avea să fie descoperit mai întâi - și, eventual, imediat recrutat - de WOPA. 

Un alt avantaj evident pentru WOPA este statutul de „partener oficial” al celei mai importante facultăți de jurnalism din țară, statut obligatoriu comunicat de FJSC, conform acordului, „într-o poziție vizibilă pe site-ul nou creat”. 

Acest statut este, fără dubiu, un important beneficiu de imagine pentru agenția în ascensiune în piața de publicitate românească, beneficiu admis într-o discuție cu reporterul CIM de însuși decanul Antonio Momoc, cel care a semnat formal „parteneriatul” FJSC cu WOPA.

Un site de 66 de dolari, plagiatul și logo-ul „perfectibil”

Procesul de creație a site-ului și a noii identități vizuale a dezamăgit însă o parte a cadrelor didactice ale facultății. Aceștia au criticat atât rezultatul procesului, cât mai ales lipsa de transparență a procedurii de alegere a partenerului și a procesului de creație în sine, care a fost derulat departe de ochii majorității corpului didactic.

Noul logo al FJSC conceput de WOPA este, pentru unii dintre profesorii facultății, la rândul lor experți în domeniu, „ilizibil”, având în vedere că litera S este așezată pe orizontală. La reclamațiile acestora, decanul Momoc a transmis, într-un mail trimis întregului corp profesoral în luna aprilie a acestui an, că așteaptă „două-trei” propuneri de siglă/logo care să o înlocuiască pe cea propusă de WOPA. 

„Îi deleg pe colegii din departamentul de Jurnalism care au făcut propuneri de îmbunătățire a siglei să se constituie într-o echipă de lucru. (...) Ulterior, sigla îmbunătățită și aprobată în Consiliul Facultății poate fi integrată de colegii noștri în design-ul/template-ul noului site”, scrie Momoc în mailul transmis colegilor în 24 aprilie 2023, ora 9.07, mail ajuns în posesia echipei CIM.  

Cu alte cuvinte, cel puțin pe zona de rebranding, în loc de ce a livrat WOPA, FJSC va avea un logo propus și produs de oameni din facultate.

Mulți profesori au criticat vehement și site-ul, despre care au spus că este doar un template de wordpress pentru care s-au plătit 66 de dolari, ulterior customizat și „umplut” cu informații din vechiul site, reașezate în noile secțiuni și pagini. Mai mult, unii dintre profesorii de la FJSC au calificat noul site drept „plagiat”, având în vedere că acesta conținea, chiar și după lansare, pagini din modelul inițial al template-ului. 

Aceste critici l-au vexat pe colegul de partid al prodecanului, Cosmin Buta, care este și directorul WOPA, dar și persoana care a reprezentat agenția în parteneriatul cu FJSC. Într-un email vitriolant către decan și corpul profesoral în ansamblu, Buta afirmă că acuzațiile acestora în legătură cu site-ul sunt „complet nefondate” și „reprezintă o încălcare gravă a legii calomniei și defăimării”, pentru care își rezervă dreptul „de a lua măsuri legale” pentru a-și proteja, lui și companiei, „reputația și onoarea”.

„Site-ul a fost dezvoltat în totalitate de noi și a fost adaptat la cerințele și nevoile specifice ale Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Alegerea unei teme de WordPress a fost cea mai bună soluție tehnică și de UX/UI pentru acest proiect și nu implică nicio încălcare a drepturilor de autor. (...) Vă recomand să vă abțineți de la astfel de acuzații nefondate în ceea ce privește agenția WOPA”, tuna Buta în emailul trimis către profesorii FJSC în 17 martie 2023, la ora 12.41.

Totuși, în același email, ajuns în posesia reporterilor CIM, Buta se contrazice, afirmând următoarele: „Este important să menționez că nu susținem că noul site al FJSC este construit de la zero (deși în crearea acestui gen de site-uri, sintagma “de la zero*” este interpretabilă), ci a fost dezvoltat cu metode și soluții tehnice care satisfac nevoile FJSC și care facilitează navigarea și experiența utilizatorilor în cadrul unui website cu o cantitate considerabilă de informații”.

„Vlad”, studentul-fantomă

Așa cum managerul WOPA admite și în răspunsul acid către corpul profesoral al FJSC, site-ul a fost construit de una dintre firmele din grupul său, pe baza unui template de wordpress care, într-adevăr, a costat 66 de dolari. 

