Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Hotelul International Bucuresti a gazduit, in urma cu nici doua saptamani, pentru o suma totala de 16.000 de euro, congresul LYMEC, o organizatie a tinerilor liberali europeni. Hotelul a fost ales direct de organizatorii romani ai evenimentului, din ratiuni de buget si pozitie centrala.

Centrul de Investigatii Media a scris saptamana trecuta ca o firma nedeclarata a familiei sefului Fiscului, Gelu Diaconu, Comity Prod Exim, controleaza operatiunile hotelului International din Bucuresti, parte din lantul hotelier cu acelasi nume controlat de familia Rusanu. De asemenea, am descoperit ca aceasta societate are ca actionar un off-shore controlat de ginerele sefului Fiscului.

Am incercat sa aflam daca printre clientii hotelului s-au numarat institutiile conduse de cei doi liberali, Rusanu si Diaconu. Dan Radu Rusanu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, a raspuns Centrului de Investigatii Media ca "din verificarile facute nu rezulta ca ASF ar fi avut relatii contractuale cu societatea Comity Prod Exim". Am considerat raspunsul ambiguu si am revenit cu rugamintea de a-l nuanta.

Gelu Stefan Diaconu nu a raspuns pana in prezent intrebarilor Centrului de Investigatii Media si implicit nu a dat detalii despre existenta vreunei relatii contractuale intre ANAF si Comity Prod Exim sau Hotelul International.

Am aflat insa ca, in urma cu doua week-end-uri, in perioada 14-16 noiembrie, la Bucuresti s-a desfasurat un congres al organizatiei LYMEC, o organizatie a tinerilor liberali europeni "la nivelul ALDE", asa cum reiese din descrierea reprezentantei Romaniei in conducerea acesteia, Claudia Benchescu, presedinte al Cluburilor Studentesti Liberale.

benchescu 2benchescu antonescu

(Fotografiile nu sint de la acest congres, ci de la alegerile Tineretului Liberal.)

Congresul LYMEC de la Bucuresti a fost gazduit de hotelul International din Bucuresti, asa cum scrie pe site-ul Claudiei Benchescu.

Contactata de Centrul de Investigatii Media, aceasta ne-a confirmat ca delegatii, peste o suta la numar, au fost cazati la acest hotel, unde au avut loc si lucrarile congresului.

Desi a precizat de la un inceput ca banii platiti sint bani privati ai LYMEC, Benchescu a avut amabilitatea sa ne dezvaluie suma totala platita pentru serviciile de la Hotel International: 16.000 de euro.

lymec

"Acesta a fost bugetul si ne-am incadrat in el, din el am platit cazarea si mesele pentru oaspetii nostri, bani care au ajuns la Hotelul International, care ne-a oferit aceste servicii", a declarat Bechescu.

Singura plata facuta altei entitati decat Hotelul International, dintre cele enumerate de Benchescu, a fost pentru serviciile fotografului, restul banilor ajungand la firma colegului de partid Diaconu.

Am intrebat-o pe Claudia Benchescu in ce mod a fost ales Hotelul International.

"Noi, organizatorii, am avut la dispozitie un buget de 16.000 de euro si trebuia sa ne incadram in el. Mai lucrasem cu Hotelul International, ne convenea de minune pozitia lui centrala, foarte aproape de Biblioteca Nationala, unde am avut un eveniment, asa ca am mers la ei si am discutat. Dansii au fost de acord, asa ca am optat pentru serviciile lor", a explicat Benchescu, precizand clar ca nu a mai intrebat si alte hoteluri bucurestene daca pot oferi aceste servicii in limita bugetului disponibil.

"Ne-am gandit, ce-i drept, la variante, dar nu am mai intrebat pe nimeni altcineva, din moment ce am ajuns la o intelegere cu cei de la International", a declarat Claudia Benchescu, prin telefon, Centrului de Investigatii Media.

In finalul discutiei, Claudia Benchescu a tinut sa precizeze ca nu a discutat personal cu seful ANAF despre aceasta afacere, negocierile fiind purtate exclusiv cu cei de la hotel. Ea a intarit faptul ca bugetul a fost constituit din banii "privati" ai LYMEC si nu din bani publici.

Gelu Stefan Diaconu nu a raspuns intrebarilor adresate de Centrul de Investigatii Media in legatura cu firmele implicate in "afacerea International", firme ale familiei sale.

Dupa ce am publicat investigatiile, Crin Antonescu, copresedinte USL si sef pe linie de partid al presedintelui ANAF, Gelu Stefan Diaconu, a declarat ca acesta ar trebui sa demisioneze ca urmare a acestui scandal.

"Problema in Romania pare ca este aceea ca familiile demnitarilor joaca un rol teribil. Să demisioneze amândoi, și domnul Băsescu și el", a declarat Antonescu joia trecuta, intr-o conferinta de presa.

Centrul de Investigatii Media a solicitat un punct de vedere al Guvernului pe acest subiect si, totodata, a transmis informatiile publicate si Agentiei Nationale de Integritate, care ar trebui sa-l verifice din oficiu pe Diaconu pentru omisiunea asumata public de a-si trece in declaratia de avere si firma sotiei.

Centrul de Investigatii Media a scris, ieri, ca sotia sefului ANAF Gelu Diaconu este asociata cu un off-shore intr-o firma care controleaza operatiunile Hotelului International din Bucuresti. I-am transmis sefului ANAF o serie de intrebari pe acest subiect, insa pana in prezent nu am primit niciun raspuns. Am primit, in schimb, un comunicat de presa in care Gelu Stefan Diaconu face mai multe precizari, aratand, printre altele, ca nici el, nici familia sa nu au nicio legatura cu off-shore-ul respectiv.

Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi documentele care arata ca off-shore-ul este reprezentat in Romania de ginerele familiei Diaconu.

La ora actuala, firma Comity Prod Exim gestioneaza Hotelul International din Bucuresti, parte din lantul controlat de Dan Radu Rusanu, coleg in Partidul national Liberal cu Gelu Stefan Diaconu. Firma este detinuta, asa cum scriam in materialul de ieri, de sotia lui Gelu Stefan Diaconu si de un off-shore pe nume Cartha Limited, din Cipru.

In comunicatul dat publicitatii astazi, marti, 19 octombrie, ca reactie la cele publicate anterior de Centrul de Investigatii Media pe aceasta tema, seful ANAF, Gelu Diaconu, afirma: "Legatura sotiei mele cu off-shore-ul la care se face referire a rezultat in urma unei actiuni complet independente de sotia mea, respectiv in urma vanzarii de catre asociati a partilor sociale catre acel off-shore."

Centrul de Investigatii Media este in posesia unor documente din care rezulta ca declaratiile acestuia nu sunt reale. Cartha Limited, off-shore-ul cu care este asociata sotia sa, este reprezentat in Romania de ginerele lui Gelu Stefan Diaconu, pe nume Wesley Elijah Schroeder, avocat american nascut in Oklahoma. Initial, am crezut ca este un simplu avocat care se ocupa de afaceri off-shore, insa, dupa aceea, am realizat ca este mai mult decat atat.

  • numirea-lui-elijah-schroeder-1
  • numirea-lui-elijah-schroeder-2

O persoana cu acelasi nume, aceeasi data si acelasi loc de nastere apare, in datele de la Registrul Comertului din Romania, ca fiind asociata in firma YogoBerry SRL cu Nicoleta Schroeder Diaconu, chiar fiica sotilor Diaconu. Ei poarta acelasi nume, mai multe surse confirmandu-ne ca sunt sot si sotie. Aceleasi surse ne-au precizat ca cei doi s-au cunoscut cu ocazia unei burse primite de fiica sa in SUA, bursa la care Gelu Diaconu se refera in declaratia de avere din anul 2009, unde scrie, la rubrica referitoare la veniturile obtinute de copii, urmatoarele: "Clark University, scholarship and part time jobs, 40.000 USD".

Nicoleta Schroeder Diaconu are 60 la suta in partile sociale ale firmei, iar sotul ei, Wesley Elijah Schroeder, restul de 40 la suta.

Am aflat despre firma YogoBerry SRL tot dintr-o declaratie de avere de-a lui Diaconu. Cea mai recenta dintre ele, depusa in septembrie 2013 la CEC Bank, unde Diaconu este membru in Consiliul de Administratie, contine o referire la Yogoberry. Seful fiscului scrie in aceasta declaratie de avere ca sotia sa, Mihaela Diaconu, a incasat de la YogoBerry SRL 9.082 de lei in anul fiscal 2012.

Firma are ca obiect principal de activitate "Comerţul cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate", si, din aceleasi date de la Registrul Comertului, intelegem ca detine cate un magazin in cateva centre comerciale din Bucuresti, Ploiesti si Iasi.

Asadar, off-shore-ul care detine Hotelul International din Bucuresti impreuna cu sotia lui Diaconu este reprezentat in Romania chiar de ginerele sefului Fiscului. 

Mai mult, avem motive sa ne indoim de faptul ca decizia celor doi fosti actionari ai Comity Prod Exim SRL de a vinde actiunile catre off-shore-ul Klartech detinut de Cartha Limited nu a avut nicio legatura cu sotia lui Diaconu, cea care era la acel moment asociata cu cei doi in Comity Prod Exim.

Intr-un document pe care nu l-am considerat util anchetei noastre pana acum, gasim informatia ca, in 5 iunie 2009, cei trei actionari ai Comity Prod Exim fac o majorare de capital, astfel incat participatia sotiei lui Diaconu in aceasta firma sa creasca de la 40 la 50 de procente.

majorarea de capital

Sotia lui Diaconu detinea 40 la suta din firma inca de cand a intrat in actionariat, in 2007. Imediat dupa aceasta majorare de capital, fostii actionari vand off-shore-ului cei 50 la suta cu care au ramas dupa majorarea de capital. Tranzactia de actiuni cu off-shore-ul s-a facut, conform documentelor noastre, in 22 iulie, deci o luna si ceva mai tarziu.

