Statul român nu a reușit să recupereze de la Dan Voiculescu nici măcar un sfert din prejudiciul din faimosul dosar ICA, dosar în care a fost condamnat la zece ani de închisoare și a executat puțin peste trei.

Procentul, infim la jumătatea anului 2017, a crescut semnificativ după ce, în septembrie 2019, Voiculescu și-a răscumpărat una dintre proprietățile obținute din bani câștigați ilegal, conform deciziei definitive a judecătorilor.

Încercând să aplice condamnarea dispusă de fostul judecător Camelia Bogdan, ANAF a căutat, între altele, toate persoanele care aveau să-i dea bani lui Voiculescu. Între ei, si Mihai Gâdea, șeful Antenei 3, care luase de la patronul lui un împrumut de un milion de lei. Sumă din care plătise până atunci, prin bancă, puțin peste un sfert.

Gâdea s-a trezit, în 2016, cu poprire pe conturi de la ANAF, pentru a fi astfel obligat să dea statului banii pe care-i avea de rambursat lui Voiculescu, în contul recuperării prejudiciului la plata căruia mogulul fusese condamnat în dosarul ICA.

Doar că, din pușcărie, Voiculescu a semnat o hârtie prin care afirmă că i-a fost rambursată în totalitate suma împrumutată lui Gâdea. 

Documentul a fost folosit de Gâdea în fața instanței care a dezbătut legalitatea sechestrului aplicat de ANAF pe conturile sale. 

Cu toate că în acel proces și-a exprimat fără rezerve suspiciunile în legătură veridicitatea acelei hârtii, ANAF nu a sesizat niciodată procurorii, singurii care pot să stabilească dacă Voiculescu ar fi comis un fals. 

Eroarea ANAF în această privință este consemnată chiar de judecătorii care, în procesul civil, au certificat construcția prezentată în fața lor de Gâdea (și Voiculescu). Fiscul a pierdut astfel sechestrul asupra conturilor omului de televiziune și, implicit, aproape 700.000 de lei din prejudiciul încă nerecuperat imputat patronului Intact. 

Procurorii mai au la dispoziție doar mai puțin de un an pentru a investiga acest posibil fals comis de Voiculescu din închisoare. În 12 mai 2021, fapta s-ar prescrie. 

Dacă însă prescripția ar fi oprită și dacă Voiculescu ar fi găsit vinovat de comiterea unui fals în recidivă postcondamnatorie, juriștii consultați în această speță se așteaptă la revocarea suspendării pedepsei acestuia. 

Dan Voiculescu a fost condamnat în 8 august 2014 la zece ani de închisoare în dosarul ICA, din care a executat efectiv mai puțin de trei ani, el aflându-se deci sub suspendarea executării pedepsei încă patru ani. 

În 21 mai 2008, Mihai Gâdea și soția lui, Agatha Kundri Gâdea, au împrumutat un milion de lei de la Dan Voiculescu, cu scopul declarat de a-și cumpăra un apartament în Orhideea Gardens. 

Cei doi soți s-au angajat prin contractul de împrumut ca, în termen de jumătate de an, să vândă apartamentul în care locuiau în București și să achite o parte din datoria către Voiculescu. 

Contractul era scadent la data de 21 mai 2013, conform informațiilor din dosarul studiat la arhiva instanței de reporterii Centrului de Investigații Media (CIM).

În 8 august 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA. Simultan, el a fost obligat la plata unui prejudiciu de peste 60 de milioane de euro, la care se adaugă alți aproximativ 20 de milioane de euro cu titlu de „produsul infracțiunii”. Este vorba, de exemplu, de clădirile cumpărate de Voiculescu cu banii declarați definitiv ca obținuți ilegal, proprietăți precum turnul Grivco sau fostul sediu al Antenelor, evaluate la 20-30 de milioane de euro. 

În 12 februarie 2016, Fiscul a pus poprire pe conturile lui Mihai Gâdea și ale soției sale, Agatha Kundri, pentru a încasa ratele neplătite din împrumutul de la Dan Voiculescu.