„A face un site în 2023 nu este rocket science, deși ar putea părea ceva complicat pentru un neofit: în mare, simplificând abrupt pașii și evitând termenii tehnici, așa cum mi-ai cerut, cumperi un model, îl redesenezi cu structura paginilor pe care ți-o dorești și imporți conținutul existent al site-ului de pe vechea pe noua platformă. Aceasta din urmă este una dintre cele mai grele munci în construcția unui nou site”, a declarat un responsabil webdesign și IT consultat de CIM în documentarea acestui subiect.

Din informațiile CIM, la procesul de reconstrucție a site-ului FJSC au participat câțiva specialiști din partea WOPA, iar din partea FJSC conducerea (decanul și prodecanul Podaru), dar și administratorul site-ului, Oscar Stănciulescu. 

Oficial, site-ul a fost făcut de WOPA. Asta scrie și în acordul de parteneriat încheiat în vara lui 2022, asta s-a comunicat și public odată cu lansarea siteului, în 16 martie 2023, asta au declarat în repetate rânduri, pe paginile personale de Facebook sau în interviuri, șefii facultății sau acționarii WOPA. 

Doar că, în afară de aceștia, din echipa de proiect a mai făcut parte încă cineva. 

Un student. 

Îi vom spune „Vlad”, protejându-i, din motive evidente, identitatea. Mai ales că - aveam să aflăm - participarea lui la proiect trebuia să rămână unul dintre secretele FJSC.

În ziua de vineri, 7 aprilie, reporterii CIM s-au întânit cu „Vlad”, studentul care a lucrat la site. La acel moment nu era în internship la WOPA.

Am invocat o ipotetică nevoie de refacere a site-ului organizației noastre, iar studentul ne-a relatat la detaliu participarea lui la reconstruirea site-ului FJSC, cu titlu de experiență anterioară în web design. Participare care, potrivit acestuia, s-a întins pe mai multe săptămâni, „on-off”.

La discuția de la Starbucks-ul de la Politehnică, aproape de sediul facultății, au participat doi reporteri CIM, Vlad și o prietenă de-ale lui, și ea studentă la FJSC. Tânărul a arătat multiple emailuri schimbate între el și conducerea facultății pe tema construcției noului site, din care a reieșit că a avut o contribuție substanțială în acest proiect. La un moment dat, el a fost chiar într-o poziție de cvasi-coordonare a lucrului la site, luând la puricat toată munca anterioară și sugerând, punctual, ce ar mai fi de făcut.

Cu toate astea, la momentul discuției cu el, Vlad era teribil de dezamăgit. Munca lui de câteva săptămâni bune, timp în care a lucrat chiar și în timpul anumitor cursuri la care el considera că poate lipsi, nu-i fusese recompensată în niciun fel: nu primise niciun leu pentru ce lucrase și nimeni din conducerea facultății nu-i recunoscuse în niciun fel munca. Nu a putut participa nici măcar la evenimentul de lansare a noului site, pentru că prodecanul Podaru i-a cerut să rămână la ușa sălii pentru a-i primi pe jurnaliștii invitați la eveniment care întârziau. 

La sfârșitul evenimentului de lansare a noii platforme online a FJSC, decanul Momoc l-a bătut pe umăr și i-a cerut scuze că nu l-a menționat de la microfon pentru implicarea în tot acest proces de reconstrucție a website-lui.

„M-ar fi ajutat mult creditarea muncii mele în comunicatul de presă, de exemplu. M-ar fi ajutat în perspectiva unei angajări, de care am mare nevoie, dar care nu mai vine”, a povestit acesta, declarându-se dezamăgit de „prietenia” pe care prodecanul Podaru se lăuda că i-o poartă. Podaru, a mai relatat atunci Vlad, i-a promis că îl va sprijini să se angajeze undeva, dar până la acel moment nu făcuse, practic, nimic pentru el în direcția asta. 

Spre finalul discuției, care a durat mai bine de trei ore, în cafenea a intrat un alt student, Mihai Marcovici, un apropiat al prodecanului Podaru. Acesta a scanat masa la care studenții și reporterii discutau, moment în care Vlad, speriat, a spus: „Într-un sfert de oră mă sună Podaru!”.

S-a înșelat: l-a sunat după 25 de minute. Eram încă împreună.

Vlad nu a răspuns atunci, pe loc, la apelul prodecanului. Nici câteva ore mai târziu, în aceeași seară de vineri, când l-a sunat din nou. A doua zi, sâmbătă, printr-un mesaj cu ton alarmist și misterios, Vlad a fost invitat la o cafea de o altă studentă FJSC, Ioana Pătrașcu, la rândul ei „foarte apropiată”, spun studenții, de prodecanul Podaru. 

