De șase ani, statul român se împiedică în tentativa de a redeveni proprietarul casei din Sibiu care l-a îmbogățit pe președintele Klaus Iohannis.

Cât timp a fost parțial în proprietatea familiei președintelui României, până la decizia definitivă prin care i-a fost luată, doar jumătate din casa din Nicolae Bălcescu 29 i-a adus familiei Iohannis aproape 1,3 milioane de lei, adică în jur de 260.000 de euro la cursul actual, potrivit unor documente ANAF consultate de Centrul de Investigații Media (CIM). Suma reprezintă chiria spațiului comercial plătită de Raiffeisen Bank pentru o sucursală într-o zonă premium a Sibiului, o zonă cu vad, în centrul orașului, pe artera pietonală care duce spre Piaţa Mare.

La șase ani după decizia definitivă a instanțelor românești conform cărora președintele și soția sa nu au fost cumpărători de bună credință ai imobilului, o serie de litigii deschise în legătură cu respectiva proprietate de partenera familiei Iohannis în această aventură imobiliară, o doamnă pe nume Rodica Baștea, prietenă de familie a președintelui, blochează „întoarcerea” casei în patrimoniul statului și, mult mai important, eventuala recuperare a banilor încasați necuvenit de familia prezidențială din exploatarea ei. Este vorba de banii încasați fără drept timp de 17 ani de familia Iohannis din închirierea proprietății către Raiffeisen Bank: mai bine de un sfert de milion de euro, fără eventuale dobânzi și penalități.

La rândul ei, ANAF confirmă acum oficial faptul că procesele deschise de Rodica Baștea împiedică recuperarea sutelor de mii de euro de la familia prezidențială din această afacere imobiliară.

Rodica Baștea este reprezentată în aceste litigii de casa de avocatură Mușat și Asociații, aceeași care l-a apărat și pe președintele României într-un mai vechi litigiu cu Agenția Națională de Integritate (ANI), litigiu încheiat definitiv în 2015, la câteva luni după ce Klaus Iohannis a ajuns președinte al României. 

Din acești bani, conform declarațiilor publice ale președintelui Klaus Iohannis, familia prezidențială a cumpărat alte trei „căsuțe”, așa cum le-a numit chiar șeful statului. În realitate, alte trei case care, la rândul lor, le-au adus și încă le aduc soților Iohannis venituri din chirii.

După decizia definitivă din 12 noiembrie 2015 prin care a pierdut dreptul de proprietate al casei din Bălcescu 29, statul român nu a reușit nici măcar să își înscrie dreptul de proprietate asupra clădirii din centrul Sibiului. Acesta ar fi primul pas pe drumul recuperării uzufructului, adică a banilor încasați din folosința bunului în perioada în care imobilul nu a fost în proprietatea statului, ci în posesia familiilor Iohannis și Baștea, adică între anii 1999 și 2016.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice - AJFP Sibiu, este instituția care ar trebui să recupereze, în numele statului român, imobilul și uzufructul de care a fost deposedat vreme de 17 ani.

Adică instituția care se împiedică în procesele deschise de Rodica Baștea.

Cu toate că, prin sentința definitvă din noiembrie 2015, familiilor Iohannis și Baștea le-a fost anulat dreptul de proprietate asupra imobilului, în acest sens fiind rectificată însăși cartea funciară a imobilului câteva luni mai târziu, în aprilie 2016, procesele deschise de Rodica Baștea țin casa din Bălcescu 29 fără un proprietar în acte.

Din primăvara anului 2016, spaţiul comercial de la parter - în trecut ocupat de sucursala Raiffeisen Bank - este dezafectat. Alți bani pierduți pentru statul român.

De ce Statul român nu a redevenit proprietatul imobilului nici după 6 ani de la sentinţa definitivă din 2015?

Centrul de Investigații Media (CIM) a întrebat notarul din Avrig, însărcinat cu dezbaterea succesorală a moștenirii care a stat la baza afacerii prezidențiale ce se întâmplă cu valoroasa proprietate din Bălcescu 29.