În 28 aprilie 2016, Fiscul i-a comunicat poprirea soției lui Mihai Gâdea, la domiciliul comun din București. Procedura înștiințării lui Gâdea s-a făcut abia jumătate de an mai târziu, în 6 octombrie, până atunci acesta nefiind de găsit la domiciliu pentru a semna personal de primire, așa cum cere legea.

Deși nu fusese formal anunțat despre poprire (ci, cel mai probabil, aflase de la soția lui despre mișcarea ANAF), în 12 mai 2016 Gâdea a depus la Fisc contractul de împrumut, dar și o adresă de la BRD în care a arătat că achitase deja către Voiculescu suma de 305.000 de lei prin transfer bancar.

Mai exact două ”rate”: 215.000 de lei prin transfer bancar la data de 23 iunie 2010 și 90.000 de lei, tot prin transfer bancar, la data de 1 februarie 2012.

O săptămâna mai târziu, în 19 mai 2016, Gâdea a depus la Fisc și o declarație de recunoaștere a stingerii datoriei, act datat 12 mai 2016. 

E vorba de o hârtie A4 semnată de Voiculescu din penitenciar, în care acesta susținea că Gâdea i-ar fi dat deja toți banii, cash, până în mai 2014. 

Notă: completările documentului anonimizat obținut de la Tribunalul București aparțin reporterilor CIM.

Procesul

ANAF, care avea instituită poprire pe conturile familiei Gâdea în speranța recuperării datoriei acestora către datornicul Voiculescu, nu a acceptat declarația dată de mogul din pușcărie și, 13 decembrie 2017, a început un proces prin care cerea instanței să mențină poprirea pe conturile soților Gâdea, astfel încât statul să poată să recupereze și restul banilor din împrumutul luat de aceștia de la Voiculescu, respectiv 695.000 de lei. 

ANAF nu recunoștea, deci, ”dovada” trimisă de Gâdea, acea coală A4 redactată ulterior încheierii contractului de împrumut și ulterior comunicării popririi, semnată de Voiculescu din penitenciar, și denumită „Declarația de Recunoaștere a Stingerii Datoriei”. 

”Contractul de împrumut are dată certă atestată de avocat, în timp ce Declarația de recunoaștere a stingerii datoriei nu, astfel încât nu este opozabilă terților. Pe cale de consecință, această declarație nu poate fi acceptată de organele de executare silită ca dovadă a unor plăți în numerar pentru care nu au fost depuse alte chitanțe descărcătoare, aceasta cu atât mai mult cu cât ea a fost întocmită ulterior comunicării către terții popriți a popririi și cu mult după (presupusa, n.r.) efectuare a plăților în numerar”, a arătat Fiscul în cererea de chemare în judecată. 

”Terții popriți nu au dat curs solicitării de depunere a dovezilor cu privire la restituirea prețului integral, respectiv a chitanțelor cu privire la plățile efectuate în numerar”, au arătat inspectorii. 

Gâdea și Voiculescu s-au apărat în tandem. 

”Solicit să respingeți ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de ANAF, având în vedere că, atât la data transmiterii de către ANAF a adresei nr. (...)/12.02.2016, cât și la data formulării cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului mai sus rubricat, suma de 1.000.000 de lei, dată cu titlu de împrumut soților Gâdea Emanuel Mihai și Gâdea Agatha Kundri, conform contractului nr. 167 din data de 21.05.2008, îmi fusese restituită în integralitate”, a arătat Dan Voiculescu într-o întâmpinare trimisă către instanță.

”(Împrumutul, n. r.) mi-a fost restituit integral de către soții Gâdea Emanuel Mihai și Gâdea Agatha Kundri, până în luna mai a anului 2014, prin transfer bancar și plăți în numerar. Fac precizarea că, pentru sumele ce mi-au fost restituite în numerar de soții Gâdea Emanuel Mihai și Gâdea Agatha Kundri, nu am considerat necesară eliberarea unei chitanțe, dată fiind relația foarte apropiată, bazată pe încredere, dintre mine și aceștia din urmă”, a mai susținut Voiculescu. 