La întâlnirea dintre cei doi a apărut însuși Podaru, care l-a întrebat pe Vlad direct despre discuția lui din ziua anterioară cu reporterii CIM.

Ștergerea urmelor

Ne aflam în fața unei situații bizare, și totodată de interes public, dat fiind izul ei de corupție politică: o firmă privată primea niște beneficii importante, ușor transformabile în bani, de la o entitate publică (FJSC) condusă de partenerul politic al unuia dintre acționarii companiei, în schimbul unor servicii nesatisfăcătoare - livrabilele rebranding-ului - sau realizate chiar de oamenii facultății. Adică primea cam degeaba importantele beneficii. Iar cel care se afla la intersecția celor două entități - facultatea la care este prodecan și agenția cu al cărei patron este prieten și coleg de partid - avea o problemă că situația este cunoscută de reporteri.

Așa că, după discuția cu Vlad, reporterii CIM au început să contacteze cadrele didactice ale FJSC pentru a confirma participarea și gradul de implicare a studentului în procesul de refacere a site-ului. Primul sunat, Oscar Stănciulescu, a tăcut agresiv: „Nu vreau să dau nicio declarație! Site-ul a fost făcut de WOPA”.

I-am explicat acestuia - care este și profesor asociat la FJSC, deci pregătește, în anumite aspecte, viitori jurnaliști - că ne interesează o chestiune de interes public la care el, ca angajat în sistemul public, a participat. I-am spus și că nu vrem declarații, nefiind procurori sau polițiști, ci informații clare despre participarea lui Vlad alături de el într-o activitate în beneficiul facultății. 

Aflasem deja că Vlad fusese văzut în repetate rânduri de către un alt cadru didactic lucrând la site chiar în biroul lui Oscar Stănciulescu, dar nu l-am clintit. A rămas că nu dă „declarații”.

Colegul de birou al lui Oscar Stănciulescu, Horia Moraru, a susținut explicit că Vlad nu a lucrat niciodată la site în biroul administrației. „Este exclus!”, a spus Horia Moraru. 

Ne-a făcut să ne întoarcem la profesorul care l-a văzut pe Vlad lucrând la site alături de Stănciulescu în biroul pe care acesta îl împarte cu Moraru. I-am arătat o poză a lui Vlad și ne-a confirmat că el este studentul pe care l-a văzut în respectivul birou de două ori, în două zile din săptămâni diferite.

Am sunat și la celălalt prodecan al facultății, Romina Surugiu. Cu toate că nu a fost implicată, din cunoștințele noastre, în procesul de rebranding și de refacere a site-ului, conduce totuși FJSC, alături de prodecanul Podaru și decanul Momoc, așa că am considerat că ar putea avea ceva informații despre aceste procese. Nu am aflat dacă are sau nu detalii care să ne ajute în lămurirea chestiunii, una de evident interes public, pentru că Surugiu s-a limitat la a spune, în repetate rânduri, că nu este abilitată să dea declarații presei. Aceasta fiind, totuși, prodecan la Jurnalism.

Însuși decanul Momoc a afirmat în aceeași zi de 7 aprilie, într-o discuție cu reporterul CIM, că, dacă vreun student al facultății a fost implicat în acest proces, acesta era „în internship la WOPA”, deci a lucrat la site ca „asset al WOPA”, nicidecum un student al FJSC fără vreo legătură cu WOPA.

Șase zile mai târziu, în 13 aprilie la ora 8.54, după cum o arată proprietățile respectivului document, agenția WOPA a realizat un „raport de activitate” în care explică pașii din procesul de refacere a site-ului FJSC și „resursele” folosite pentru fiecare dintre aceștia. 

În document, la pasul 8, denumit „suport în adăugarea conținutului”, apare ca „resursă” un student „aflat în internship la agenție”. Numele lui este ascuns, invocându-se GDPR. 

Acest document, în care este strecurată - post factum, dar și inexact, căci acesta nu avea nicio legătură cu WOPA - și contribuția studentului Vlad la construcția noului site, a fost transmis corpului profesoral al FJSC chiar de către decanul Momoc, care a folosit raportul ca apărare în fața criticilor vehemente ale cadrelor didactice față de parteneriatul facultății cu WOPA și rezultatele lui. Mai mult, decanul l-a transmis și conducerii Universității București. Momoc însuși afirmă, în respectivul email, că a primit documentul de la WOPA „înainte de Paște” (sărbătoarea a picat în acest an în 16 aprilie).