Dupa cum scriam ieri, cei doi actionari initiali ai Comity Prod Exim inca de la infiintarea ei, din 1997, decid, in 2007, sa o primeasca in actionariat pe Mihaela Diaconu, sotia sefului Fiscului. Aceasta era deja partenera de afaceri cu cei doi intr-o alta firma, CMC Hotels, care gestiona afacerile unui hotel construit de Comity Prod Exim pe terenul sotilor Diaconu, conform unei intelegeri parafate inca din 2001.

In comunicatul de presa de marti, Gelu Diaconu spune: "Firma SC Comity Prodexim SRL nu desfasoara nicio activitate duty-free, incepand cu anul 2007, an in care sotia mea a intrat in aceasta companie."

Probabil asa este, insa, pe de-o parte, marile afaceri duty-free au disparut dupa 2007, anul aderarii Romaniei la UE, iar pe de alta parte, familia Diaconu a avut legaturi de afaceri cu Cristian Popa si Costica Dumitrescu, cei doi oameni de afaceri specializati in comertul duty-free, inca din 2001, cand au incheiat parteneriatul pentru construirea hotelului Tiny Club, devenind apoi, din 2003, parteneri la vedere cu cei doi in CMC Hotels, firma care opera acest hotel inchiriat tocmai de la cei doi. Documentele in acest sens sunt atasate anchetei noastre initiale.

Asadar, legaturile sotiei lui Diaconu cu actionarii firmei specializate in duty-free nu au inceput in 2007, ci, conform documentelor noastre, in 2001.

Desi, in acelasi comunicat, Diaconu admite ca nu a mentionat actiunile sotiei in Comity Prod Exim, el sustine ca firma Comity Prod Exim apare in declaratia sa de avere inca din 2008, anul in care sotia sa a devenit asociat. Diaconu trece insa doar salariile incasate de aceasta. Este interesant cum sotia lui, care, asa cum el insusi admite, este si actionar al firmei care detine un hotel de patru etaje si un altul de sapte, in centrul Bucurestiului, a obtinut, in 2012, de exemplu, doar 35.000 de lei. Asta inseamna mai putin de 3.000 de lei pe luna, care nu este nicidecum un salariu mic, dar nici unul de top in managementul unui hotel de patru stele din Bucuresti in care mai esti si actionar cu 50 la suta.

In acelasi document, Diaconu afirma ca intre familia lui si familia Rusanu nu exista nicio legatura de rudenie. "Nu am fost si nu sunt in nicio relatie de rudenie cu familia Rusanu iar informatiile vehiculate in mod repetat in mass-media conform carora exista o relatie de nasi-fini cu familia Rusanu sunt complet false.", scrie Diaconu in comunicatul citat.

Diaconu mai precizeaza ca firma sotiei si a off-shore-ului cipriot nu a facut afaceri cu statul, si cu atat mai putin cu ANAF. Centrul de Investigatii Media nu a afirmat acest lucru si, mai mult, a solicitat atat ANAF, cat si Autoritatii de Supraveghere Financiara sa comunice daca au existat relatii de afaceri intre aceste doua institutii si firma Comity Prod Exim, care detine Hotelul International Bucuresti.

Nu am primit, deocamdata, niciun raspuns oficial de la cele doua institutii.

Hotelul "International" din Bucuresti, parte din lantul cu acelasi nume controlat de companiile familiei lui Dan Radu Rusanu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, este operat de o firma detinuta de sotia sefului ANAF, Gelu-Stefan Diaconu, si de un off-shore cipriot cu legaturi de afaceri clare cu familia Rusanu. Firma - denumita Comity Prod Exim si detinuta de Mihaela Diaconu si off-shore-ul cipriot Cartha Limited - nu apare in declaratiile de avere si interese ale sefului ANAF. Gelu si Mihaela Diaconu sint finii lui Dan Radu Rusanu. In aceste conditii, Agentia Nationala de Integritate l-ar putea acuza pe seful Fiscului de fals in declaratii, infractiune pentru care ar putea fi cercetat de procurori. 

Conform Certificatului de clasificare emis de Ministerul Turismului in 2011, disponibil pe site-ul propriu, Hotelul International din Bucuresti, un hotel de patru stele amplasat la 150 de metri de Bulevardul Unirii din Capitala, pe strada Cauzasi la numarul 27, este detinut de firma Comity Prod Exim SRL.

certificat international comity

In prezent, firma Comity Prod Exim SRL este detinuta de sotia sefului ANAF Gelu Diaconu, Mihaela Diaconu, care are jumatate, cealalta jumatate apartinand unei firme pe nume Cartha Limited, un off-shore cipriot detinut de alte doua firme, tot din Cipru.

Declaratiile de avere si interese depuse de Gelu Stefan Diaconu, seful ANAF, in 15 mai 2013, nu contin nicio referire la firma in care, conform datelor publice de la Registrul Comertului, sotia sa, Mihaela Diaconu, detine 50 la suta din partile sociale.

Comity Prod Exim, afaceri cu duty-free-uri si legaturi vechi cu familia Diaconu

Firma Comity Prod Exim a fost infiintata in 1997 de doua persoane: Costica Dumitrescu si Cristian Popa. Specialitatea celor doi oameni de afaceri a fost comertul prin controversatele magazine duty-free, asa cum reiese chiar din antetul pe care firma il foloseste, dar si din alte documente obtinute de Centrul de Investigatii Media.

  • antet-comity-duty-free
  • autorizatie-duty-free-comity-1
  • autorizatie-duty-free-comity-2

Cifra de afaceri a companiei, in perioada in care s-a ocupat de vanzarea de produse in magazinele duty-free, a crescut de la an la an: de la 2,5 milioane de lei in 1999 pana la un maxim de 46,4 milioane de lei in 2006, cu o crestere exponentiala si in ceea ce priveste profitul brut: de la 58.000 la 6,5 milioane de lei in cel mai bun an.

In 13 noiembrie 2001, cand actualul sef al ANAF, Gelu Stefan Diaconu, era director general adjunct al Directiei Generale de Solutionare a Contestatiilor din Ministerul Finantelor Publice, el si sotia sa incheie un contract de asociere cu Comity Prod Exim SRL, firma celor doi comercianti duty-free: pe un teren detinut de sotii Diaconu in centrul Capitalei, pe strada Cauzasi, la 150 de metri de Bulevardul Unirii, firma Comity Prod Exim ridica, din banii castigati din businessurile duty-free, un hotel de patru etaje, pe care il denumesc Tiny Club Hotel.

Conform asocierii, sotii Diaconu aveau sa detina o jumatate din Tiny Club Hotel, iar constructorul, Comity Prod Exim, cealalta jumatate.

  • contract-vanzare-cumparare-diaconu-comity-hotel-mic-1
  • contract-vanzare-cumparare-diaconu-comity-hotel-mic-2
  • contract-vanzare-cumparare-diaconu-comity-hotel-mic-3
  • contract-vanzare-cumparare-diaconu-comity-hotel-mic-4

Doi ani mai tarziu, in 6 noiembrie 2003, la Registrul Comertului se inregistreaza firma CMC Hotels, care, conform actului constitutiv obtinut de Centrul de Investigatii Media, ii are ca actionari pe aceiasi Costica Dumitrescu (40 la suta) si Cristian Popa (20 la suta), alaturi de care apare sotia lui Gelu Stefan Diaconu, Mihaela Diaconu, ce detine restul de 40 la suta din firma. Este momentul la care intre familia Diaconu si actionarii firmei specializate in comertul duty-free apare o legatura de afaceri permanenta.

  • act-constitutiv-cmc-hotels-prima-pagina
  • act-constitutiv-cmc-hotels-ultima-pag

La nici o luna dupa constituirea firmei CMC Hotels, la 1 decembrie 2003, Comity Prod Exim ii inchiriaza acesteia jumatatea sa din Tiny Club Hotel, pentru a fi exploatat de firma in care asociata cu 40 la suta este Mihaela Diaconu, sotia lui Gelu Stefan Diaconu, care avea, conform contractului de asociere, cealalta jumatate din hotel.

hotelul mic inchiriat de comity lui cmc

Mihaela Diaconu si cei doi asociati ai ei s-au inteles atat de bine incat, in februarie 2007, ca urmare a unor cedari succesive de parti sociale, ea devine asociat in Comity Prod Exim SRL. Acesta este momentul la care atat firma care din 1997 se ocupa de duty-free-uri, Comity Prod Exim SRL, cat si firma care opera hotelul Tiny Club, CMC Hotels, ajung sa aiba exact aceiasi actionari: Mihaela Diaconu, Costica Dumitrescu si Cristian Popa. In 31 octombrie 2007, cand Gelu Diaconu era seful vamilor, cele doua firme fuzioneaza, prin decizia celor trei actionari, Comity Prod Exim absorbind CMC Hotels. Noua structura a actionariatului Comity Prod devine urmatoarea: Mihaela Diaconu primeste 40% din firma, Costica Dumitrescu 40% iar restul de 20% ii revin lui Cristian Popa.

  • hotarare-fuziune-cmc
  • hotarare-fuziune-comity

Cateva luni mai devreme, cand avocatii pregateau documentele necesare fuziunii, Gelu Diaconu, sef al vamilor care avea de ani de zile afaceri directe cu proprietari de duty-free, declara agentiei Newsin ca evaziunea prin magazinele duty-free e facilitata de "verigile slabe" din sistem.

"Este foarte dificil pentru ca mecanismul este usor de imaginat, daca evazionistii gasesc o veriga slaba la nivelul vamii sau al politiei de frontiera. Se face o confirmare electronica sau pe hartie a tranzitului marfii, fara a avea vreo garantie ca marfa a parasit, intr-adevar, teritoriul vamal romanesc. E posibil ca marfa sa aiba destinatie interna, desi in hartie apare ca a iesit de pe teritoriul vamal", spunea Diaconu.