Notarul Cornelia Popa ne-a răspuns prompt: ANAF Sibiu nu i-a cerut încă înscrierea titlului de proprietate al Statului în cartea funciară a imobilului.

Am mers mai departe și am întrebat AJFP Sibiu. Instituția ne-a transmis, prin biroul de presă al ANAF de la București, că nu a putut înscrie titlul de proprietate al Statului în cartea funciară a imobilului întrucât există încă litigii pe rol privind succesiunea.

”Nu deținem toate titlurile concretizate în hotărâri judecătorești definitive, care sunt necesare intabulării dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilului situat administrativ în municipiul Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29.”

Am revenit, de această dată la ANAF Central, întrebând dacă eventuala recuperare a sumelor încasate fără drept de familia prezidențială în dauna statului este direct dependentă de calitatea de proprietar tabular al statului român asupra casei respective.

„Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinței bunurilor se poate face numai de către proprietarul recunoscut de lege prin intermediul unei hotărâri judecătorești definitive. În speța de față, AJFP Sibiu nu deține hotărâri judecătorești definitive în temeiul cărora să procedeze la intabularea imobilului pe numele statului român”, a comunicat ANAF în ziua de luni, 6 decembrie, confirmând ipoteza că acțiunile deschise în justiție de Rodica Baștea blochează, practic, recuperarea banilor din chirii de care familia prezidențială a văduvit statul în perioada în care casa le-a aparținut soților Iohannis.

Faptele

Conform unei investigații publicate de jurnaliștii RISE Project Ionuț Stănescu și Victor Ilie, complicata poveste a casei valoroase a familiei Iohannis din centrul Sibiului începe în primăvara anului 1999 cu o hotărâre judecătorească prin care se revocă o naționalizare dispusă de statul comunist în anii '60.

„La 1 iunie 1999, soții Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucșa. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul școlar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baștea”, scriu jurnaliștii RISE Project.

Prin succesiunea perfectată de notarul Bucșa, Ioan Baștea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar același Ioan Baștea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurca și fiica acesteia, Carmen Iohannis, actuala soție a președintelui, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.

În aceeaşi zi, Ioan Baștea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicoale Bălcescu către soții Klaus și Carmen Iohannis.

„Așa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spațiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliștii de la RISE Project.

Centrul de Investigații Media (CIM) a reconstituit, la rândul său, firul evenimenelor din 12 noiembrie 2015, data deciziei definitive a Curții de Apel Brașov prin care familia Iohannis a pierdut imobilul, până astăzi.

12 noiembrie 2015: Familia Iohannis pierde definitiv la Curtea de Apel Brașov imobilul din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29, cu spaţiul comercial valoros de la parter. Instanța decide următoarele:

* anulează certificatul de moștenitor emis pe 1 iunie 1999 de notarul sibian Radu Gabriel Bucșa pe numele lui Ioan Baștea, un prieten de familie al soților Iohannis.

* decide că familia Iohannis nu a fost cumpărător de bună-credință și anulează contractul de vânzare-cumpărare din aceeaşi zi, 1 iunie 1999, prin care familia Iohannis a achiziţionat de la Ioan Baştea, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din strada Nicolae Bălcescu 29.

* dispune radierea familiei Iohannis din cartea funciară a imobilului.

“Certificatul de moştenitor s-a emis cu încălcarea competenţei teritoriale absolute şi nu s-a bazat pe o relaţie de rudenie între ultimii doi defuncţi, Ghenea Eliseu (Ghenea Ilisie) şi Baştea Nicolae, fiind încălcate normele legale imperative care reglementează devoluţiunea succesorală” - au fost argumentele instanţelor pentru anularea certificatului de moştenitor, potrivit motivării Curții de Apel Braşov.

Instanţele constată, în principiu, două chestiuni.

