Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Mariana Suciu, directorul general al Romexpo, a fost schimbata din functie in contextul informatiilor publicate de Centrul de Investigatii Media privind modul in care familia Vlasov a inchiriat si apoi a vrut sa cumpere o casa de 250 de metri patrati construita fara autorizatie in interiorul complexului expozitional, la cateva zeci de metri de pavilionul central. Prima parte a anchetei o puteti reciti aici. A doua, insotita de toate documntele care arata cat platea de fapt familia Vlasov pentru proprietate si cu cat a vrut sa o cumpere, poate fi citita aici.

  • dscf1966
  • dscf1967
  • dscf1968
  • dscf1970
  • dscf1972
  • dscf1973

Intr-un comunicat transmis, joi, Centrului de Investigatii Media, Romexpo anunta inlocuirea directorului general Mariana Suciu cu unul dintre fostii ei subalterni, Catalin Trifu. "Avand o bogata experienta in ceea ce priveste organizarea de targuri si expozitii, Domnul Catalin Trifu a lucrat peste 20 de ani in cadrul companiei Romexpo, ocupand functii variate in ierarhia institutionala", afirma reprezentantii Romexpo in comunicatul citat.

Desi in document se precizeaza ca schimbarea s-a facut luni, 19 mai, evenimentul a fost comunicat presei joi, la doua zile dupa ce partea a doua a anchetei referitoare la casa familiei Vlasov din Romexpo a fost publicata de Centrul de Investigatii Media.

Ancheta este insotita de documente care demonstreaza sprijinul acordat de fostul director general Mariana Suciu familiei Vlasov, in tentativa acestora de a cumpara proprietatea Romexpo din incinta complexului expozitional.

La doar o zi dupa aparitia anchetei, in emisiunea "Sub semnul intrebarii", care a preluat ancheta Centrului de Investigatii Media in legatura cu proprietatea ocupata de familia Vlasov in Romexpo, a fost prezentata o ultima somatie adresata fiicei si ginerelui lui Mihail Vlasov, carora li se cerea sa paraseasca locuinta in termen de trei zile, aducandu-li-se la cunostinta si faptul ca, in 12 ore de la primirea documentului, le vor fi taiate utilitatile. Documentul prezentat in emisiunea de televiziune a fost dat publicitatii initial de hotnews.ro.

Prin notificare, sotii Ingrid Vlasov si Marian Nedelcu sint anuntati despre "procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor Seria A nr. 0000070 din 16.05.2014", prin care institutiile din subordinea Primariei Sectorului 1 au "aplicat amenda in cuantum de 20.000 lei" si au "dispus oprirea lucrarilor si desfiinţarea constructiilor nelegal executate".

"Fata de masura dispusa de organul de control, contractul de inchiriere nr. 647/05.09.2012 ramane fara obiect", scrie noul director Trifu in notificarea catre familia Vlasov, refeindu-se la contractul prin care, pentru 500 de lei pe luna, in care sint incluse si costurile cu utilitatile, familia Vlasov ocupa casa leda din Romexpo.

In viziunea noului director, nici "promisiunea de Vanzare-Cumparare ce face obiectul contractului autentificat la 12.12.2013 la Biroul Notarial CONCEDO – Notar Public Vlasov Ana Maria Vanda, (...) nu poate fi perfectata, avand in vedere masura luata de Politia Locala Sector 1 referitor la acest imobil."

"In aceste conditii, in vederea respectarii masurilor dispuse de catre Politia Locala Sector 1, va notificam ca in termen de 12 ore de la data primirii prezentei, se va proceda la intreruperea furnizarii utilitatilor, urmand ca in cel mult 3 zile de la data primirii prezentei, sa evacuati imobilul Casa Leda, situat in Bd. Marasti, nr.65-67, sector 1, Bucuresti, pentru demararea lucrarilor de desfiintare a imobilului mai sus amintit, conform dispozitiilor date de organul in drept sa hotarasca acest lucru", le transmite Romexpo sotilor Vlasov.