Legatura firmei Comity Prod Exim cu familia Rusanu, un om de afaceri ce reprezinta un off-shore

Pe 22 iulie 2009, actionariatul Comity Prod Exim SRL se schimba din nou.  Mihaela Diaconu ajunge sa aiba jumatate din firma, iar Dumitrescu si Popa isi vand jumatatea lor catre un off-shore, Klartech Limited, o societate inregistrata in Marea Britanie ca firma overseas cipriota.

  • fostii-actionari-vand-lui-klartech
  • fostii-asociati-vand-lui-klartech-2
  • fostii-asociati-vand-lui-klartech-3

Firma este reprezentata, conform unei decizii a actionarilor, de un avocat pe nume Alexandru Bogdan.

  • act-constitutiv-comity-diaconu-si-klartech
  • act-constitutiv-comity-semnat-de-bogdan-alexandru-pentru-klartech
  • alexandru-bogdan-reprezentant-klartech-1
  • alexandru-bogdan-reprezentant-klartech-2
  • alexandru-bogdan-reprezentant-klartech-3

Avocatul Alexandru Bogdan are mai multe legaturi directe atat cu familia Rusanu, cat si cu familia Diaconu.

Astfel, conform datelor de la Registrul Comertului, Alexandru Bogdan este asociat cu una dintre fiicele lui Dan Radu Rusanu, Ruxandra Ana Rusanu, in firma Smart Hospitality Inc SRL, fiecare dintre ei avand jumatate din companie.

O alta firma detinuta integral de Alexandru Bogdan, Centrul de Pregatire si Formare Profesionala International Sinaia SRL, isi are astazi sediul in Hotelul International din Sinaia, ce apartine firmelor familiei sefului Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Radu Rusanu.

Tot in relatia cu aceeasi familie a sefului ASF, firma Bowl Alley SRL, apartinandu-i lui Bogdan Alexandru, a fost cumparata de la acesta in 2010, de Romtur International SRL, o firma detinuta de Anca Rusanu, sotia lui Dan Radu Rusanu.

Pe de alta parte, Alexandru Bogdan este asociat si cu Nicoleta Diaconu, fiica sotilor Diaconu, impreuna cu care detine, in parti egale, firma Phadis Solutions SRL.

Off-shore-ul fantoma din actionariatul de astazi al Comity Prod Exim

Klartech Limited, firma reprezentata de Alexandru Bogdan, se pierde in off-shore-ul cipriot. La un moment dat, directorii acesteia, probabil avocati ciprioti, decid ca firma sa fie lichidata. Activele - inclusiv participatia in Comity Prod Exim, de peste doua milioane de euro - sunt preluate de firma care o detinea integral, pe nume Cartha Limited. Aceasta firma este, la randul ei, detinuta de doua alte off-shore-uri cipriote. Asa a ajuns Cartha Limited, care "nu este inregistrata in Romania" si care "nu are obligatii fiscale catre bugetul Romaniei", sa detina astazi, in asociere cu sotia sefului ANAF, Hotelul International din Bucuresti.

  • declaratie-cartha-limited-1
  • declaratie-cartha-limited-2
  • lichidare-klartech-ltd

Hotelul "International" Bucuresti, parte din lantul controlat de Dan Radu Rusanu, este construit pe un teren concesionat ieftin de la Primaria Capitalei

Hotelul International Bucuresti a fost ridicat in perioada 2009 - 2011, pe un teren concesionat de Primaria Capitalei in 2006, pentru 49 de ani, firmei Comity Prod Exim SRL, in perioada in care Diaconu era seful Autoritatii Nationale a Vamilor. Conform documentelor Centrului de Investigatii Media, terenul a fost concesionat in schimbul sumei de putin peste o mie de euro pe luna. Terenul pe care astazi se afla hotelul este situat tot pe strada Cauzasi din Bucuresti, la numarul 27, lipit de Tiny Club Hotel, cel operat in trecut de sotia lui Gelu Diaconu prin firma CMC Hotels si preluat apoi de Comity Prod.

  • concesiune-teren-rusanu-1
  • concesiune-teren-rusanu-2

Hotelul International Bucuresti apartine lantului "International", format din alte doua hoteluri, cel din Sinaia si cel din Iasi. Despre cel din Sinaia se cunoaste ca apartine familiei Rusanu, iar recent presa a relatat ca si cel din Iasi are aceiasi proprietari.

Asa cum reiese din site-ul www.international-hotels.ro, cele trei hoteluri sunt "inrudite". In plus, logoul si numele sunt identice, la fel si paginile de internet ale celor trei hoteluri, avand aceeasi grafica, corp de litera, culoare de background, dispunere in pagina a textului si conceptie de design general.

Pentru a fi absolut siguri ca International Bucuresti si International Sinaia fac parte din acelasi lant, am purtat o discutie cu o angajata a hotelului din Bucuresti, pe nume Alina Costescu, cerandu-i o oferta combinata Bucuresti-Sinaia. In discutie, ea a confirmat jurnalistilor Centrului de Investigatii Media ca International Bucuresti face parte din acelasi lant cu cel din Sinaia.

Nimic despre actiunile sotiei la Comity Prod Exim SRL in declaratiile de avere ale sefului ANAF

Conform CV-ului sau, Gelu Stefan Diaconu a fost director general adjunct al Directiei Generale de Solutionare a Contestatiilor din Ministerul Finantelor Publice din februarie 2001 pana in februarie 2005. Din februarie 2005 si pana in februarie 2009, el a fost sef al Autoritatii Nationale a Vamilor. In ciuda inaltelor functii ocupate, sotia sa a fost asociata cu doi oameni de afaceri specializati in comertul prin magazine duty-free, iar acest lucru nu apare in nicio declaratie de avere sau de interese de-ale sale.

In cea mai recenta declaratie de avere, Gelu Diaconu nu mentioneaza faptul ca sotia sa detine actiuni la Comity Prod Exim SRL. El scrie insa, in declaratia de avere din 2008, depusa in calitate de vicepresedinte al ANAF, ca a vandut firmei Comity Prod Exim jumatatea sa din hotelul Tiny Club, in posesia careia intrase in urma asocierii cu Comity Prod Exim, care a construit pe terenul sau. Diaconu scrie ca a vandut firmei "teren + spatiu comercial", precizeaza suprafetele si indica pretul de un milion primit in schimbul proprietatii, fara sa precizeze moneda.

In aceeasi declaratie, Diaconu trece faptul ca sotia a fost remunerata de firma CMC Hotels, unde avea "functie de baza", cu "circa 20.000", fara a preciza nici de aceasta data moneda.

El omite sa scrie si faptul ca sotia a fost actionar la CMC in anul fiscal anterior (2007), sau ca este actionar la Comity Prod Exim.

Nici in declaratia de avere din 2009, Diaconu nu precizeaza nimic despre calitatea de actionar a sotiei sale. In cea din 2010, insa apare faptul ca sotia sa a obtinut tot "circa 20.000" din functia de baza ocupata la "Comity/CMC". Totusi, in toate declaratiile de avere Diaconu a trecut faptul ca detine actiuni la firma Care Exim, o companie de asigurari, estimand valoarea acestora la 300.000, fara a preciza daca este vorba de lei sau euro. Aceleasi actiuni sunt mentionate in toate declaratiile de interese din perioada 2008-2012, insa nicaieri in acestea nu se regaseste vreo mentiune privind partile sociale ale sotiei in firmele CMC Hotels Group sau Comity Prod Exim.

Nasul sau Dan Radu Rusanu, in schimb, si-a trecut in declaratia de avere din 2013 actiunile detinute de familie in SC Romtur International SA, firma prin care controleaza Hotelul International Sinaia. Evident, nu exista vreo referire la vreo posibila relatie intre el sau familia sa si firmele Klartech Limited sau Cartha Limited, off-shore-urile asociate cu fina sa Mihaela Diaconu in Comity Prod Exim.

Centrul de Investigatii Media a incercat sa-l contacteze pe Gelu Stefan Diaconu, seful Fiscului din Romania, pentru a-l intreba despre asocierea sotiei sale cu o firma off-shore, dar si pentru a-l chestiona in legatura cu lipsa oricarei mentiuni referitoare la aceasta firma din declaratiile sale de avere si de interese. Am mers la sediul ANAF, insa prin Biroul de Presa al institutiei nu am reusit sa obtinem intalnirea de cel mult zece minute pe care am solicitat-o lui Gelu Stefan Diaconu.

Ni s-a cerut sa transmitem intrebarile in scris, dupa care orice posibilitate a unei intalniri cu Diaconu a devenit nula. Am incercat sa luam legatura cu acesta direct la cabinetul sau, unde am sunat de la poarta Ministerului Finantelor. O secretara ne-a raspuns ca seful Fiscului nu ne poate primi. Am asteptat aproape doua ore pentru a putea vorbi cu acesta sau macar cu un consilier de-al sau, insa telefoanele repetate la aceeasi secretara au fost inutile. Am primit insa asigurari ca ni se va raspunde la intrebarile adresate.

Am incercat, de asemenea, sa-l contactam pe Dan Radu Rusanu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiare, pentru a-l intreba despre off-shore-ul care opereaza un hotel din lantul pe care-l controleaza familia sa. Am mers la sediul ASF, unde Radu Soviani, purtatorul de cuvant al institutiei, ne-a spus ca Rusanu nu ne poate primi nici macar pentru o discutie de cateva minute fara programare. Ni s-a cerut, de asemenea, sa transmitem in scris intrebarile pe care le avem pentru acesta, urmand sa primim un raspuns. Soviani ne-a dat asigurari ca vom primi raspunsurile in cel mult 48 de ore, in ciuda rugamintii noastre de a scurta la doar cateva ore acest termen.

