Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 afirmă că niciun procuror nu a fost informat de polițiștii Secției 18 despre intenția de a emite un mandat de aducere pentru activista Angi Șerban, acuzată că, duminică, a instigat la violență printr-o postare pe Facebook referitoare la un episod al intervenției poliției la unul dintre protestele din ultimele zile.

„A fost informat procurorul de supraveghere despre efectuarea demersurilor necesare pentru aducerea la cunoștință a calității de suspect și audiere, fără a se stabili în mod concret care sunt acestea (citație scrisă, mandat de aducere etc.) și fără a se stabili un termen pentru efectuarea acestor activități”, afirmă Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 (PJS5) într-un răspuns oficial transmis la o solicitare de informații a Centrului de Investigații Media (CIM).

În răspunsul la solicitarea reporterului CIM, procurorii afirmă că au aflat de la poliție despre aducerea activistei Angi Șerban la secție cu mandat abia după „executarea” respectivului mandat de aducere. 

După informarea procurorului, „s-a stabilit ca organele de cercetare penală să prezinte în cel mai surt timp dosarul de urmărire penală în vederea alocării numărului unic de înregistrare și a confirmării afectuării în continuare a urmăririi penale față de suspect”, se mai arată în respectivul răspuns.

Conform purtătorului de cuvânt al unității de parchet, marți, 16 ianuarie 2024, la orele 14.15, dosarul însă nu ajunsese să fie văzut de un procuror, cu toate că autosesizarea, punerea în mișcare a acțiunii penale față de activista Șerban, emiterea mandatului de aducere și executarea lui s-au întâmplat în după-amiaza zilei de duminică, 14 ianuarie. 

Prudenți, procurorii se delimitează de acțiunea poliției în acest caz, afirmând că tratamentul la care activista Șerban a fost supusă odată adusă cu mandat la Secția 18 „se poate dispune de organele de cercetare penală (...) fără a fi necesar acordul prealabil al procurorului”.

În finalul răspunsului oficial transmis CIM, unitatea de parchet ține să precizeze că polițiștii „nu au obligația de a-l informa pe procuror în mod detaliat și exhaustiv cu privire la fiecare act procedural efectuat”.

(Răspunsul integral al PJS5 la solicitarea adresată de reporterul CIM în temeiul Legii 544/2001)

Cu aceeași prudență, reprezentanții PJS5 iau apărarea polițiștilor care, acționând ca „organ de cercetare penală” în sensul legii, „au apreciat că există urgență pentru audierea persoanei și lămurirea situației de fapt” și au emis mandatul de aducere.  

Conform deciziei CEDO în cauza Tiba contra României, în cazul în care un suspect este citat cu mandat de aducere înainte de a fi citat prin procedură normală, titularul urmăririi penale este obligat să motiveze urgența în cuprinsul mandatului. Mandatul de aducere pe numele activistei Șerban, consultat de CIM, nu conține absolut niciun motiv concret care să justifice urgența.

(Pasajul relevant din decizia CEDO în cauza Tiba vs. România)

Minciuna Poliției

Răspunsul oficial al PJS5 la solciitarea CIM contrazice evident punctul de vedere oficial transmis, luni, de Poliția Capitalei, care lăsa de înțeles că emiterea mandatului de aducere pe numele activistei Șerban ar fi rezultatul unei strategii de anchetă la care, alături de polițiști, ar fi participat și procurorii.

Folosind, în documentul oficial transmis reporterilor pe whatsapp, termenul ambiguu „relaționare” cu privire la interacțiunea între polițiștii Secției 18 și procurorii PJS5, soldată cu impersonalul „a fost emis un mandat de aducere”, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei a lăsat senzația că un procuror (deci un magistrat) a avut cunoștință și a încuviințat, dacă nu chiar a emis el însuși mandatul de aducere.

(Comunicarea oficială a Poliției Capitalei în legătură cu dosarul activistei Șerban)

Contactată de reporterul CIM în cursul zilei de luni și rugată să explice termenul „relaționat”, Crina Eșanu, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei, a cerut răgaz pentru a afla detaliile interacțiunii dintre polițiști și procuror și a promis că revine cu un răspuns, după care nu a mai răspuns la telefon nici în cursul zilei de luni, nici marți, până la momentul publicării acestei știri.

Această ambiguitate în comunicare a produs confuzie în spațiul public, una dintre consecințe fiind inducerea în eroare a mai multor organizații civice importante, care au redactat și semnat un document public ce denunța abuzul la care a fost supusă activista Șerban în care criticau inclusiv conduita procurorilor în acest caz.

Reporterul CIM a încercat, în cursul zilei de luni, să primească explicații pentru conduita polițiștilor secției 18 chiar de la comandatul acesteia, însă, deși a fost căutat în timpul programului, acesta nu se afla la serviciu. 

În dimineața zilei de duminică, 14 ianuarie, într-o postare pe contul ei de Facebook, activista Angi Șerban a comentat o poză ce surprindea un polițist de la „mascați” care, înarmat cu o pușcă pe care părea să o îndrepte spre șoferul unei mașini și ținând genunchiul pe capota vehiculului, încerca să împiedice trecerea respectivei mașini. Imaginea era de la o intervenție a forțelor de ordine la unul dintre protestele declanșate de fermierii și transportatorii români în cîteva mari orașe încă din primele zile ale anului, aceștia fiind nemulțumiți de scăderea nivelului de trai.

În textul care însoțea poza, activista cerea Ministerului de Interne explicații pentru prezența polițistului înarmat la protest și se întreba, retoric, dacă este în regulă ca și oamenii care protestează să se înarmeze cu „cocktailul” (evident, Molotov) din moment ce polițiștii intervin la proteste cu armament.

(Postarea care i-a adus activistei dosarul penal, încă publică pe contul acesteia de Facebook.)

La câteva ore după publicarea acestui status pe Facebook, în după-amiaza zilei de duminică, 14 ianuarie, un echipaj de poliție a ajuns la casa unde locuia activista Șerban (alta decât locuința din buletin) și i-a cerut să se îmbrace și să meargă la secția de poliție pentru a fi audiată în legătură cu postarea de pe Facebook. Adusă la Secția 18, conform relatărilor ei, femeia a fost percheziționată corporal „până la chiloți” în baia secției de poliție, fotografiată, amprentată și audiată într-un dosar deschis în aceeași zi de o agentă (subinspector) de la Biroul de Investigații Criminale al secției 18 pentru fapta de „instigare publică” pe care ar fi comis-o prin respectiva postare. 

Conform documentelor consultate de CIM, aceeași agentă s-a autosesizat in rem în legătură cu postarea, a *continuat urmărirea penală in personam față de Șerban și a emis și mandatul de aducere a suspectei pentru audiere.

*ERATĂ: Într-o variantă anterioară a textului, în ultimul paragraf, în loc de „a continuat urmărirea penală in personam față de Șerban” apărea, dintr-o eroare, „a pus în mișcare acțiunea penală față de Șerban”, ceea ce ar fi fost incorect. Ne cerem scuze pentru eroare.