Contactat de reporteri cu câteva zile înaintea publicării acestui text, „Vlad” a închis cercul: a confirmat că, după discuția cu reporterii din 7 aprilie și după ce jurnaliștii CIM au început să pună întrebări la conducerea facultății în legătură cu participarea lui la refacerea site-ului, a fost recrutat de WOPA, unde este angajat „de vreo lună”. Mai mult, Vlad a spus că a primit și niște bani pentru contribuția la crearea noului site al FJSC. Banii au venit, evident, de la firma privată la care astăzi lucrează, nu de la facultate.

Contactat la rândul lui de reporteri, Buta de la WOPA a confirmat că Vlad este în prezent angajat la agenția lui. A încercat să ne mintă, spunând că lucrează acolo „din februarie”, dar a dat înapoi când l-am contrazis - pe 7 aprilie 2023 Vlad nu avea nicio legătură cu WOPA -, spunând că nu are actele de resurse umane în față pentru a confirma când anume a fost angajat studentul.

Șeful WOPA a admis prietenia cu Podaru și nu a negat nicio secundă că legătura dintre firma lui și FJSC o reprezintă însuși prodecanul, prietenul și colegul lui de filială PNL. „Ne-am cunoscut la partid, ne unește pasiunea pentru politică și liberalism. Prin el i-am cunoscut pe toți ceilalți de la facultate, pe Toni… (Momoc, decanul FJSC, n.r.)”, a spus Buta, astăzi „un simplu membru” PNL Sector 1.

„Publicitatea” la colegul de partid, „jurnalismul” la Budeanu 

După ce „a dat cadou” studenții de la publicitate și comunicare agenției deținute de colegul său de partid, prodecanul Podaru a pornit să-i împartă și pe cei de la jurnalism. În cazul acestora, întâietate au primit publicațiile care susțin lupta politică a lui Podaru și a filialei PNL Sector 1 din conducerea căreia acesta face parte. Una dintre principalele direcții ale luptei politice a PNL Sector 1 este apărarea intereselor Romprest, operatorul de salubritate cu un contract uriaș, pe un sfert de secol, cu Primăria de sector și aflat în conflict deschis cu primarul USR.

Aprigele luări de poziție publice ale lui Podaru în acest scandal-foileton între Romprest și Primăria Sectorului 1 au fost găzduite în mod special de site-ul Gândul. Acesta aparține, alături de alte câteva publicații, între care și tabloidul Cancan, omului de afaceri Radu Budeanu. 

Budeanu a fost condamnat, în urmă cu doi ani, pentru implicarea sa în șpaga dată de omul de afaceri Bogdan Buzăianu Elenei Udrea. Budeanu a recunoscut că a intermediat mita de la Buzăianu la Udrea, mită care a conținut și ziarul Evenimentul Zilei, care astăzi există numai online, prima publicație dată vreodată șpagă cu totul. Patronul ziarelor de scandal Gândul și Cancan a fost, până de curând, chiar parte din acționariatul Romprest. Și-a vândut participația în compania de salubritate în 2020, pentru nouă milioane de euro, dar omul lui de încredere, Orlando Valache, pe vremuri șeful temutelor „echipe de paparazzi ale lui Budeanu”, a rămas în conducerea firmei.

În ciuda trecutului patronului Budeanu și a reputației cel puțin discutabile a celor mai vizibile publicații ale lui, prodecanul Podaru i-a dat acestuia pe tavă o mare parte a studenților de la Jurnalism. Aceștia merg în practică la Gândul și la Cancan, unde, cel puțin teoretic, ar trebui să învețe cum se face presă. 

Printr-un email trimis departamentului de jurnalism în 4 aprilie 2023, Podaru anunță că 105 studenți ai facultății pot merge anual în practică la Gândul, Cancan, Ciao! și celelalte titluri din portofoliul lui Budeanu, în acest an școlar și următorul. 

În mod normal, numărul studenților de la specializarea Jurnalism, la zi, anii I și II (doar ei trebuie să facă practică, potrivit curiculei) este de aproximativ o sută pe fiecare an. Cum, în principiu, studenții fac practică în zona de interes a specializării, deci cam toți cei de la Jurnalism merg în practică în redacții, parteneriatul cu „trustul” Gândul ar viza cam jumătate din totalul studenților la zi de anii I și II.