Pana la momentul publicarii acestei investigatii, nu am primit raspunsuri de la cei doi sefi de institutie, desi am incercat sa-i contactam inclusiv pe numerele de telefon personale pe care le cunoastem. Am decis sa publicam in lipsa reactiilor acestora, urmand sa actualizam ancheta atunci cand le vom avea.

Am vrut sa vorbim despre firma si actionarul din off-shore si cu Oana Veronica Florea, administratorul Comity Prod Exim, insa la numerele de telefon de contact ale firmei raspunde receptia Hotelului International. Administratorul Oana Florea era intr-o zi libera.

Tot acolo am cerut si cu Mihaela Diaconu, sotia lui Gelu Diaconu. Aceasta se afla in hotel, dar nu era in birou in momentul in care am cerut la receptie sa vorbim cu domnia sa. Ne-am recomandat si am lasat un numar de telefon pentru a fi contactati; nu am fost sunati inapoi.

"Agentia Nationala de Integritate l-ar putea denunta pe domnul Diaconu la parchet pentru fals in declaratii pentru ca actiunile sotiei sale in firma despre care vorbiti nu apar in declaratia lui de avere", a declarat Centrului de Investigatii Media Laura Stefan, expert anticoruptie. In plus, conform legii, in cazul in care de serviciile hotelului administrat de firma sotiei sale a beneficiat vreo institutie de stat, Diaconu ar fi trebuit sa treaca aceste contracte si in declaratia de interese, mai sustine expertul citat. "Aceasta ar putea fi a doua fapta de fals in declaratii, in ipoteza in care aceste contracte au existat, dar nu sint trecute in declaratia de interese", a mai spus Laura Stefan.

"Am putea avea de-a face si cu un conflict de interese, insa numai in situatia in care institutia pe care o conduce a avut relatii directe de afaceri cu firma sotiei dansului si numai daca dansul personal s-a implicat in luarea deciziei ca institutia sa colaboreze cu firma privata", a adaugat Laura Stefan.

Iata schema relatiilor dintre nasii Rusanu, finii Diaconu si off-shore-ul care opereaza Hotelul International din Bucuresti:

 

Mai jos gasiti cateva fotografii facute ansamblului de cladiri Hotel International - Hotel Tiny Club din strada Cauzasi numarul 27. Cele doua cladiri se afla la intersectia strazii Cauzasi cu Bulevardul Mircea Voda, la 150 de metri de Bulevardul Unirii, de Biblioteca Nationala sau de Teatrul Evreiesc de Stat si la 500 de metri de Piata Unirii.

  • cauzasi-27-1
  • cauzasi-27-2
  • cauzasi-27-3
  • cauzasi-27-4
  • cauzasi-27-5

Patru persoane care s-au recomandat drept sustinatori ai proiectului minier de la Rosia Montana au agresat-o verbal, joi dimineata, pe actrita Maia Morgenstern, cunoscuta pentru opozitia fata de aceasta investitie.

Contactata de Centrul de Investigatii Media, actrita Maia Morgenstern, care este si managerul Teatrului Evreiesc din Bucuresti, a povestit ca, in cursul diminetii, a fost anuntata de secretara ca patru "persoane din Rosia Montana" doresc sa stea de vorba cu ea.

"Am vrut sa fiu respecutoasa si politicoasa si sa nu par inabordabila, asa ca, desi aveam o groaza de lucruri de facut, am decis sa ies din birou, pe hol, pentru a ii saluta si a ma scuza in fata dumnealor pentru ca timpul ma preseaza si nu pot sta de vorba cu dansii. Tin sa mentionez ca nu aveam vreo intalnire programata cu domniile lor, nu isi anuntasera in vreun fel prezenta la biroul meu", a declarat Maia Morgenstern.

Aceasta a povestit ca, in momentul in care a iesit din birou pe hol, cei patru au inceput sa-i vorbeasca pe un ton amenintator.

"Sa ne dati banii inapoi, ne-ati luat banii, ne-ati luat locurile de munca, dumneavoastra sinteti de vina", a povestit actrita ca i-ar fi spus cei patru barbati.

Unul dintre cei patru barbati a filmat cu un telefon intreaga scena desi, spune Maia Morgenstern, a observat acest lucru si le-a cerut sa inceteze.

Maia Morgenstern a tinut sa precizeze ca nu a fost in niciun fel agresata fizic.

"Vreau sa fim cinstiti si sa nu fabulam: nu m-a atins nimeni, nu a existat nici macar vreo intentie violenta, ci doar au fost agresivi verbal. Nu pot spune nici ca am fost injurata, ci doar intimidata. Discutia s-a purtat intr-un mod rastit si violent verbal, dansii apropiindu-se de mine iar eu retragandu-ma, pana cand, in final, am fost nevoita sa ma retrag in biroul meu. Insa vreau sa fie clar, sa nu inventam: nu m-am baricadat in birou, nu am fost violentata in vreun fel, nu am fost injurata, ci doar intimidata", a lamurit aceasta.

Dupa ce a revenit in birou, actrita a chemat paza, cerand ca cei veniti acolo sa fie invitati sa iasa din institutia pe care o conduce.

Ea a declarat ca se gandeste sa depuna plangere la politie, cu atat mai mult cu cat cei patru barbati s-au legitimat la intrarea in teatru, astfel ca pot fi foarte usor identificati.

Maia Morgenstern a devenit un cunoscut opozant al proiectului minier de la Rosia Montana dupa ce a aparut intr-un spot critic la adresa Rosia Montana Gold Corporation.

Incidentul de joi poate fi urmare a faptului ca o comisie speciala a Parlamentului Romaniei care a analizat un proiect de lege al Guvernului considerat favorabil investitorului a votat un raport de respingere a initiativei legislative.

Maia Morgenstern nu a putut preciza daca cei patru erau angajati ai companiei miniere Rosia Montana Gold Corporation sau doar localnici din Rosia Montana care doresc pornirea minei.

Catalin Hosu, purtatorul de cuvant al RMGC, nu a putut fi contactat pentru a fi intrebat despre incident.

Marcel Pavaleanu, fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Ponta arestat in urma cu doua saptamani pentru evaziune fiscala si spalare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, apare in fotografiile de nunta ale fiicei presedintelui Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cozma. In aceleasi fotografii apare si Razvan Alexe, un interlop cercetat si el in acelasi dosar, care nu a fost gasit de procurori, astfel ca are mandat de arestare in lipsa.

Astazi, cotidianul Romania Libera anunta ca si fiica lui Cozma, Andreea, a fost pusa sub invinuire in acelasi dosar de evaziune fiscala si spalare de bani.

Centrul de Investigatii Media a descoperit ca cei doi acuzati au participat la nunta Andreei Cozma, care s-a maritat cu un om de afaceri libanez la Beirut, in Liban.

Fotografii de la nunta din Beirut a Andreei Cozma apar pe site-ul www.ph-online.ro.

In prima fotografie prezentata aici apare, in centrul grupului de nuntasi, Marcel Pavaleanu. El este barbatul cu parul mai lung care tine pe dupa umeri o femeie blonda imbracata intr-o rochie bleu.

pavaleanu nunta cozma

In cea de-a doua fotografie, alaturi de miri apare Razvan Alexe. El este barbatul fara cravata, cu sacou negru, ce apare in stanga imaginii, la dreapta miresei.

Alexe nunta cozma

Hotnews a relatat, in urma cu o saptamana, ca dosarul in care procurorii prahoveni l-au arestat pe Pavaleanu a pornit de la un dosar privind o tentativa de introducere frauduloasa in Romania a deseurilor toxice de pe nava Flaminia, cunoscuta drept "bomba plutitoare", blocata de 5 luni in Portul Constanta. In acest dosar, Razvan Alexe ar fi fost cercetat pentru tentativa de a transporta ilegal deseurile de pe Flaminia la o statie de epurare apartinand Rafinariei "Astra" din Ploiesti, care insa nu ar mai fi avut autorizatia de mediu pentru a procesa aceste deseuri.

PH-Online scrie despre nunta de la Beirut a Andreei Cozma ca a costat aproximativ 250.000 de euro. Mireasa a purtat, spun cei de la www.ph-online.ro, o rochie în valoare de 22.000 de dolari, plina de cristale Swarowski.

"Oaspetii din Romania au fost transportaţi cu un charter şi cazati intr-un hotel luxos; singura concesie cerută românilor a fost ca doamnele să vină la nuntă în rochii lungi, de seara, pentru a nu ofensa gazdele libaneze. Petrecerea, hotelul, avionul si celelalte cheltuieli au dus nota de plata a Andreei Cosma la circa 250.000 de dolari. Nunta a fost fără dar", se precizeaza pe site-ul citat.

Said Baaklini, om de afaceri libanez stabilit in Romania, cunoscut drept "regele evaziunii fiscale" sau "regele sardinelor", care a fost arestat pentru contrabanda si care este judecat in prezent in libertate in mai multe dosare pentru crima organizata, spalare de bani si evaziune fiscala, este chirias RA-APPS.

Conform unui document obtinut de Centrul de Investigatii Media, firma lui, LibaRom Agri SRL, avea in decembrie 2010 o casa RA-APPS inchiriata in Snagov, pe malul lacului. Desi, conform documentului, firma libanezului are contract valabil cu RA-APPS pana in 2015, LibaRom Agri SRL nu apare in lista chiriasilor RA-APPS data publicitatii de premierul Victor Ponta in ianuarie 2013.

O investigatie comuna Centrul de Investigatii Media - RISE Project arata insa ca, in 23 august 2013, libanezul avea inca in chirie vila de protocol numarul 12 din Snagov. Aici nu functioneaza nicidecum vreun sediu al firmei lui Baaklini, ci este o casa de vacanta pe care familia acestuia o foloseste destul de rar.

libarom

Conform documentului de mai sus, LibaRom Agri SRL este titularul unui contract de asociere in participatiune al carui obiect il reprezinta vila 12A din strada Nufarului nr. 15E din Snagov Sat, precum si terenul aferent, 5.019 metri patrati. Pentru toate acestea, firma lui Baaklini platea, in decembrie 2010, data la care este intocmit documentul, 2.537 de dolari pe luna, cu TVA inclus.