Documentul prezentat nu este datat.

Conform unor documente obtinute de Centrul de Investigatii Media, racordarea la utilitati a casei Leda in care locuieste familia Vlasov s-a facut prin extinderea racordurilor Romexpo, astfel ca societatea este in masura sa intrerupa oricand furnizarea catre spatiul ocupat de Ingrid Vlasov si sotul ei.

Centrul de Investigatii Media a incercat, joi, sa ia legatura cu noua conducere, pentru a afla care este stadiul litigiului cu familia Vlasov, insa noul director, Catalin Trifu, nu a gasit cateva minute pentru o scurta conversatie telefonica pe acest subiect, nimeni altcineva din Romexpo nefiind abilitat sa dea declaratii in legatura cu problema casei Leda.

Dupa multe insistente, sub numarul 4815 din 22 mai 2014, sub semnatura noului director Trifu, Romexpo a transmis Centrului de Investigatii Media ca "dispozitiile primite de la institutiile abilitate" in legatura cu casa Leda "au fost transmise catre locatarii casei si vor fi puse in executie in termenul mentionat".

Imposibilitatea unei comunicari telefonice cu directorul Trifu a obligat Centrul de Investigatii Media sa solicite in scris conducerii Romexpo sa precizeze daca "locatarii" casei Leda au semnat ca au primit somatia, insa pana la momentul transmiterii acestei stiri nu am primit niciun raspuns.

Cu doar cateva luni inainte ca "excelenta sa" Mihail Vlasov, fostul presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, sa fie arestat pentru luare de mita, acesta incepuse demersurile pentru a cumpara vila de 250 de metri patrati din interiorul Romexpo la un pret modic. 

Din 2012, Vlasov plateste o chirie de 115 euro pe luna pentru casa de peste 250 de metri patrati pe care o ocupa, impreuna cu fiica sa Ingrid si familia ei, in Romexpo. Este vorba de casa despre care Centrul de Investigatii Media relata in urma cu o luna si ceva. Conform documentelor pe care vi le prezentam astazi, in cei 500 de lei de plata lunar intra si utilitatile, dar si curtea de 1.600 de metri patrati. Pentru alti zece centi pe metrul patrat, Vlasov si familia au inchiriat si o alta parcela de teren de aproape 1.400 de metri patrati, ajungand sa aiba o curte de 2.900 de metri patrati si o casa de 250 de metri patrati pentru o chirie lunara de aproape 250 de euro.

Cu toate astea insa, familia Vlasov a mers pana acolo incat vrea sa cumpere vila de la Romexpo, la un pret derizoriu pentru valoarea proprietatii, dupa ce a obtinut inchirierea terenului pe 40 de ani direct de la Camera de Comert pe care Mihail Vlasov a condus-o pana de curand.

Ginerele lui Vlasov, Marian Nedelcu, a inceput demersurile de cumparare a vilei din Romexpo cand socrul sau era liber, insa le-a continuat si dupa arestarea acestuia, ba chiar procesul s-a accelerat. Complicitatea conducerii Romexpo SA in acest caz este evidenta. 

In prezent, autoritatile nu pot intra in vila pentru care nu exista acte de proprietate si care nu este inregistrata in cartea funciara. Totusi, Romexpo SA, proprietarul "exponatului" de lux locuit de familia Vlasov, a fost deja amendata pentru extinderea ilegala a constructiei, iar familia Vlasov refuza sa paraseasca vila, invocand diferite intelegeri cu Romexpo sau Camera de Comert.

Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi documentele care arata ca, desi Vlasov este arestat la domiciliu, familia lui este extrem de aproape de a deveni proprietara unei vile in mijlocul Romexpo, in cea mai valoroasa zona imobiliara din Romania. 

vlasov duba bun

Casa "Leda", scurt istoric

Casa in care sta si astazi familia Vlasov a fost construita de firma satmareana Leda SA in 1999. Era o casa demontabila pe care firma a asamblat-o pe un teren de 160 de metri patrati pus la dispozitia ei gratuit de Romexpo si pe care a prezentat-o in premiera la Construct Expo 1999. Conform conventiei pe care v-o prezentam mai jos, "casa Leda" a avut, din 1999 pana in 2001, statutul de exponat apartinand firmei satmarene, dupa care, din 1 martie 2001, avea sa treaca in folosinta Romexpo.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6

In 28 februarie 2001, atunci cand, potrivit conventiei, proprietarul constructiei urma sa o dea in folosinta Romexpo, intre firma satmareana si administratorul complexului expozitional se incheie un act aditional. Conform acestuia, terenul ocupat de casa Leda nu mai era pus gratuit la dispozitia firmei, ci contra cost. Astfel, in loc sa transfere doar dreptul de folosinta asupra constructiei, Leda SA cedeaza Romexpo dreptul de proprietate asupra constructiei, pentru suma de 50.000 de dolari, suma care se compenseaza cu valoarea chiriei pentru terenul pe care, initial, i l-a pus la dispozitie gratuit timp de doi ani.

  • 7
  • 8

Asadar, in acte, din 1 martie 2001, Romexpo SA devine proprietarul unei "constructii-exponat tip D" amplasate pe un teren de 160 de metri patrati in incinta Romexpo. Predarea-primirea constructiei se face in 1 martie 2001, conform unui proces-verbal obtinut de Centrul de Investigatii Media.

pv

In 11 aprilie, Leda SA emite catre Romexpo factura numarul 0424586, in valoare de 1.387.750.000 de lei vechi fara TVA, reprezentand putin peste cei 50.000 de dolari stabiliti prin actul aditional la conventia initiala. La 1 martie 2001, un dolar american era cotat la 25.103 lei vechi.

fact

Tot atunci este emis si ordinul de compensare, pentru suma totala de 1.651.422.500 de lei vechi, inclusiv TVA.

ordin

Mai jos gasiti o fotografie din 2010 obtinuta de Centrul de Investigatii Media, in care se vede casa Leda, cea cu tencuiala galbuie.

Casa Leda 2009 

Sursele consultate de Centrul de Investigatii Media afirma ca, la acest moment, casa Leda fusese deja extinsa fata de dimensiunile ei initiale, insa afirmatia nu poate fi deocamdata sustinuta de suficiente documente sau fotografii.

Mai jos vedeti cum arata casa in acelasi moment, dar fotografiata dintr-un alt unghi.

2010 

(Modificarile aduse acestei fotografii apartin autorului.)

In 2012, Mihail Vlasov, care venise la conducerea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei inca de la sfarsitul anului 2007, pleaca din locuinta RA-APPS pe care o avea inchiriata undeva in centrul Bucurestiului si decide sa se mute la Romexpo. El alege casa Leda, care intra intr-un amplu proces de extindere si renovare.

Manevrele familiei Vlasov

In 5 septembrie 2012, Kan Style SRL - firma detinuta integral, conform datelor de la Registrul Comertului, de Marian Nedelcu, sotul lui Ingrid Vlasov - primeste cu chirie de la Romexpo SA casa Leda, care deja are, la acest moment, o suprafata de 251,59 metri patrati. Odata cu constructia, identificata drept "Casa Leda", firma sotului lui Ingrid Vlasov primeste, prin contractul de inchiriere numarul 647, si 1.337,41 metri patrati de teren. Pretul platit lunar pentru proprietatea din mijlocul Romexpo este de 500 de lei pe luna pentru casa, in care sint incluse utilitatile, si 133,75 euro pe luna pentru o alta suprafata de teren de 1.300 de metri patrati. Adica undeva la 1.100 de lei pe luna, cu utilitati incluse, pentru o casa de 251 de metri patrati si o curte de 3.000 de metri patrati in cea mai buna zona din Romania.

