In 30 aprilie 2004, RA-APPS, aflata sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, condus atunci de Eugen Bejinariu, incheia un contract catastrofal pentru statul roman chiar si pentru acele vremuri. Contractul prevedea ca Fundatia "Dinu Pescariu", condusa de fostul sportiv roman al carui nume apare astazi in Dosarul "Microsoft", inchiriaza de la stat Baza Cutezatorii, insemnand aproape 60.000 de metri patrati de teren in zona de nord a Bucurestiului si cladirile aferente, pentru doar 9.000 de euro pe luna. Contractul avea o valabilitate de zece ani.

Cinci ani mai tarziu, in 2009, desi Dinu Pescariu isi ridicase deja acolo un luxos complex sportiv si spa, Baza Cutezatorii se afla in patrimoniul Ministerului Educatiei, unde ajunsese inca din anul 2005, printr-o decizie a ministrului Mircea Miclea.

In 2009, Ministerul Educatiei, condus de Ecaterina Andronescu, ii prelungeste lui Pescariu contractul pentru Baza Cutezatorii pentru inca 25 de ani, pentru aceeasi chirie. Documentul este semnat chiar de Ecaterina Andronescu.

Desi semnatura ei apare in acest document, iar informatia ca ea l-a semnat apare chiar intr-un comunicat de presa de pe site-ul Ministerului Educatiei, intr-o interventie telefonica recenta la un post de televiziune Andronescu a declarat ca nu a semnat niciodata un astfel de act.

In prezent, Baza Cutezatorii, controlata in totalitate de Dinu Pescariu, este unul dintre cele mai luxoase centre sportive si de spa din Bucuresti. Ocupa peste 57.000 de metri patrati pe malul Lacului Tei, in zona Barbu Vacarescu - Floreasca si are piscine, terenuri de tenis, centru spa, teren de squash si localuri.

Numele lui Pescariu apare, alaturi de cel al ministrului Andronescu si de cel al lui Eugen Bejinariu, in dosarul penal in care noua fosti ministri romani sint cercetati pentru o mita de zeci de milioane de euro in dosarul licentelor Microsoft.

In 30 aprilie 2004, intre RA-APPS si Fundatia Dinu Pescariu este incheiat Contractul nr. 269/30.04.2004, prin care fundatia fostului sportiv inchiriaza, pentru 9.000 de euro pe luna, Baza Sportiva "Cutezatorii".

Conform documentului, prezentat astazi de Centrul de Investigatii Media, lui Pescariu i s-a cerut o garantie egala cu chiria pe o luna si, important, i se cerea "sa predea terenul, constructiile si mijloacele fixe in starea in care se afla" la momentul respectiv.

Pescariu nu avea voie sa faca nicio constructie pe acel teren si nicio modificare la cladirile deja edificate, in lipsa acordului RA-APPS, dar, mai important, Pescariu nu avea voie sa subinchirieze proprietatile RA-APPS, sa le schimbe destinatia sau sa se asocieze in participatiune cu acestea.

Dupa cum arata, contractul pare facut in mare graba: "Capitolul II" si "Capitolul IV" apar de doua ori, in vreme ce capitolele 3 si 6 lipsesc. Cu toate astea, documentul a fost semnat de nu mai putin de cinci persoane din conducerea SAIFI: directorul Ion Boblea, directorul economic Radu Constantin, directorul de fond imobiliar Anghel Mitu, un angajat al serviciului de control financaiar preventiv si unul de la serviciul juridic.

In contextul actual, este important de precizat ca RA-APPS este o institutie aflata in coordonarea Secretariatului General al Guvernului, institutie condusa la acel moment de Eugen Bejinariu.

• Contract de inchiriere Baza Cutezatorii Contract de inchiriere Baza Cutezatorii
• Contract de inchiriere Baza Cutezatorii Contract de inchiriere Baza Cutezatorii
• Contract de inchiriere Baza Cutezatorii Contract de inchiriere Baza Cutezatorii
• Contract de inchiriere Baza Cutezatorii Contract de inchiriere Baza Cutezatorii
• Contract de inchiriere Baza Cutezatorii Contract de inchiriere Baza Cutezatorii
• Contract de inchiriere Baza Cutezatorii Contract de inchiriere Baza Cutezatorii
•  

Din anexa 1 a acestui contract aflam ca, pentru 9.000 de euro lunar, Pescariu a inchriat o suprafata totala de 57.073,95 de metri patrati. 20.121,94 metri patrati reprezinta teren construit, 19.518,90 de metri patrati reprezinta "teren zona transport", 17.437,22 metri patrati sint liberi iar alti 15,89 metri patrati sint ocupati de diverse retele.

Aceeasi anexa enumera bunurile imobile ce intra in componenta Bazei Cutezatorii, precum si cele mai importante mijloace fixe cu care aceasta era dotata.