Prima este că notarul sibian nu avea competenţă teritorială să dezbată succesiunea unui defunct care a decedat în alt judeţ, adică Nicolae Baştea, tatăl lui Ioan Baştea, prietenul familiei Iohannis, care a decedat în judeţul Braşov, nu în Sibiu.

Cea de-a doua, mai importantă, este că Nicolae Baştea nu a fost nepotul lui Eliseu Ghenea, proprietarul casei din centrul Sibiului până la naţionalizarea din 1964, ci nepotul soţiei acestuia, Maria Ghenea (născută Baştea). Deci afin, nu rudă directă.

În plus, femeia a decedat prima, în 1962, iar cota ei de moştenire a revenit soţului. Eliseu Ghenea a decedat în 1969 şi a fost moştenit de sora lui, Paraschiva Micu.

Aceasta a decedat în 1975, fără urmaşi, astfel că toate bunurile ei ar fi trebuit să intre în proprietatea statului.

”Este foarte importantă ordinea deceselor”, a explicat un jurist pentru CIM. ”Dacă ar fi decedat întâi bărbatul, Eliseu Ghenea, ar fi fost moștenit de soție, de Maria Ghenea. Apoi ea, în absența altor rude, ar fi fost moștenită doar de nepot, de Nicolae Baștea. Însă a decedat întâi femeia, ea a fost moștenită de bărbat, apoi, după decesul soțului, întreaga avere a fost moștenită de sora acestuia. Prin urmare, nepotul femeii nu ar fi putut revendica întreg imobilul, ci cel mult o optime. Este aici o discuție legată de cota pe care ar fi putut-o revendica nepotul după soţie”, a explicat juristul.

Instanţa argumentează şi de ce familia Iohannis nu a fost cumpărător de bună-credinţă.

„Această soluţie, după părerea mea, nu este bună, mă nemulţumeşte şi, împreună cu avocaţii mei, căutăm cele mai bune căi pentru a contesta această soluţie", a spus Iohannis într-un interviu acordat televiziunii publice în 16 noiembrie 2015, la câteva zile după aflarea verdictului.

Și așa a făcut. Familia prezidenţială a apelat la o cale extraordinară de atac, a strămutat acțiunea la Pitești, dar a pierdut definitiv și irevocabil în februarie 2017.

18 aprilie 2016: Abia după câteva luni, la solicitarea AJFP Sibiu, Oficiul de Cadastru radiază dreptul de proprietate al familiei prezidențiale din cartea funciară a imobilului. În tot acest timp, între data comunicării deciziei definitive a CA Brașov și data radierii dreptului de proprietate, familia Iohannis încasează chirie de la Raiffeisen Bank pentru spațiul comercial din Sibiu în casa banca își avea sucursala.

19 aprilie 2016: A doua zi, Administrația prezidențială răspunde unei solicitări Hotnews.ro: ”Dl. Klaus Iohannis a luat act de rectificarea Cărții funciare nr. 9331 Sibiu în sensul radierii unor drepturi cu privire la imobilul care a făcut obiectul deciziei civile a Curții de Apel Braşov. Dl. Iohannis respectă pe deplin hotărârea justiției și, fără nici o îndoială, va returna imediat sumele care i-au fost virate în baza contractului de închiriere începând cu data comunicării deciziei civile a Curții de Apel Brașov”, se arată în răspunsul Administrației prezidențiale către Hotnews.ro.

Arc peste timp: răspunsul sfidător al președintelui

24 noiembrie 2021: CIM întreabă Administrația Prezidențială dacă președintele Klaus Iohannis a returnat chiria încasată și care a fost suma restituită.

Nu am întrebat dacă a restituit uzufructul pentru perioada 1999 - 2016 întrucât, cel puțin până acum, nicio instituție a statului nu i-a solicitat să restituie acești bani. Am întrebat doar care a fost suma restituită conform anunțului oficial al Președinției, respectiv chiria încasată între data comunicării sentinței civile a Curții de Apel Brașov și data radierii titlului de proprietate.