  • 12
  • 13
  • 14

Contractul este incheiat pe o perioada de cinci ani, insa prevede posibilitatea prelungirii. Din partea Romexpo, semnatarul contractului a fost directorul general Mariana Suciu.

Vlasovii s-au vrut insa proprietari in Romexpo.

Desi platea o chirie ridicola pentru o proprietate de lux, familia Vlasov nu a fost multumita si a mers pana acolo incat a vrut sa cumpere pur si simplu proprietatea.

Primul dintre cei doi pasi ai planului de a intra in posesia casei din mijlocul Romexpo a fost facut in 12 decembrie 2013, cand ginerele lui Mihail Vlasov, Marian Nedelcu, in nume personal, primeste cu chirie de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, condusa de socrul sau, 2.900 de metri patrati de teren in Romexpo, pentru 40 de ani. Chiria pentru acest teren este de 290 de euro pe luna, adica aceiasi zece centi pe metru patrat.

Din planul anexat acestui contract, intocmit doua zile mai devreme, in 10 decembrie 2013, reiese ca terenul dorit era chiar cel din jurul Casei Leda.

  • 15
  • 17
  • 18
  • 19

In aceeasi zi in care obtine terenul statului pentru 40 de ani, ginerele lui Vlasov da asaltul final: incheie cu Romexpo o promisiune de vanzare-cumparare pentru casa Leda.

  • 1
  • 2
  • 3

Documentul, autentificat in 12 decembrie 2013 la biroul notarial al Vandei Vlasov, prevede ca familia Vlasov, prin cumnatul Vandei, Marian Nedelcu, sa plateasca pentru casa de 250 de metri patrati suma de 100.000 de euro, la care se adauga alti 24.000 de euro TVA.

Pretul "ferm, definitiv, serios si sincer", asa cum este descris in promisiunea de vanzare-cumparare, este asadar putin mai mare decat dublul sumei la care Romexpo a cumparat casa Leda in 2001, la dimensiunile ei de atunci, prin compensare de la constructorul Leda SA.

Conform promisiunii autentificate de notarul public Vanda Vlasov, cumnatul notarului ii platise deja reprezentantului Romexpo SA un avans de 10% din pretul convenit, respectiv 12.400 de euro, adica 55.209,76 lei. Prin acelasi act, Romexpo se obliga totodata si sa rezolve situatia juridica a imobilului inainte de a-l vinde familiei Vlasov. Tranzactia nu s-a materializat insa, pentru ca, in 10 februarie 2014, Oficiul de Cadastru al Sectorului 1 a respins cererea Romexpo de intabulare a casei Leda.

1

Paradoxal, cel care insista ca tranzactia sa se finalizeze este Romexpo SA, in ciuda pretului modic pe care urma sa-l incaseze. Astfel, conform documentelor de la cadastru obtinute de Centrul de Investigatii Media, in 19 februarie, la cateva zile dupa ce i-a fost respinsa intabularea casei Leda, Romexpo cere, printr-un reprezentant, o audienta la registratorul-sef al institutiei, pentru a clarifica situatia.

1

Din acest document reiese ca, desi dreptul de proprietate asupra ei a fost tranzactionat in 2001 intre Leda SA si Romexpo, aceasta constructie, cunoscuta sub numele de "casa Leda", nu a fost niciodata inscrisa in cartea funciara, "figurand ca fara acte de proprietate".

La cateva zile dupa audienta, in 25 februarie 2014, insusi directorul general al Romexpo, Mariana Suciu, depune o cerere de reexaminare a dosarului.

  • 23
  • 24
  • 25

A doua zi se deschide un nou dosar, iar in 17 martie 2014, acelasi Oficiu de Cadastru al Sectorului 1 confirma legalitatea respingerii precedente.