În procesul de la Judecătoria Sectorului 3, Gâdea a venit cu încă o probă: contractul de împrumut în original, pe care însuși Voiculescu a scris de mână, la final, pe ultima pagină:

”Am primit întreaga sumă împrumutată, respectiv 1 milion de lei de la Mihai și Kundri Gâdea, motiv pentru care înțeleg să remit titlul în original”, mai afirmă Voiculescu în documentul trimis instanței.

În fața judecătorului, Gâdea a susținut că ”proba-cheie”, Declarația de recunoaștere a stingerii datoriei, semnată de Voiculescu din penitenciar, ar fi avut titlu de ”chitanță liberatorie”. 

Tehnic, avocații lui au invocat articolul 1500 din Codul civil potrivit căruia ”chitanțele liberatorii se pot emite ulterior momentului plății” și articolul 278 alineatul 2 din Codul de procedură civilă coroborat cu articolul 1503 din Codul civil potrivit cărora ”chitanța liberatorie e scutită de îndeplinirea condiției datei certe”. 

Fiscul a replicat că, din moment ce contractul de împrumut prevedea că restituirea se face prin bancă, iar primele plăți au fost realizate prin transfer bancar, tot așa ar fi trebuit să se facă toate plățile.

”În condițiile în care domnul Dan Voiculescu a fost de acord să primească din partea Terților popriți suma împrumutată în numerar, este evident că a avut loc o modificare a clauzelor Contractului și, pe cale de consecință, Terții popriți nu au nesocotit prevederile Contractului”, au contraatacat avocații lui Gâdea. 

Gâdea, salariu de 19.000 de euro pe lună

Mihai Gâdea a prezentat instanței dovezi potrivit cărora el avea suficiente venituri în perioada respectivă ca să îi dea banii înapoi lui Dan Voiculescu. A arătat că, într-un an și cinci luni, între ianuarie 2013 și mai 2014, a câștigat de la Antena 3 peste 1,4 milioane de lei, adică peste 320.000 de euro la cursul de atunci, ceea ce înseamnă aproape 19.000 de euro pe lună.

”Realitatea susținerilor Terților popriți referitoare la restituirea sumei de 695.000 de lei în numerar domnului Dan Voiculescu rezultă și din înscrisurile (adeverința nr. 35 din data de 26.01.2018 emisă de Antena 3) anexate prezentei întâmpinări care atestă cuantumul veniturilor (1.442.099 lei) domnului Gâdea Emanuel Mihai în perioada ianuarie 2013 – mai 2014, dar și de înscrisurile (adresa nr. 55 din data de 25.01.2018 eliberată de BRD sucursala Dorobanți) care atestă extragerile de numerar (20.600 USD, 1.115.765 lei și 97.714,27 Euro) realizate de domnul Gâdea Emanuel Mihai în perioada 2012-2014”, au arătat avocații familiei Gâdea în fața instanței. 

În plus, Gâdea a susținut că mai avea și alte sume de bani, dar fără să le precizeze, întrucât și soția lui avea venituri, au realizat și economii și au mai primit bani și de la părinți. 

În plus, Gâdea și Voiculescu au venit și cu martori și forografii care să ateste relația foarte apropiată dintre ei. Martorii propuși au fost Andrei Ursu și Andrei Laurențiu Vasile, iar printre fotografiile depuse  a fost și cea de mai jos. 

Sursa foto: Adevarul

Suspiciunile și eroarea ANAF

ANAF și-a exprimat în fața instanței suspiciunile nu doar cu privire la dovada restituirii împrumutului, ci chiar la însăși existența lui. 

Fiscul a arătat că, deși s-a angajat prin contractul de împrumut ca în termen de șase luni de la încheierea lui să vândă apartamentul  și să îi ramburseze datoria lui Voiculescu, această locuință, situată undeva în sectorul 3, figurează și acum în proprietatea soților Gâdea. 