Firma Libarom Agri SRL se afla, potrivit procurorilor DNA, in centrul unei retele de evaziune fiscala ce a produs statului roman un prejudiciu de aproape 30 de milioane de euro, acesta reprezentand cel mai nou dosar penal in care Baaklini a fost trimis in judecata. In rechizitoriul prin care Baaklini a fost trimis in judecata in acest dosar, procurorii fac referire explicita la firma Libarom Agri SRL, chiriasa RA-APPS, la care Baaklini detine 94 la suta din partile sociale, firma prin care Baaklini este chirias RA-APPS.

"Având în vedere că societăţile implicate în lanţul comercial îşi aveau sediul social la adresa SC Libarom Agri SRL din strada General C-tin Budişteanu numarul 24, că documentele contabile se aflau în sediul anterior amintit, iar evidenţa contabilă era realizată de salariaţii SC Libarom Agri SRL, societate administrată de inculpatul Said Baaklini, la care deţine un procent de 94 la suta din părţile sociale, este mai mult decât evident faptul că inculpatul anterior amintit a controlat aceste societăţi, întreg conceptul infracţional aparţinându-i", scriu procurorii DNA in rechizitoriul citat.

Baaklini a fost arestat in anii '90 pentru contrabanda, mai este cercetat pentru rambursare ilegala de TVA in cazul tranzactiilor fictive cu niste motoare de la UCM Resita, dar si in cazul fraudarii Rodipet.

Reporterii Centrului de Investigatii Media si RISE Project au mers la adresa din Snagov a lui Baaklini in luna august, in doua zile diferite, si inca de doua ori, in septembrie si octombrie. In niciuna din zile Baaklini sau cineva din familia lui nu a putut fi gasit acolo.

Unul dintre vecini, filmat cu o camera ascunsa, ne-a confirmat insa ca Vila 12A este detinuta de Said Baaklini.

Baaklini, vecin cu "Grupul de la Golden Blitz"

Conform aceluiasi document, la cateva sute de metri de Baaklini, tot pe strada Nufarului, la numarul 1B, se afla o proprietate faimoasa, detinuta, prin acelasi gen de contract de asociere in participatiune, de "SC Euro Construct '98 SRL" (nota noastra: probabil EuroConstruct Trading '98 SRL, la Registrul Comertului nu exista vreo firma cu numele "Euro Construct '98 SRL"): Complexul Muntenia din Snagov, rebranduit acum in "Snagov Club", un centru spa cu hotel si restaurante cotat, conform panourilor de afara, la cinci stele.

Pentru acest complex turistic, care ocupa 11.403,91 de metri patrati, firma celor din "grupul de la Golden Blitz", respectiv Dan Besciu si Sorin Vulpescu, plateste, conform documentelor noastre datand din 21 decembrie 2010, suma de 2.950 euro pe luna.

O parte din firma a fost detinuta, in trecut, si de fostul sot al Elenei Udrea, Dorin Cocos, vechi partener de business al celor doi.

Contractul de asociere in participatiune pentru aceasta proprietate este valabil pana in noiembrie 2014. Nici firma Euro Construct '98 nu apare in lista chiriasilor data publicitatii de Guvernul Ponta.

Peste gard de Baaklini sta un cunoscut fost partener de afaceri al tripletei Cocos - Besciu - Vulpescu, Adrian Petrache, tatal actualului deputat PSD Alin Petrache. Acesta ar locui uneori in fosta Vila 11.

Despre Adrian Petrache presedintele Traian Basescu afirma, in 2004, cu putin timp inainte de a ajunge sef de stat, ca, impreuna cu Alexandru Bittner, formeaza "un cuplu" care ar controla "mafia personala a lui Adrian Nastase". Presa a scris ca Bittner ar fi fost bun prieten cu Adrian Nastase, sotiile lor fiind partenere de afaceri. Adrian Petrache, cel bagat de Basescu in mafia personala a lui Nastase, a fost asociat insa si cu Dorin Cocos, sotul fostei lui consiliere Elena Udrea, in celebra afacere prin care locurile de parcare din Bucuresti au fost date in exploatare firmei Dalli Exim, fondata chiar de cei doi.

Firma Dalli Exim nu este singura legatura intre Petrache si fostul sot al Elenei Udrea. Petrache a fost, impreuna cu fiul sau, actual deputat PSD, asociat in firma Dorin Cocos Company SRL, care, potrivit datelor Registrului Comertului, a fost radiata in 12 martie 2001.

Am incercat sa luam legatura cu familia Petrache pentru a afla daca intr-adevar, asa cum spun vecinii, si proprietatea sa a apartinut sau inca mai apartine RA-APPS. Pe Adrian Petrache nu l-am gasit la Snagov si nici nu am putut obtine un numar de telefon care sa-i apartina in mod cert, asa ca l-am sunat pe fiul acestuia, deputatul PSD Alin Petrache.

Acesta a declarat ca proprietatea nu-i apartine. "Nu-mi permit eu vila la Snagov, nu e a mea, nu stiu a cui e cea la care va referiti", a raspuns deputatul PSD Alin Petrache. "Nu stiu daca este a tatalui meu, nu pot sa confirm aceasta informatie, intrebati-l pe el. Deci nu stiu daca e a familiei mele, asa cum spuneti", a adaugat Alin Petrache.

Intrebat despre chefurile cu nationala de rugby a Romaniei tinute la vila familiei Petrache din Snagov, deputatul PSD, care este presedintele Federatiei Romane de Rugby, a raspuns: "Poate nu se tineau acolo, eu am multi prieteni care au casa acolo, poate nu am fost la mine, am fost la altcineva de-acolo. Nu va pot spune la cine pentru ca as vrea sa ma mai invite", a spus Alin Petrache, refuzand sa furnizeze un numar de telefon valabil de-al tatalui sau.

La alte cateva sute de metri de Petrache locuieste un alt fost partener de afaceri al "Grupului de la Golden Blitz", mai discret, ce-i drept, Mihai Cuptor. Presa a scris ca Mihai Cuptor era specializat in retrocedari ale unor proprietati ce apartineau RA-APPS, folosind de obicei metoda cumpararii de drepturi litigioase. El locuieste astazi in fosta Vila 9 si nu pare a avea nimic de ascuns, din moment ce la intrarea pe aleea care duce spre proprietatea sa exista o cutie postala pe care este scris numele sau.

Mai mult, postasul ne-a confirmat ca Mihai Cuptor primeste facturile pe numele sau.

cutia postala a lui mihai cuptor

Am incercat sa-l contactam si pe Mihai Cuptor. Acesta insa nu era acasa, iar cel care se ocupa de proprietatea sa de la Snagov nu ne-a putut spune cand il gasim acasa. Desi i-am lasat datele, cu rugamintea de a fi contactati de omul de afaceri, Mihai Cuptor nu a sunat pana acum.

Un alt vecin al lui Said Baaklini este Marius Tuca. El este deja proprietar al fostei vile 13 apartinand RA-APPS, pe care ar fi cumparat-o in urma cu "zece-doisprezece" ani. Vila este locuita de parintii sai, titularul contractelor de utilitati fiind, dupa spusele postasului, tatal fostului om de televiziune, Marin Tuca.

"Nu este nicio vila, este o casa cu doua camere si am cumparat-o de la proprietar, o persoana fizica, nu de la RA-APPS. Nu mai tin minte cand am cumparat-o, lasa-ma sa ma uit maine pe contractul de vanzare-cumparare si-ti spun exact cand am luat-o", a declarat Marius Tuca. Nu a mai raspuns la mesaj.

Intrebat despre vecinul Baaklini, Tuca a spus ca nu stie care ii sint vecinii de la Snagov.

"Nu locuiesc acolo, nu stiu cine sint vecinii, habar nu am", a spus Tuca.

Fostul realizator de televiziune a mai spus ca nu stie ca proprietatea sa din Snagov sa fi apartinut vreodata RA-APPS si nici ca aceasta sa fi facut obiectul unei retrocedari.

"In mod sigur nu a fost vorba despre o tranzactie cu drepturi litigioase", a raspuns Marius Tuca unei intrebari in acest sens.

Toti premierii Romaniei din ultimii ani, vecini cu Baaklini, Petrache si Cuptor

Proprietatile din Strada Nufarului Snagov Google Earth

Toate aceste proprietati inconjoara celebra "Vila 10", o vila de protocol in Snagov care, in mod traditional in ultimii ani, a fost la dispozitia premierilor. Oamenii din zona stiu ca Tariceanu, de exemplu, nu a folosit-o personal, insa, in timpul mandatului sau, aici si-a adus si instalat socrii. Proprietatile lui Petrache si Cuptor se invecineaza direct cu Vila 10.

I-am lasat un mesaj lui Tariceanu, insa acesta nu a dat curs solicitarii noastre de a discuta despre perioada in care Vila 10 i-a fost data in folosinta si despre vecinii sai de-atunci.

Interesant este ca Baaklini pare sa fi avut relatii de business cu unii dintre subalternii lui Tariceanu. Conform unui articol de presa, Baaklini si-a cesionat drepturile litigioase dintr-un alt proces cu scandal, cel privind executarea Institutului National al Lemnului, catre o firma numita SC BCS Secure Investments SRL, despre care in articolul citat se spune ca ar fi administrata de Claudia Alexandra Bocoş, purtător de cuvânt al Autorităţii Naţionale pentru Tineret în perioada guvernarii liberale.

Numele acestei firme apare si el in rechizitoriul prin care Baaklini a fost trimis in judecata in cel mai recent proces de-al sau, procurorii considerand aceasta firma parte a suveicii prin care grupul de crima organizata fondat si condus de Baaklini a provocat statului un prejudiciu de 30 de milioane de euro.