In tot acest timp, Romexpo lucra pentru familia Vlasov si in ceea ce priveste racordarea la utilitati. De exemplu, in 12 martie 2014, Romexpo cere Distrigaz Sud acordul de racordare a casei Leda la reteaua de gaze, proiect care se materializeaza fix doua saptamani mai tarziu, in 26 martie.

  • 27
  • 28
  • 29
  • 30
  • 31
  • 32

Coincidenta?

In 9 aprilie, in ziua in care Centrul de Investigatii Media facea public faptul ca familia Vlasov locuieste intr-o casa de pe teritoriul Romexpo, conducerea complexului expozitional ii transmite ginerelui lui Mihai Vlasov ca nu este in masura sa-si respecte promisiunea de vanzare si ca-i va restitui avansul de 12.400 de euro.

  • 33
  • 34

Doua zile mai tarziu, in 11 aprilie, tot sub semnatura directorului Mariana Suciu, Romexpo il someaza pe Nedelcu sa plece din casa Leda in cel mult sapte zile, acuzand familia Vlasov ca ocupa "fara just titlu" o proprietate a centrului expozitional. Mai mult, directorul Romexpo il ameninta pe Nedelcu si-i spune ca nu-i va restitui integral avansul, ci ii va retine "contravaloarea folosintei imobilului Casa Leda".

35

La aceste doua adrese ale Romexpo, Nedelcu raspunde halucinant: in 5 mai 2014, ginerele lui Vlasov, anunta nu doar ca refuza sa paraseasca imobilul, ci ca il ocupa in baza promisiunii de vanzare-cumparare. Mai mult, el ii atentioneaza pe reprezentantii Romexpo ca nu au dreptul sa intre pe acea proprietate pentru ca terenul care o inconjoara i-a fost inchiriat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei pana in 2053.

  • 36
  • 37
  • 38
  • 39

In incheierea documentului transmis Romexpo, ginerele "excelentei sale" Vlasov le cere celor din Romexpo sa fixeze un termen la care sa semneze contractul de vanzare-cumparare pentru casa Leda.

Autoritatile?

Dupa ancheta Centrului de Investigatii Media de luna trecuta, Politia Locala a Sectorului 1 s-a autosesizat si a mers, impreuna cu reprezentantii Directiei Inspectie, sa verifice situatia juridica a imobilului si sa descalceasca situatia. Politistii locali nu au putut intra in casa Leda, la fel cum nici reprezentantii Romexpo nu o pot face. Au putut constata insa ca nimic din ceea ce este ridicat pe acel teren - casa Leda, gardul cu care este inconjurata proprietatea, doua anexe, adica un garaj si o "dependinta locuibila", ambele in suprafata de 70 de metri patrati, precum si racordarea la utilitati a constructiei s-au facut fara vreo autorizatie.

raspuns pol loc

In aceste conditii, autoritatea locala a amendat cu 20.000 de lei Romexpo SA,  administratorul terenului si proprietarul constructiilor ilegale, pentru neregulile privind constructia si extinderea fara autorizatie a casei Leda. Mai mult, inspectorii au cerut Romexpo SA sa darame constructiile ilegale pana in 1 iulie 2014.

Procedura este insa una extrem de greoaie in acest caz. Expertii consultati de Centrul de Investigatii Media au explicat ca, potrivit legii, in cazul in care Romexpo nu darama tot ce inseamna astazi casa Leda ocupata de familia Vlasov, urmeaza un proces in urma caruia ar putea fi obligati sa obtina autorizatia de constructie, lucru nu imposibil avand in vedere legislatia in materie.

Centrul de Investigatii Media a incercat sa ia legatura cu familia Ingrid Vlasov - Marian Nedelcu, pentru a afla de la acestia daca, din 5 mai, de la ultima scrisoare catre Romexpo, au mai primit vreun document referitor la casa Leda. Ingrid Vlasov a refuzat sa discute acest subiect, invocand faptul ca "este o chestiune personala pe care nu o discuta cu strainii", dupa care ne-a inchis telefonul. Sotul ei, fostul model Marian Nedelcu, a facut la fel: a inchis telefonul imediat dupa ce a auzit cine-l cauta.