Mai mult, a constatat ANAF, apartamentul este ipotecat încă din 2005 către Raiffeisen Bank și, deci, nu putea fi vândut. 

Nici măcar scopul declarat al împrumutului nu a fost respectat, spun cei de la Fisc: soții Gâdea au luat milionul de la Voiculescu în 2008 ca să cumpere un anume apartament din Orhideea Gardens, ”dar din verificările efectuate rezultă că acest imobil nu se află în proprietatea celor doi soți-debitori”, ei cumpărând, în schimb, în 2009, un alt apartamentul din același complex imobiliar. 

Inspectorii ANAF au cerut de la bancă soldul conturilor lui Mihai Gâdea, ca să vadă circuitul banilor acestuia. Ei suspectau că milionul de lei despre care jurnalistul a declarat că l-a scos în numerar de la BRD a fost folosit pentru plata acestui apartament, nu pentru restituirea împrumutului în numerar către Dan Voiculescu, așa cum a afirmat. 

”Din analiza tuturor datelor, informațiilor și documentelor aflate în prezent în dosarul de executare privind pe terții popriți Gâdea Mihai Emanuel și Gâdea Agatha Kundri rezultă o serie întreagă de inadvertențe care creează suspiciuni nu doar cu privire la modalitatea de restituire a împrumutului, dar chiar și cu privire la existența lui, aceasta întrucât majoritatea clauzelor contractuale nu au fost respectate de părțile lui în condițiile stipulate. De asemenea, este evident că împrumutul nu a fost folosit în scopul  exclusiv declarat la punctul 2.2. din contract. (...) Considerăm că se impune a se cerceta în ansamblu veniturile dispuse de terții popriți în această perioadă contractuală, pentru că nu trebuie omis faptul că, astfel cum arătat încă de la data formulării solicitării de validare a popririi, aceștia au achiziționat un alt apartament în același imobil, astfel încât este foarte probabil ca sumele retrase să fi fost utilizate de aceștia tocmai pentru plata acestui imobil. Ori, în ipoteza în care pârâtul Gâdea Mihai a retras această sumă de la BRD pentru ca ulterior să plătească imobilul (....), este evident că aceleași sume nu puteau fi achitate în numerar și împrumutătorului Voiculescu Dan”, a arătat ANAF. 

Deși sceptici, așadar, în privința documentelor aduse de adversari în acest proces, juriștii ANAF nu au făcut nimic.

Cu toate aceste detalii pe masă, în dosar, două instanțe - Judecătoria Sectorului 3 si apoi, în complet de doi magistrați, Tribunalul București - le-au dat dreptate soților Gâdea, înlăturând sechestrul de pe conturile acestora și punând Fiscul în imposibilitatea de a mai recupera cei aproape 700.000 de lei (aproximativ 150.000 de euro) pe care aceștia i-ar mai datora lui Dan Voiculescu.

Principalul motiv al judecătorilor este acela că, în ciuda suspiciunilor pe care le aveau în special în legătură cu hârtia prin care Voiculescu anunță stingerea datoriei, juriștii ANAF nu au sesizat Parchetul pentru a investiga posibilul fals comis de acesta.

Mai întâi în faza de fond, la judecătorie.

Iar apoi la apel, la Tribunal.

”Astfel cum a arătat și prima instanță, referitor la restituirea împrumutului în numerar, în ipoteza în care creditoarea ANAF ar fi considerat, în mod întemeiat, că Declarația de Recunoaștere a Stingerii Datoriei făcută de debitorul Voiculescu Dan nu ar reflecta adevărul, aceasta ar fi avut la îndemână posibilitatea formulării unei plângeri penale în acest sens”, au scris în motivare, ]n urmă cu un an și mai bine, judecătorii de la instanța Tribunalului București. 

Game over?

Ce mai poate face statul acum, după ce juriștii ANAF au comis această gravă eroare?