Decanul depășit și firma care-i crește ca „Făt-Frumos”

Înțelegerile parafate de Podaru au nemulțumit studenții, care s-au plâns profesorilor lor că nu vor să meargă în practică acolo unde „îi trimite” prodecanul Podaru.

Profesorii, la rândul lor, se plâng de parteneriatele pe care facultatea, cu Podaru în conducere, le-a încheiat, mai cu seamă de cel cu WOPA sau de cel cu publicațiile lui Radu Budeanu. 

Din răspunsurile lui Momoc la întrebările CIM am aflat că, de exemplu, în anul universitar 2022-2023 - deci după încheierea parteneriatului cu agenția - „circa 50 de studenți ai anului II de la Publicitate” au optat pentru a face practică la WOPA. Dintr-un total de 55, conform informațiilor CIM. 

Înainte de încheierea parteneriatului cvasi-exclusiv cu FJSC, la WOPA au făcut practică 28 de studenți (în anul 2021-2022) sau 21 (anul 2020-2021), numere ce cuprind studenți din anii I și II (deci dintr-un total cel puțin o sută), oricum de două-trei ori mai mulți decât în alte agenții de publicitate mult mai titrate, precum McCann.

Cu toate astea, decanul Antonio Momoc ezită să ia măsuri împotriva prodecanului Podaru. 

Ambiguitatea pare singura constantă în răspunsurile decanului la întrebările reporterilor. Un exemplu: după ce, într-o discuție din 7 aprilie, întrebat în legătură cu prezența la catedra FJSC a creatorului de modă Adrian Oianu, colegul de partid și de consiliu local al prodecanului Podaru, Momoc a răspuns „Cred că are o colaborare, da”, într-un mesaj transmis CIM în ziua de vineri, 26 mai, decanul afirmă că Oianu „nu este cadru didactic și nici colaborator FJSC”. „Din câte știu eu, în ultimul an a fost invitat de vreo două ori la un anumit curs de master”, a completat Momoc. Contactat de reporteri pentru a lămuri chestiunea, Oianu a admis că a ținut „vreo două” prelegeri studenților, dar că nu a avut vreodată vreun contract cu facultatea.

Când l-am întrebat care este numele studentului „ascuns” în raportul de activitate WOPA în privința construcției site-ului, după ce, în răspuns, a copiat câteva pagini dintr-un mail pe aceeași temă trimis colegilor profesori în urmă cu aproape două luni, Momoc a încercat să diminueze importanța participării studentului Vlad la proces, susținând din nou că acesta s-ar fi aflat „în internship sub coordonarea project managerului WOPA” în lunile premergătoare lansării site-ului - lucru neadevărat - și refuzând să confirme adevărata identitate a lui „Vlad”.

Un alt exemplu: rugat să comenteze parteneriatul cu „trustul” Gândul, anunțat de Podaru la începutul lunii aprilie, Momoc a răspuns următoarele:

În rest, convenabil, decanul Momoc nu știe nimic. Nici despre apartenența politică a managerului WOPA - a aflat de la reporterul CIM că este coleg în conducerea PNL Sector 1 cu Dan Podaru, cel pe care l-a ales sa-i fie prodecan -, nici despre posibilele absențe de la cursuri ale lui ”Vlad” în perioada în care lucra asiduu pentru noul site FJSC, nici despre multe altele.

În schimb, firma lui Momoc, Red Carpet Production SRL, la care este administrator și unic acționar încă din 2014, și-a crescut exponențial cifra de afaceri imediat ce el a fost ales în funcția de decan: de la pierdere pe linie în anii anteriori, culminând cu un minus de aproape 9.000 de lei în 2019, la peste 82.000 de lei profit în 2020, ultimul an în care a depus blanțul la Ministerul de Finanțe. 

Pagina de Facebook a vehiculului comercial personal al lui Momoc abundă de informații despre prezența acestuia în presă în calitate de decan al FJSC. Până undeva în martie, la prima discuție a reporterului CIM cu el în legătură cu firma, pe pagina de Facebook a firmei apăreau zeci de postări în care Momoc decanul era subiectul, și doar câteva în care apărea Momoc trainerul - firma lui se ocupă de training.

Întrebat despre saltul uriaș de profit înregistrat în 2020, anul în care a început pandemia și în care România a fost, timp de două luni, în lockdown, Momoc a explicat că a livrat pentru clienți în baza unor „contracte de publicitate”, nu traininguri, obiectul principal de activitate al firmei.