Timp de aproximativ o luna, Centrul de Investigatii Media a facut multiple demersuri pentru a intra in legatura cu domnul Sorin Vornic, presedintele Consiliului de Administratie al Romexpo SA, insa de fiecare data secretara sa ne-a transmis ca nu este disponibil. Asadar nici din partea Romexpo SA nu am putut afla nicio informatie privind casa Leda si daca vanzarea ei catre familia Vlasov s-a parafat sau nu.

Nici cei de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei nu au dat curs solicitarii Centrului de Investigatii Media pentru o discutie lamuritoare pe acest subiect.

Centrul de Investigatii Media va sesiza autoritatile in legatura cu aces caz, pentru a stabili daca vreuna dintre persoanele si entitatile implicate in odiseea casei Leda se face vinovata de vreo fapta penala.

Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Ioan" a pierdut, de la inceputul anului, zeci de mii de lei pe luna, bani pe care-i plateste unei firme care se ocupa de curatenie. SC Universal Med Cleaning, o firma abonata la contracte de servicii de curatenie cu spitalele bucurestene, este furnizorul care a ajuns sa primeasca, prin negociere directa cu spitalul, o suma cu cateva procente mai mare chiar decat propria oferta facuta in cadrul unei licitatii incepute de instituti dar care insa a fost anulata, din vina spitalului, fara o explicatie clara. 

Chiar daca in prezent institutia medicala a lansat o procedura de selectie a partenerului care sa-i curete saloanele, Universal Med Cleaning primeste luna de luna contracte la pretul mai mare decat pretul pe care ea insasi l-a propus.

Mai mult, serviciile firmei lasa de dorit, din moment ce, in urma unui control inopinat facut la jumatatea lui aprilie, ministrul Sanatatii l-a demis pe managerul institutiei din cauza mizeriei gasite acolo. Firma insa continua sa presteze servicii si sa incaseze bani publici.

Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi un caz de manual despre cum este jefuit bugetul public din sanatate la Spitalul clinic de urgenta "Sfantul Ioan" - Bucuresti.

Sf Ioan 

Firma

SC Universal Med Cleaning este specialist in curatenie in spitale, judecand dupa datele disponibile pe site-urile de achizitii publice. Spitalul "Sfantul Ioan", dar si Spitalul Cantacuzino, Spitalul Floreasca, Spitalul "Sfantul Pantelimon", Institutul "Ana Aslan", Institutul de Diabet "Paulescu", Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu", Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu", Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" sau Spitalul Clinic de Urgenta Chirurgie Plastica Reparatorie si Arsuri, devenit celebru dupa scandalul vaginoplastiilor facute pe bani publici, au pompat in firma Universal Med Cleaning SRL milioane de lei in ultimii ani, primind la schimb servicii de curatenie.

Universal Med Cleaning

Serviciile prestate in schimbul milioanelor din fonduri publice de Universal Med Cleaning SRL nu par sa corespunda calitativ, cel putin in cazul Spitalului "Sfantul Ioan", daca luam in calcul o declaratie facuta de ministrul Sanatatii, Nicolae Baniciou, la finalul unei vizite inopinate facute aici in 15 aprilie: "(...) eu, ca ministru, nu pot să merg să fac curăţenie într-un spital. Nu pot crede că lipsa curăţeniei este o problemă de ordin financiar. Mai mult chiar, am văzut că spitalul a primit sume importante de bani" (sursa: Mediafax).

Managerul spitalului a fost demis dupa acest control, insa furnizorul de curatenie a ramas in spital si se ocupa si astazi de spatiile gasite murdare de Banicioiu. Conditiile in care Universal Med Cleaning continua sa presteze servicii pentru spital sint insa de domeniul stiintifico-fantasticului.