Unul dintre practicienii în drept consultați de Centrul de Investigații Media s-a întrebat, într-o primă fază, de ce creditorul, respectiv ANAF, nu a mers în acest proces, în fața instanței de civil, pe procedura „înscrierii în fals” pentru documentul în legătură cu a cărui veridicitate avea dubii.

Procedura înscrierii în fals este una uzuală în dreptul civil și presupune ca, în fața instanței, partea care consideră că adversarul a adus la dosar un document care nu consemnează adevărul cere judecătorilor să sesizeze ei posibilul fals, iar procesul se oprește până la o decizie a justiției penale în această speță.

„Apoi, sigur, așa cum chiar judecătorii o arată, ANAF avea tot dreptul să facă plângere, mai ales că ea însăși (instituția, n.r.) își exprimă dubiile asupra respectivului act chiar în cadru procesual”, a adăugat specialistul citat.

Conform legii penale, o infracțiune de fals se prescrie în cinci ani. Cum documentul suspicionat a fi fals chiar de juriștii ANAF - adică Declarația de Recunoaștere a Stingerii Datoriei semnată de Voiculescu din închisoare - a fost întocmit la data de 12 mai 2016, o plângere la Parchet în legătură cu acesta nu ar fi clasată direct pe motiv de prescripție, însă procurorii ar mai avea doar mai puțin de un an pentru a o investiga.

Pe de altă parte, însă, dacă până în 12 mai 2021 procurorii care ar investiga această plângere ar apuca să facă vreun act de procedură cu vreo persoană, cum ar fi, de pildă, trecerea din in rem în in personam, sau, mai simplu, identificarea formală a unui suspect (în acest caz însuși Dan Voiculescu, el fiind cel care a semnat actul), aceast act ar înlătura prescripția.

„Există și prescripția specială, care este aplicabilă doar teoretic într-un caz care pare atât de simplu, cel puțin din datele pe care mi le-ați prezentat. Această prescripție specială ar fi, în acest caz, dublul prescripției simple, adică s-ar împlini la zece ani de la comiterea faptei”, a adăugat expertul consultat de reporterii CIM.

Acesta a mai ținut să precizeze și că, în cazul în care juriștii ANAF nu vor face această plângere, „cu atât mai mult cu cât și-au exprimat suspiciunile într-un cadru procesual și mai ales după ce două instanțe aproape că i-au invitat să o facă”, ar putea fi trași ei înșiși la răspundere penală „pentru fapte de serviciu”.

Surse din ANAF consultate de CIM au confirmat că, până la acest moment, deși au pierdut definitiv sechestrul pe conturile familiei Gâdea de un an și două luni, juriștii ANAF nu au cerut procurorilor să le verifice suspiciunile în legătură cu acest împrumut.

Succesul ANAF într-un caz similar

În afară de Gâdea, inspectorii ANAF au sechestrat și conturile lui Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii și fost apropiat de-ai lui Dan Voiculescu. 

Constantin a împrumutat și el de la mogul 300.000 de euro. o treime prin contractul de împrumut din data de 19 octombrie 2007 și alti 200.000 de euro prin contractul de împrumut din data de 9 aprilie 2008. 

Daniel Constantin a apucat să achite 105.000 de euro și mai avea de dat 195.000 de euro. Pentru această sumă din urmă, ANAF a pus poprire pe conturile lui Daniel Constantin, astfel încât sumele datorate lui Dan Voiculescu să fie luate de stat. 

Daniel Constantin a contesat poprirea la Judecătoria Buftea și la Tribunalul Ilfov, dar a pierdut definitiv, iar banii pe care trebuia să-i dea lui Voiculescu ajung la stat în contul prejudiciului imputat acestuia.

Un text de Alex Costache 
(A contribuit Ovidiu Vanghele) 

(Acest material de presă, parte dintr-un proiect editorial al Centrului de Investigații Media pe tema recuperării prejudiciilor, a fost realizat cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene din România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Reprezentanței Comisiei Europene din România. Autorul (autorii) își asumă integral veridicitatea informațiilor prezentate, precum și responsabilitatea pentru documentarea și publicarea lor.)