Nici fostul premier Emil Boc nu a dorit sa discute pe acest subiect. Nu a raspuns sms-ului trimis si nici vreunui telefon ulterior.

Simbioza intre stat si oamenii de afaceri de pe strada Nufarului din Snagov se manifesta insa la vedere. Am constatat, cu surprindere, ca, pentru a ajunge la poarta lui Mihai Cuptor, bariera care inchide prelungirea strazii Nufarului spre proprietatea omului de afaceri este deschisa si inchisa chiar de jandarmii care pazesc vila 10, postul lor de paza fiind chiar in dreptul celor trei stalpi care elibereaza drumul intrand in asfalt.

bariera strazii lui mihai cuptor

Domeniul Baaklini: chefuri cu Elena Udrea si Catalin Botezatu

Vecinul VIP-urilor de la Snagov, cel care ne-a confirmat ca Vila 12A este inca detinuta de Baaklini, ne-a povestit cum arata domeniul libanezului.

"Are vreo trei dormitoare. Cu terasa mare aicea, cu geam in spate, a facut el mi se pare pe terasa. Terasa aia de-acolo, nu spre lac. (...)Debarcaderul e renovat anul trecut", a povestit omul.

Cu toate astea, spune el, Baaklini nu vine prea des pe-aici.

" Sincer nu il urmaresc, dar nu cred ca vine o data pe luna. Mai rar. Vara vine mai des, asa. Se mai plimba. Mai vine fiu-su. Nevasta-sa cu fiu-su, si are un ATV, se mai da pe-aici", a mai spus vecinul "regelui sardinelor".

Omul ne-a mai spus ca familia Baaklini are trei paznici, dar si ca libanezul a si ridicat o constructie pentru ei si menajere pe terenul inchiriat de la RA-APPS, imobil aflat chiar la intrarea in curte. Barbatul si-a amintit si de chefurile care se faceau la domeniul RA-APPS detinut de Baaklini, context in care a amintit si de fosta sotie a lui Cocos, Elena Udrea.

"Elena Udrea era pe Realitatea si zicea ca nu l-a vazut niciodata... cand l-a incaltat prima oara... Nu l-a vazut niciodata, dar ea si-a facut <<Constantin si Elena>> de doua ori, doi ani la rand, aicea, cu Botezatu, cu tot felul de smecheri, si ea cica nu il cunoaste, nu l-a vazut niciodata", a povestit, amuzat, omul care traieste intre milionarii tranzitiei.

Centrul de Investigatii Media si RISE Project sint in posesia mult mai multor documente care par sa ateste situatia completa a chiriasilor RA-APPS. Chiar daca este valabila la sfarsitul lui 2010, lista este mult mai ampla decat cea prezentata de Guvernul Ponta in ianuarie 2013, din care, in mod evident, lipsesc persoane care si acum pot fi gasite ocupand proprietati de la RA-APPS.

Guvernul Romaniei nu a raspuns intrebarilor noastre pe tema acestor imobile care au apartinut sau inca apartin RA-APPS si nici in legatura cu omiterea inscrierii lor in lista data publicitatii in ianuarie.

Dupa multe insistente, RA-APPS a raspuns intrebarilor noastre, afirmand ca Said Baaklini "nu are încheiat niciun contract cu RA-APPS". Nimic insa despre firmele detinute de acesta, la care ne-am referit in intrebarile transmise RA-APPS.

Despre familia deputatului Alin Petrache, despre Marius Tuca si despre Mihai Cuptor, RA-APPS afirma ca nici numele lor "nu apar ca şi cumpărători sau beneficiari ai vreunui contract de închiriere pentru niciun imobil situat în localitatea Snagov". Si in cazul acestora am formulat intrebarile referindu-ne si la firme pe care le controleaza, insa RA-APPS nu a atins acest aspect in raspunsul scurt pe care ni l-a transmis.

Directorul Institutului Geologic Roman, profesorul Stefan Marincea, a fost demis prin fax pentru ca a vazut documentele falsificate de Rosia Montana Gold Corporation si le-a spus parlamentarilor din comisie despre existenta lor, desi documentele erau secrete iar el nu mai avea certificat ORNISS valabil. Cu toate astea, comisia parlamentara va sesiza Parchetul in legatura cu falsificarea hartilor despre care a vorbit Marincea, prin raportul pe care aceasta comisie il va intocmi la incheierea lucrarilor. Documentul va contine si stenogramele sedintelor si audierilor, iar cea rezultata in urma audierii lui Marincea in fata deputatilor si senatorilor romani contine in mod expres aceasta solicitare, facuta de Korodi Attila, parlamentar UDMR.

Cu ocazia audierii sale in fata Comisiei Parlamentare speciale care analizeaza proiectul de lege al Guvernului privind proiectul minier de la Rosia Montana, Marincea a acuzat explicit compania miniera canadiano-romana ca a falsificat niste harti cumparate in urma cu mai multi ani de la Institutul Geologic Roman.

Conform stenogramei audierii (pagina 107), profesorul Marincea a fost intrebat de Korodi Attila: "In primul rând, domnule director general, aş vrea să vă întreb dacă mai susţineţi informaţia că această companie a utilizat o hartă a Institutului Geologic refăcută, care înseamnă un fals." Marincea a raspuns afirmativ, precizand ca acest lucru inseamna nu o incalcare, ci o "violare" a legii dreptului de autor, pe langa eventuale alte fapte penale ce decurg din utilizarea falsului in fata autoritatilor care ar trebui sa autorizeze proiectul.

"Da, susţin. Avem o suprapunere a formaţiunilor geologice din harta 1 la 50.000, foaie Abrud, peste harta companiei, care, de altfel, nu neagă, în legendă, că sursa este foaia Abrud a Institutului Geologic. Faptul că ne-au dispărut elemente din această hartă înseamnă că o companie privată şi-a permis să corecteze o publicaţie academică. Această hartă se poate cumpăra de la Institutul Geologic şi intră într-o... Cum să vă spun? Bun, poate să pledeze omisiunea, dar intră în... E ca şi cum am cumpăra o carte de Dostoievski şi ne-am apuca să rescriem un final. Ce s-ar întâmpla? Intrăm sub incidenţa Legii dreptului de autor, care este violată, nu încălcată. E violată în acest caz. Trebuie să avem neapărat avizul favorabil al emitentului, al editorului, cel care a cumpărat dreptul de autor. Or, toate drepturile de autor pe hărţile publicate de Institutul Geologic aparţin Institutului Geologic. Nu am primit niciodată vreo scrisoare prin care să ni se ceară permisiunea de a modifica conţinutul unei hărţi", a raspuns Marincea.

DSC 6653

Anterior, in cursul audierii, referindu-se la un raport falsificat atribuit de companie Institutului Geologic Roman, despre care Centrul de Investigatii Media a relatat aici, Marincea a afirmat ca institutul nu are banii necesari pentru a se lupta in instanta cu o companie precum Rosia Montana Gold Corporation.

In aceste conditii, Korodi Attila a anuntat ca cere comisiei sa sesizeze Parchetul pe aceasta tema.

"V-am întrebat şi, pentru că aţi şi pronunţat, ca institut de cercetare, (ca, n.r.) aveţi mai puţine resurse pentru a sesiza elementul penal al acestui lucru, eu o să înaintez şi, domnule preşedinte, vă rog să treceţi în stenogramă, ca, din oficiu, să sesizăm parchetul pe speţa aceasta", a spus Korodi.

Toni Grebla, parlamentar PSD, a dorit sa afle daca RMGC a cumparat de la Institutul Geologic Roman acea harta despre care afirma ca a fost falsificata de oamenii companiei miniere.

"Da, a cumpărat, exact cum eu îmi pot permite să cumpăr un exemplar dintr-o carte a lui Dostoievski. Corect! Deci le-a cumpărat. Pe vremea când se numea „Gabriel Resources”. Am investigat. Noi avem o contabilitate foarte...", a raspuns Marincea.

Acesta a continuat spunand ca a depus hartile - atat originalul, cat si pe cea modificata de RMGC - la secretariatul comisiei parlamentare.

Korodi Attila a continuat discutia cerand inca o data sesizarea Parchetului pe aceasta tema. "Deci susţin, domnule preşedinte, ca să avem un document de sesizare către Parchet pe speţa asta, pentru că este important", a spus parlamentarul UDMR.

Contactat de Centrul de Investigatii Media miercuri seara, dupa anuntul lui Marincea referitor la demiterea sa, presedintele Comisiei Parlamentare, Darius Valcov, a declarat ca insasi mentionarea de catre Korodi a sesizarii catre Parchet este suficienta pentru a fi declansat un nou dosar penal in legatura cu proiectul Rosia Montana.

"Vom sesiza Parchetul prin Raportul final al comisiei, la care vor fi oricum anexate stenogramele tuturor audierilor. Deci, daca raportul va fi aprobat in conditii de cvorum legal, puteti interpreta ca vom sesiza Parchetul. (...) Votul comisiei nu va fi asupra sesizarii Parchetului in sine, ci asupra raportului final pe care-l vom intocmi la sfarsitul dezbaterilor, care va contine stenogramele audierilor si documentele depuse de cei audiati, inclusiv cele primite de la domnul Marincea", a spus Valcov.

Stefan Marincea nu a putut fi contactat pana la acest moment pentru a comenta demiterea sa. Intr-o prima faza nu a raspuns la telefon, dupa care si l-a inchis.

Miercuri seara, el a declarat pentru HotNews, ca a fost demis prin fax de la conducerea Institutului Geologic al Romaniei, pe motiv ca, desi nu avea aviz ORNISS, a cerut oficialilor din comisia parlamentara "desecretizarea unor documente care sint falsuri".

"Probabil ca nu trebuia sa ajung la ele", a spus Marincea pentru HotNews. Directorul IGR a mai spus ca fisa postului sau nu prevede necesitatea acestui aviz, dar cu toate astea l-a detinut la un moment si nu i-a mai fost prelungit, motiv pentru care i-a solicitat directorului general al SRI, George Maior, sa declanseze o ancheta in acest sens.