Contactat telefonic de CIM, prodecanul Podaru a ales să nu răspundă la niciuna dintre întrebările punctuale ale reporterului, invocând faptul că l-ar fi acționat în judecată pe acesta. Evident, pentru ceva anterior publicării acestui material de presă, nu este clar pentru ce. 

Într-adevăr, portalul litigiilor din România consemnează un atare proces, însă cererea de chemare în judecată a lui Podaru pare să nu fi trecut de filtrul formal al judecătorului, astfel că zisul litigiu nu există la momentul la care l-am sunat pentru o reacție în legătură cu informațiile din acest text.

Un singur lucru am reușit să scoatem de la Podaru: a insinuat că n-ar fi avut niciun amestec în parteneriatul facultății cu WOPA, invocând faptul că nu el, ci decanul Momoc a semnat documentul din partea FJSC.

„Ne vedem în instanță!”, a transmis prodecanul Podaru reporterului CIM, nu înainte de a-l asigura că-l respectă „profesional”, după care a închis telefonul și nu i-a mai răspuns.

Cumva paradoxal, mai transparent decât oamenii din corpul didactic al facultății a fost managerul WOPA, Costin Buta. A confirmat că partenerul său în WOPA, acționarul majoritar Ionuț Datcu, are calitatea de invitat permanent la cursul prodecanului Podaru și nu a negat nicidecum veridicitatea parteneriatelor cu FJSC. A afirmat, totuși, că nu a exploatat parteneriatele cu FJSC așa cum sunt ele stipulate în scris. „N-am beneficiat deloc de sala WOPA de la facultate, niciodată. Iar studenți în practică primim atâția cît putem gestiona, pentru că este nevoie de o coordonare a lor, pe care de multe ori nu are cine s-o asigure din partea noastră, oamenii mei sunt de multe ori supra-aglomerați”, a declarat, transparent și jovial, Costin Buta. 

Rectorul cere demisii și vorbește despre demiteri

Pentru acest tip de decizii, dar și pentru multe altele, precum asocierea poziției de prodecan la FJSC în activitatea politică sau alte încălcări ale regulamentelor Universității, un grup de 14 cadre didactice de la departamentul de Jurnalism l-au reclamat pe prodecanul Podaru la Comisia de Etică a Universității București.

„De ce ne-am lua ca partener oficial o agenție de mâna a patra, anonimă pe piață? În Consiliul FJSC nu s-a decis așa ceva!”, a comentat un cadru didactic al facultății atunci când a fost întrebat despre această înțelegere a FJSC cu WOPA, într-o discuție în care a solicitat anonimatul.

De aproape trei luni, scindarea de la FJSC s-a transformat într-un adevărat blocaj: profesorii Departamentului de Jurnalism nu mai participă la ședințele Consiliului Facultății, situație în care conducerea nu mai poate lua decizii.

În tentativa de a readuce la normal situația de la FJSC, însuși rectorul Marian Preda a participat la câteva discuții cu profesorii facultății. În timpul celei mai recente, de luni, 15 mai 2023, rectorul a cerut demisia prodecanului Podaru și a vorbit, potrivit surselor CIM, despre posibilitatea de a-l demite el însuși pe decanul Momoc, situație care, însă, ar putea complica activitatea curentă a facultății, în condițiile în care se fac deja pregătiri pentru admiterea, în vară, a unei noi generații de studenți.

(A contribuit Alexandra Nistor.)

PRECIZARE: Autorul acestui text de presă a avut, vreme de șapte ani, până la sfârșitul lunii martie 2023, calitatea de colaborator la FJSC, fiind plătit în baza unui contract cunoscut drept „plata cu ora”. Remunerația lunară, pentru o grupă de studenți cu care ținea săptămânal un seminar de Tehnici de Investigație Jurnalistică, s-a situat undeva între 200 și 250 de lei. În luna martie a anului 2023, în contextul unui scandal avându-l în prim plan pe un alt cadru didactic al FJSC, Marian Petcu, autorul a avut o sumă de poziții critice la adresa conducerii facultății și a prodecanului Dan Podaru. Un alt membru PNL Sector 1, Alina Andreea Stamatiu Ungurianu, l-a reclamat pe autorul textului la Comisia de Etică a Universității București pentru insulte aduse, în ultimii ani, pe Facebook, context în care autorul și-a dat demisia din funcția de cadru didactic asociat al Facultății. Deși fără legătură cu faptele expuse în acest text, este important ca cititorii să cunoască și aceste detalii.