Deși, în urmă cu cinci ani, aceeași administrație prezidențială, condusă de același președinte, a răspuns presei în legătură cu litigiul și banii familiei prezidențiale, acum a susţinut că informațiile nu sunt de interes public.

”Întrucât informațiile solicitate vizează executarea unor obligații de natură patrimonială izvorâte dintr-o hotărâre judecătorească pronunțată în materie civilă, care însă nu privește și /sau nu are legătură cu activitatea Președintelui României în calitate de autoritate publică și/sau a Administrației Prezidențiale, vă comunicăm că, potrivit legii, informațiile solicitate nu se încadrează în sfera Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”, a comunicat Administrația prezidențială la solicitarea CIM, pe 24 noiembrie 2021.

Și reprezentanții băncii Raiffeisen au declinat solicitarea CIM de a furniza detalii suplimentare despre acest subiect.

Înapoi la istoria recentă.

După radierea titlului de proprietate al familiei prezidențiale din cartea funciară a imobilului, AJFP Sibiu a solicitat notarului Cornelia Popa din Avrig ”suplimentarea certificatului de moștenitor prin care să se constate calitatea de succesor al Statului Român pentru cel de-al doilea imobil situat în Municipiul Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, jud Sibiu”.

Acesta este un pas administrativ obligatoriu pentru a înscrie calitatea de proprietar a statului român asupra clădirii.

Urma ca ANAF să ceară înscrierea titlului de proprietate al Statului în cartea funciară a imobilului și apoi, eventual, să solicite în instanță, printr-un nou proces, recuperarea uzufructului de care a fost văduvit în perioada 1999 - 2016, cât timp casa i-a fost practic luată de famiilile Baștea și Iohannis.

21 iunie 2016: Notarul suspendă dezbaterea succesorală întrucât este notificat de casa de avocatură Muşat şi Asociaţii, care reprezintă familia Baștea, că a deschis două noi litigii privind succesiunea la Tribunalul Sibiu.

Între timp, în 2010, Ioan Baștea moare în Florida, SUA, dar litigiile sunt continuate de soția lui, Rodica Baștea.

Sfătuită de fosta casă de avocatură a președintelui Iohannis, Rodica Baștea deschide două litigii.

Primul este dosarul 897/85/2016 „având ca obiect petiția în ereditate introdusă de Baştea Rodica prin raportare la drepturile succesorale de pe urma defuncţilor Baştea Ioan, Baştea Nicolae şi Ghenea Maria”, potrivit unui document ANAF.

”Cum calitatea de legatar testamentar, adică moștenitor prin testament, a fost pierdută în urma proceselor întinse pe 20 de ani și a unor falsuri descoperite, Rodica Baștea a solicitat instanțelor să îi constate calitatea de erede, de moștenitor legal”, a explicat un jurist pentru CIM.

Cel de-al doillea este dosarul 939/85/2016, prin care Rodica Baştea a solicitat Tribunalului Sibiu „constatarea nulităţii absolute a Certificatului de moştenitor legal nr. 168/19.08.2008”. Este vorba de certificatul de vacanţă succesorală emis în cazul unui alt imobil din Sibiu, situat în strada Gheorghe Magheru 35, imobil care a ajuns în proprietatea soților Baștea în urma aceluiași certificat de moștenitor declarat între timp nul de judecători prin decizie definitivă.

Ambele dosare au fost strămutate la Tribunalul Hunedoara.

15 februarie 2019: Tribunalul Hunedoara a respins petiția în ereditate deschisă de Rodica Baștea.

7 mai 2019: Dosarul 939/85/2016 a fost suspendat până la soluționarea definitivă a petiției în ereditate, dosarul 897/85/2016.

25 martie 2020: Curtea de Apel Alba Iulia a respins la rândul ei petiția în ereditate deschisă de Rodica Baștea. Instanța a reproșat faptul că Nicolae Baștea, nepotul Mariei Ghenea, nu a revendicat moștenirea imediat după moartea mătușii sale, în 1962.