UPDATE: Miercuri seara, dupa publicarea materialului, Ministerul Educatiei a dat publicitatii un comunicat in care informa ca demiterea lui Marincea este o consecinta a modului "defectuos" în care a gestionat și a anuntat public rezultatele cercetărilor privind cutremurele din zona Izvoarele-Slobozia Conachi, din județul Galați.

"Deşi a facut parte din comisia multidisciplinară constituită pentru a analiza cauzele cutremurelor care se produc în județul Galați, şi deşi se decisese ca toate concluziile sa fie comunicate în interior pentru a se formula un punct de vedere unitar, pe baza tuturor informaţiilor, domnul Marincea a decis să prezinte public rezultate parţiale, înainte de validarea şi discutarea lor în cadrul comisiei.
Maniera neprofesionistă, dominată de ipoteze și incertitudini, în care acesta a transmis public concluzii cu privire la acest fenomen, a fost de natură  să genereze panică la nivelul populației și să întrețină sentimentul de teamă și incertitudine al locuitorilor din zona respectivă", se arata in comunicatul citat.

  • DSC_6653
  • DSC_6671
  • DSC_6678

(Fotografiile din acest material apartin Centrului de Investigatii Media si pot fi preluate doar cu citare corecta, cu link, a sursei)

Dezvoltatorii imobilului in care locuieste primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, construiesc, in conditii discutabile, un al patrulea etaj al unui alt bloc, in ciuda prevederilor urbanistice exprese care stabilesc regimul de inaltime in zona protejata '93, parcela Uruguay, din zona Aviatorilor - Kiseleff. Cladirea pe care familia Tausanu - cei de la care Oprescu si-a cumparat apartamentul din Popa Savu 42  - o extinde in conditii dubioase este pe aceeasi strada, la numarul 32, la nici 50 de metri de blocul lui Oprescu. Extinderea pe verticala, pe care Oprescu insusi a autorizat-o, e contestata de doi vecini de-ai primarului, co-proprietari in imobil, care i-au sesizat chiar si edilului neregulile. Oprescu nu a luat nicio masura, desi ilegalitatea se vede de la geamul lui. 

Povestea incepe in 2004, cand fratii Tausanu, dezvoltatorii imobilului, au intabulat blocul cu parter si trei etaje din Popa Savu nr. 32-34 pe care l-au construit in asociere cu alti cativa parteneri. In ciuda prevederilor legale exprese, ei au intabulat pe numele lor si dreptul de proprietate asupra acoperisului-terasa al imobilului, facandu-l parte componenta la apartamentul pe care si l-au pastrat pentru ei, desi acesta se afla la parter.

Intentia lor de a-si insusi un spatiu ce ar fi trebuit sa se numere intre cele comune a fost clara cateva luni mai tarziu, cand, in calitate de dezvoltatori ai imobilului, au vandut apartamentul de la ultimul etaj cu tot cu drept de preemptiune asupra terasei blocului. Dupa sapte ani, in decembrie 2011, familia Tausanu se hotaraste sa vanda terasa celor care aveau deja dreptul de preemptiune, familiei Asher. Terasa in suprafata totala de 270 de metri patrati a fost vanduta cu doar 10.000 de euro, desi pretul zonei era, la acel moment, in jurul a 2.000 de euro metrul patrat, conform site-urilor de anunturi imobiliare consultate de Centrul de Investigatii Media. Sotii Asher au cumparat terasa cu scopul, declarat atunci, de a ridica acolo o "constructie usoara de lemn", insa nu au platit integral suma, ci doar 9.000 de euro, urmand ca restul de bani sa-i plateasca la finalizarea constructiei. Asadar, beneficiari ai investitiei in constructia de pe acoperis devin atat sotii Asher cat si sotii Tausanu, cei care continua demersurile legale pentru obtinerea autorizatiilor.

Intre timp, in conditii contestate de cei doi proprietari de apartamente din imobil care au reclamat situatia peste tot, inclusiv la primarul general - Tudor Maiorescu si Marius Iordanescu - Elgar Asher a devenit presedinte al asociatiei de proprietari. In aceasta calitate, in 7 martie 2012, Asher elibereaza un acord al asociatiei de proprietari din imobil, insotit de un tabel cu semnaturile proprietarilor de locuinte din imobil, de pe care lipseste insa cea a lui Iordanescu.

Acordul din 7 martie are insa cateva probleme importante identificate de cei doi reclamanti: in primul rand, documentul din martie indica numarul si data eliberarii certificatului de urbanism, care a fost emis o luna si ceva mai tarziu, la 11 aprilie. In al doilea rand, in acord se vorbeste despre intentia de a realiza o "copertina", iar in tabelul cu semnaturile proprietarilor se vorbeste despre "ridicarea unei constructii usoare din lemn" pe terasa imobilului. Tabelul nominal contine semnaturile reprezentantilor familiilor Asher si Tausanu, direct interesati de constructia de pe terasa blocului, alaturi de cele ale lui Tudor Maiorescu si Surdu Nicolae. Nicaieri nu apare semnatura lui Marius Iordanescu, in absenta careia nu se putea elibera vreo autorizatie de constructie.

In 11 iunie 2012, Tudor Maiorescu notifica asociatia de proprietari si pe unul dintre fratii Tausanu ca isi revoca acordul de principiu, pe care initial si-l daduse pentru realizarea unui paravan pentru flori agatatoare si nicidecum pentru o constructie usoara. In 23 iulie 2012, Marius Iordanescu ii anunta si el pe fratii Tausanu ca nu e dispus sa-si dea acordul pentru niciun fel de lucrare pe terasa si le spune ca va transmite pozitia sa si autoritatilor locale chemate sa autorizeze constructia.

Cu toate astea, cererea familiei Tausanu, depusa in 13 septembrie 2012, e solutionata favorabil de municipalitate, astfel ca, in 20.11.2012, cei doi frati Tausanu obtin autorizatie de construire a unei "copertine" pe terasa blocului.

Desi atat certificatul de urbanism cat si autorizatia de constructie - ambele semnate de primarul general Oprescu - prevad anumiti parametri, acestia nu sint astazi respectati. In certificatul de urbanism se precizeaza ca viitoarea constructie va avea 100 - 110 metri patrati si ca nu se permite inchiderea perimetrala a ei, dar astazi constructia arata ca un al patrulea etaj, realizat, ce-i drept, din structura de lemn.

Din fotografiile prezentate se vede cum constructia noua se intinde pe aproape intreaga suprafata a terasei si este inchisa aproape complet de pereti, asa ca nu seamana deloc cu o constructie sezoniera.

Cei doi reclamanti, Maiorescu si Iordanescu, au cerut Primariei retragerea autorizatiei de constructie, insa li s-a spus ca actul a intrat in circuitul civil si produce efecte, astfel ca trebuie sa se adreseze instantei. Au cerut apoi suspendarea ei in instanta si, implicit, oprirea lucrarilor, insa au pierdut. Au adresat memorii si primarului general, care le este si vecin, au sesizat si celelalte institutii competente sa constate ilegalitatea autorizatiei si nerespectarea parametrilor din ea, dar nu au primit niciun raspuns.

In ultima instanta, cei doi au facut plangere penala impotriva beneficiarilor, dar si impotriva arhitectului Primariei, Aurelia Stratulat, cea care a redactat ilegal, spun ei, autorizatia de constructie pentru copertina devenita spatiu de locuit.

Coincidenta sau nu, arhitecta Aurelia Stratulat este aceeasi care, in 2003, pe cand lucra la Primaria Sectoruliui 1, intocmea autorizatia de constructie initiala pentru imobilul pe care astazi familia Tausanu il inalta, sub ochii vecinului si fostului lor client, Sorin Oprescu, in contradictie cu regimul maxim de inaltime si cu celelalte reguli stabilite prin statutul zonei protejate.

Primaria Capitalei nu a raspuns, pana acum, la intrebarile Centrului de Investigatii Media in legatura cu legalitatea acestei extinderi.

GALERIE DOCUMENTE:

  • aut-const-2003-1
  • aut-const-2003-2
  • aut-const-2012-1
  • aut-const-2012-2
  • aut-const-2012-3
  • certificat-de-urbanism-2012-1
  • certificat-de-urbanism-2012-2
  • certificat-de-urbanism-2012-3
  • memoriu-pg-1
  • memoriu-pg-2
  • memoriu-pg-3
  • memoriu-pg-4
  • memoriu-pg-5
  • memoriu-pg-6
  • memoriu-pg-7

GALERIE FOTOGRAFII:

  • foto1
  • foto2
  • foto3
  • foto4
  • foto5

(Imaginea cu Sorin Oprescu a fost preluata de pe www.stiri.com.)

Un director din Ministerul Mediului care a insotit-o pe Rovana Plumb la audierea in fata Comisiei parlamentare speciale pentru proiectul minier de la Rosia Montana i-a mintit pe parlamentari, acuza directorul Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea. Reprezentantul Ministerului Mediului, Octavian Patrascu, a dat informatii continute intr-un document al Institutului Geologic Roman despre care Marincea afirma explicit ca "a fost cosmetizat" in favoarea companiei, in 2011. Mai mult, Marincea afirma ca oficialul guvernamental are cunostinta de realitatea distorsionata pe care le-a prezentat-o parlamentarilor din comisie, pentru ca Institutul a revenit asupra documentului trunchiat si a prezentat adevarul in doua rapoarte transmise Comisiei de Analiza Tehnica din Ministerul Mediului.

Octavian Pătraşcu, directorul Direcţiei de Evaluare Impact şi Controlul Poluării in Ministerul Mediului, a declarat in fata Comisiei speciale pentru Rosia Montana, conform stenogramei de pe site-ul acesteia, ca iazul de decantare propus de RMGC este o constructie sigura. El a argumentat spunand ca subsolul zonei a fost investigat prin foraje geotehnice care au aratat ca actuala componenta a solului da siguranta constructiei.