• Anexa 1 Anexa 1
•  

In Anexa 2 sint trecute cele mai importante cladiri construite pe acest teren, precum si imbunatatirile ce le vor fi aduse.

• Anexa 2 Anexa 2
•  

Chiar daca, in aprilie 2005, Baza Cutezatorii este trecuta de la RA-APPS la Ministerul Educatiei, Dinu Pescariu a ramas chirias si a continuat sa-si extinda afacerile pe cele sase hectare in cea mai buna zona din Bucuresti.

Presa vremii a scris despre un proces intentat de Ministerul Educatiei Fundatiei Dinu Pescariu, insa nimeni nu a reusit sa rupa contractul cu fostul tenisman, care a continuat cu acelasi pret, totalmente ridicol in special in anii de boom imobiliar 2005-2007.

In 2009 insa, cand Ecaterina Andronescu revine la conducerea Ministerului Educatiei, Dinu Pescariu isi vede visul cu ochii: contractul ii este prelungit pentru inca 25 de ani, la aceeasi valoare a chiriei lunare: 9.000 de euro. Actul aditional la contractul initial este incheiat in 23 iunie 2009 si poarta numarul 16832.

Conform documentului, pe care Centrul de Investigatii Media il prezinta in premiera, in schimbul unui numar de abonamente la centrul spa pentru sus-pusii din minister, Pescariu scapa si de clauzele care-l impiedicau sa dispuna de Baza Cutezatorii dupa bunul sau plac.

Interdictia de a face modificari fara acordul scris al proprietarului se transforma in imposibilitatea de a face modificari fara sa-l "informeze" pe proprietar, iar interdictia neechivoca de a subinchiria sau de a se asocia primeste o nuanta: ambele sint permise "doar in scopul exploatarii eficiente a Bazei Cutezatorii" si doar dupa ce il informeaza pe proprietar.

Lovitura finala vine in ultimul articol: contractul se incheie pe o perioada de 25 de ani, adica este valabil pana in 5.03.2034.

• Act aditional Act aditional
• Act aditional Act aditional
• Act aditional Act aditional
• Act aditional Act aditional
•  

Existenta actului aditional este confirmata chiar de Ministerul Educatiei, care face referire la acesta intr-un comunicat oficial aflat pe site-ul propriu.

In acelasi comunicat, Ministerul Educatiei, condus atunci de Catalin Baba, afirma ca actul aditional "a fost semnat de ministrul Ecaterina Andronescu la data de 23.06.2009".

Intr-o declaratie facuta miercuri seara la postul de televiziune B1TV, Ecaterina Andronescu a declarat ca nu a semnat niciodata un astfel de document. Pe documentul prezentat astazi de Centrul de Investigatii Media se poate vedea insa numele in clar al ministrului Andronescu. In plus, in acelasi loc apare si o stampila a Ministerului.

Un alt amanunt neobisnuit in legatura cu acest act aditional este acela ca, desi este incheiat in iunie 2009, este autentificat de notarul public Raluca de Herbay abia zece luni mai tarziu, in 21 aprilie 2010.

(LATER EDIT - In paragraful de mai sus am facut initial o eroare: actul aditional nu a fost autentificat de notarul public, ci acesta a legalizat o copie a documentului. Ne cerem scuze pentru aceasta eroare.)

• Baza Cutezatorii captura Google Maps Baza Cutezatorii captura Google Maps
• Intrare Baza Cutezatorii Intrare Baza Cutezatorii
• Dinu Pescariu Dinu Pescariu
•  

Andronescu, Bejinariu, Pescariu, impreuna in dosarul Microsoft

Numele Ecaterinei Andronescu, al lui Eugen Bejinariu si al lui Dinu Pescariu au aparut in ultimele zile in contextul dosarului licentelor Microsoft, dosar in care procurorii anticoruptie au cerut aviz pentru inceperea urmaririi penale in cazul a noua fosti ministri ai Guvernului Romaniei.

Unul dintre cei noua fosti ministri este Ecaterina Andronescu, in timp ce numele lui Bejinariu apare intr-o declaratie a unui martor din dosar, care-l identifica drept un "factor de decizie" in mecanismul acordarii contractelor. De altfel, Bejinariu a fost audiat in urma cu trei luni de procurorii DNA chiar in acest dosar. Acelasi martor, momentan anonim, il identifica pe Dinu Pescariu ca fiind omul de legatura intre personajul-cheie al afacerii, Claudiu Florica, si Dorin Cocos, prin care, mai apoi, omul de afaceri din zona IT a ajuns pana la ministrul Comunicatiilor, Gabriel Sandu. Pescariu ar fi fost, totodata, si unul dintre intermediarii si carausii banilor care ar fi ajuns in final la demnitarii pusi sub invinuire.

(Fotografii: Cotidianul, Google Earth, Q Magazine)