Însă omul se afla în pușcărie politică în acel moment.

”Se poate prezuma în mod rezonabil că defunctul Baștea Nicolae nu și-a putut exercita dreptul de opțiune succesorală în perioada detenției, cu atât mai mult cu cât, potrivit susținerilor reclamantei (Rodica Baștea - n.r.), necontestate de celelalte părți, acesta a fost condamnat pe motive politice, iar în 1964, când a fost liberat, cele două imobile erau naționalizate în baza Decretului nr. 50/1952”, se arată în motivarea CA Alba.

Totuși, instanța nu a putut trece peste faptul că Ioan, fiul lui Nicolae Baștea, ”nu a formulat nicio cerere de restituire a imobilelor în litigiu, în temeiul Legii nr. 112/1995, care să valoreze acceptarea moștenirii după Ghenea Maria”.

”Moștenitorii sunt socotiți de drept acceptanții succesiunii de la data depunerii cererii (...) de restituire în natură, formulată în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii (112/1995 - n.r.). Reclamanta (Rodica Baștea - n.r.) nu a făcut dovada că autorul său, defunctul Baștea Ioan, ar fi formulat o astfel de cerere în calitate de moștenitor al lui Baștea Nicolae, succesor legal al defunctei Ghenea Maria. Ca urmare, nu sunt incidente prevederile art (...) din Legea nr. 112/1995 privind repunerea autorilor reclamantei în termenul de acceptare a succesiunii după defuncta Ghenea Maria”, au conchis judecătorii CA Alba. 

9 iunie 2021: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul în dosarul petiției în ereditate nr. 897/85/2016.

”Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Baștea Rodica împotriva deciziei nr. 348 din 25 martie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția I Civilă. Respinge, ca devenit lipsit de interes, recursul incident al pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva aceleiaşi decizii. Definitivă", este minuta deciziei comunicată CIM de biroul de presă al Înaltei Curți întrucât dosarul nu figurează pe portalul ÎCCJ.

12 iulie 2021: Dosarul a plecat de la ÎCCJ, ceea ce înseamnă că decizia a fost motivată şi comunicată părţilor, au precizat reprezentanții ÎCCJ pentru CIM.

În loc de concluzie

A durat cinci ani să se încheie judecarea petiţiei în ereditate: dosarul 897/85/2016.

Urmează reluarea celuilalt dosar suspendat în mai 2019. Acest al doilea dosar - nr. 939/85/2016 - privește certificatul de moștenitor nr. 168/2008 prin care:

* s-a constatat vacanța succesorală după Paraschiva Micu, sora proprietarului a cărui moștenire este disputată, Eliseu Ghenea

* Statul Român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din Gheorghe Magheru 35

și a cărui suplimentare o solicită ANAF pentru a se constata ”calitatea de succesor al Statului Român și pentru cel de-al doilea imobil în litigiu, cel situat în Municipiul Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, jud Sibiu”.

Acest proces ar putea dura, de asemenea, câțiva ani, timp în care succesiunea este blocată iar proprietatea asupra clădirii este „în aer”.

În tot acest timp, Statul nu își poate înscrie titlul de proprietate în cartea funciară a imobilului cu spaţiul comercial valoros de la parter, din Sibiu, Nicolae Bălcescu 29.

Și nu poate solicita în instanță recuperarea uzufructului de care a fost văduvit în perioada 1999-2016.

”ANAF sau primăria Sibiu, ca reprezentanți ai Statului Român, nu pot deschide procesul de recuperare a banilor pierduți prin deposedare ilicită a Statului de bunul său, imobilul din Nicolae Bălcescu 29 întrucât nu au înscris titlul de proprietate în cartea funciară a imobilului. În cadrul unui proces, instanța îţi cere să dovedești calitatea de proprietar tabular, înscris în cartea funciară”, au explicat specialiști ANAF pentru CIM.

Autori: Alex Costache și Ovidiu Vanghele