"Alegerea locaţiei a fost făcută funcţie de caracteristicile zonei din jur. Pentru amenajarea iazului de decantare, pentru investigarea subsolului pe care va fi amplasat iazul de decantare, s-au făcut mai multe foraje geotehnice. Aceste foraje geotehnice au pus în evidenţă acel strat de coluviu, cum se numeşte, adică acea argilă care poate fi folosită pentru căptuşirea părţii inferioare a iazului. Există anumite zone unde acest strat este mai subţire. Ceea ce prevede construcţia iazului este ca zona respectivă să fie căptuşită folosind argilă din zonă, deci de pe aceeaşi suprafaţă", a afirmat Patrascu in fata prlamentarilor din comisie.

Oficialul din Ministerul Mediului a mai spus ca, in 2011, o echipa de specialisti de la Institutul Geologic al Romaniei a studiat aceste aspecte si si-a dat, in final, acordul privind siguranta constructiei.

"Toate aceste elemente de care vă vorbesc au fost verificate în 2011 de o echipă a Institutului Geologic Român, care a fost în zonă şi care a luat în considerare toate datele existente, care a făcut carotaje electrice pe această vale şi care în final şi-a expus punctul de vedere că, din punct de vedere al caracteristicilor zonelor existente la baza iazului, nu vor fi probleme privind infiltraţiile", le-a spus Patrascu parlamentarilor din comisie, conform paginii 26 a stenogramei audierii ministrului Rovana Plumb, document disponibil pe site-ul comisiei speciale.

Totusi, intr-un document transmis de Institutul Geologic al Romaniei catre Comisia parlamentara speciala pentru proiectul Rosia Montana, obtinut si publicat saptamana trecuta de Centrul de Investigatii Media, specialistii institutiei critica dur atat solutia tehnica de cianurare integrala a minereului, cat si proiectul iazului de decantare.

"In forma sa actuala, proiectul va genera imense probleme de control post-mining al bazinului de decantare continand slam cianurat, care ar trebui asumate de statul roman. Bazinul Vaii Corna nu se preteaza in opinia noastra depozitarii unei cantitati atat de mari de slam cianurat, datorita gradului intens de fisurare, a permeabilitatii mari a versantului stang, care contine gresii si nu formatiuni argiloase dupa cum sustine proiectul, a caracterului partial submers al viitorului bazin de decantare (45 de hectare vor fi sub apa)", se precizeaza in documentul Institutului Geologic al Romaniei.

Dr Stefan MarinceaL-am sunat pe actualul director al Institutului Geologic al Romaniei, profesorul doctor Stefan Marincea, pentru a-l intreba de unde aceasta inadvertenta. Marincea, vechi opozant al proiectului, a explicat ca, in 2011, o echipa de geologi de-ai institutului a facut, intr-adevar, doua foraje la Rosia Montana pentru a determina compozitia solului, insa forajele au vizat exclusiv zona in care va fi construit barajul, ele nefiind oricum relevante pentru intreaga suprafata propusa a iazului de decantare, de 360 de hectare.

Raportul acestora ar fi fost insa "periat" de Stefan Grigorescu, cel care a condus Institutul Geologic al Romaniei pentru aproximativ un an, in 2011.

"Raportul intocmit de colegii mei a fost modificat, au fost eliminate din el anumite pasaje continand detalii nefavorabile proiectului, dupa care a fost inaintat Comitetului de Analiza Tehnica din Ministerul Mediului sub forma unei scrisori din partea domnului Grigorescu, in care erau retinute exclusiv elementele favorabile proiectului", a declarat Marincea pentru Centrul de Investigatii Media.

Acesta a mai spus ca, dupa ce a ajuns la conducerea Institutului si, implicit, membru in Comitetul de Analiza Tehnica pentru acest proiect, a transmis doua documente catre minister, cu scopul de a corecta informatiile furnizate in mandatul lui Grigorescu si a atentiona asupra faptului ca ele aveau un continut trunchiat.

"Nu stiu din care motiv domnul director Patrascu insista sa citeze dintr-un document pe care Institutul l-a retras si in legatura cu care a prezentat dovezi ca a fost cosmetizat pentru a favoriza compania miniera", a mai spus Marincea.

Directorul Institutului Geologic Roman a refuzat sa dea mai multe detalii despre modul in care "realitatea de la Rosia Montana a fost cosmetizata in avantajul investitorului", dand de inteles ca acest episod face deja obiectul unei cercetari penale.

"Nu va pot da detalii, trebuie sa respect confidentialitatea impusa de o ancheta penala", a spus Marincea.

Institutul Geologic al Romaniei (IGR), cel responsabil cu intocmirea hartilor geologice in Romania, afirma, intr-un punct de vedere transmis luni Comisiei parlamentare speciale pentru analizarea proiectului minier de la Rosia Montana, ca cianurarea integrala a minereului, solutia propusa de RMGC, este din start exclusa ca solutie tehnica. Principalul motiv economic este acela ca, prin aceasta metoda, s-ar pierde cantitati importante stibiu, germaniu, tantal, care sint considerate materii prime "critice" conform definitiei europene. Un alt argument, de data aceasta ecologic, este acela ca biodegradabilitatea slamului de cianurare este estimata la 120 de ani, in conditiile climei din zona, in timp ce slamurile de flotatie se distrug in doar sase luni.

In documentul obtinut de Centrul de Investigatii Media, IGR critica solutia de cianurare globala propusa de RMGC, fara preconcentrare prin flotatie sau "leaching (lesiere, n.r.) gravitational".

In opinia geologilor, iazul de decantare proiectat pentru a fi amplasat in bazinul Vaii Corna este urias, iar zona nu il poate asimila, pentru ca studiile pe care se bazeaza RMGC nu arata contextul geologic real.

"In opinia noastra, bazinul Vaii Corna nu permite stocarea unei asemenea cantitati de slam cianurat fara riscuri serioase de mediu", apreciaza specialistii IGR in documentul inregistrat luni la Parlament.

Acelasi bazin de decantare ar putea genera "imense probleme de control post-mining", din cauza permeabilitatii mari a versantului stang, dar si din cauza gradului intens de fisurare.

"Actualele probleme de mediu de la Rosia Montana, legate exclusiv de poluarea cu metale grele, nu se pot compara cu cele induse potential de o asemenea cantitate de pulberi cianurate", se arata in documentul obtinut de Centrul de Investigatii Media.

Argumentele prezentate de expertii IGR nu sint legate doar de potentialele probleme de mediu. Geologii constata ca metoda propusa de RMGC permite exclusiv obtinerea aurului si argintului, nu si valorificarea celorlalte multe metale pretioase, pe care compania pur si simplu le ignora.

"Concentratele de flotatie obtinute pe minereuri din Cariera Cetate in perioada de exploatare a acesteia, dar mai ales concentratul de sulfuri, erau notabil de bogate in Te, Ge, Sb, Se si As, care se pot recupera in contextul tehnologilor actuale cu randamente foarte bune. Conform calculelor noastre, bazate pe analizele comunicate de RMGC, au fost ignorate ca rezerve potentiale 161 de tone de Te, 49 de tone de Ge, 127 de tone de Se, 116 tone de Ta, 777 de tone de Tl, 1.220 de tone de Sb, 29.763 de tone de Zn si pana la 129 de milioane de tone de feldspat potasic", afirma specialistii IGR.

Toate aceste resurse, intre care stibiul, germaniul si tantalul sint "materii prime critice" iar telurul si zincul "materii prime foarte importante din punct de vedere economic" conform criteriilor Uniunii Europene, nu vor mai putea fi recuperate vreodata daca investitia RMGC va fi aprobata cu acest procedeu tehnic, atentioneaza geologii.

Acest fapt "ar priva tara noastra de avantajul de a fi primul producator potential de Sb, Te si Ge din Europa".

Absenta unei uzine de flotare si a alteia de oxidare a minereului refractar, procedee ce ar trebui sa preceada cianurarea, va duce la crearea a mai putine locuri de munca si chiar la o mai mica rata de recuperare a aurului si argintului, lucru pe care compania insasi il recunoaste, in raportul de evaluare a impactului asupra mediului.

In aceste conditii, din punct de vedere economic proiectul "pare neavantajos pentru statul roman", pentru faptul ca nu poate asigura valorificarea complexa a zacamantului mixt de la Rosia Montana.

Nu in ultimul rand, geologii apreciaza ca proiectul ar putea compromite relatiile Romaniei cu alte tari europene care aplica standarde de mediu mai ridicate pentru exploatarile aurifere si ajung, astfel, la costuri de productie mai mari. Cu alte cuvinte, un fel de concurenta neloiala, apreciaza geologii in raportul transmis Parlamentului.

Centrul de Investigatii Media l-a contactat pe directorul general al IGR, Stefan Marincea. Aflat deja la Sankt Petersburg, unde, asa cum reiese din document, participa la un congres, Marincea a clarificat anumite informatii din documentul transmis Parlamentului si a spus, asa cum a facut-o si intr-un interviu acordat RISE Project, ca solutia RMGC este una pentru lumea a treia, una cu o investitie minima, care aduce profit desi sacrifica resurse importante.

Institutul Geologic al Romaniei a transmis in trecut si Guvernului puncte de vedere similare, atunci cand proiectul minier urma calea legala de autorizare, cea prin procedura acordului de mediu.

Cu cateva ore inainte ca documentul IGR sa fie inregistrat la Parlament, seful SRI, George Maior declara, la finalul audierii sale in Comisia speciala pentru Rosia Montana, ca unul dintre lucrurile pe care SRI le considera necesare este stabilirea "valorii si structurii geologice exacte" a zacamantului.

  • igr1
  • igr2
  • igr3
  • igr4
  • igr5
Daca vrei sa ne sustii
PayPal Button