Contractul

Conform documentelor publice de pe www.e-licitatie.ro, Spitalul "Sfantul Ioan" a lansat, in 17 ianuarie 2014, o licitatie pentru a cumpara servicii de curatenie. Pana la finele anului trecut, timp de mai multi ani, serviciile de curatenie in spital au fost prestate de Universal Med Cleaning.

In ianuarie, cand contractul a expirat, firma s-a oferit sa continue curatenia in spital in regim de voluntariat, urmand sa participe la licitatia pentru noul contract si sperand, evident, sa o castige.

"Pentru continuitate, am acceptat oferta firmei Universal Med Cleaning si am lansat, dupa cum reiese din acte, licitatia pentru curatenie", a declarat purtatorul de cuvant al spitalului, doamna conferentiar Gheorghita Aron.

In 28 ianuarie 2014, deci la 11 zile dupa anuntul facut de spital, au fost deschise cele doua oferte primite pentru serviciile de curatenie. Conform procesului-verbal 1888/28.01.2014, au depus oferte pentru a primi contractul de curatenie atat Universal Med Cleaning, cat si o alta firma, SC Libro Events SRL.

  • pv-sf-ian-1
  • pv-sf-ian-2
  • pv-sf-ian-3
  • pv-sf-ian-4
  • pv-sf-ian-5

Din procesul-verbal de mai sus reiese ca SC Universal Med Cleaning a cerut un pret de 4,49 de lei pe metru patrat intretinut, in timp ce oferta concurentului a fost de 4,01 lei pe metru patrat.

In acelasi proces-verbal se consemneaza si doua observatii, cate una din partea fiecarui competitor. Pentru a se pronunta in legatura cu acestea, comisia de evaluare in cadrul acestei licitatii, condusa de directorul de igiena al spitalului, asistentul Dumitru Dan Apintiliesei, a cerut un ragaz de cateva zile inainte de a anunta rezultatul final al procedurii de achizitie.

Dupa aceste cateva zile, in 4 februarie, comisia ii anunta pe cei doi participanti, printr-un raport din 4.02.2014, ca a decis anularea procedurii.

  • raport-4-feb-1
  • raport-4-feb-2
  • raport-4-feb-3
  • raport-4-feb-4

Asadar, in 4 februarie, comisia "hotaraste anularea procedurii de atribuire, in temeiul OUG 34/2006, art. 209 alin. 4 litera b, care precizeaza ca, pe parcursul analizei, evaluarii si/sau finalizarii procedurii de atribuire se constata erori sau omisiuni, iar autoritatea contractanta se afla in imposibilitatea de a adopta masuri corective fara ca acestea sa conduca la incalcarea principiilor prevazute la articolul 2 alin. 2 literele a-f". Principiile invocate sunt, conform actului normativ indicat, "nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea si eficienta utilizarii fondurilor".

Din hotararea comisiei nu este clar la ce erori se refera autoritatea contractanta si cui apartin ele: institutiei de stat care dorea sa atribuie contractul sau celor doi ofertanti. De asemenea, niciuna dintre observatiile participantilor nu este admisa ori respinsa, ci doar se constata existenta lor. Cert este ca, in 4 februarie 2014, procedura de licitatie a fost anulata.

O zi mai devreme insa, in 3 februarie 2014, conform datelor din SEAP, Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Ioan" incheia prin negociere directa, invocand urgenta, un contract de curatenie cu SC Universal Med Cleaning SRL.

atribuire contract 3 feb

Pretul

Asadar, cu o zi inainte de a anula licitatia deschisa inceputa in ianuarie, pe care Universal Med Cleaning ar fi pierdut-o din cauza pretului cu cateva procente mai mare decat cel oferit de concurenta, spitalul ii da firmei prietene contractul de curatenie.

Centrul de Investigatii Media a mers la spital pentru a afla mai multe detalii despre contractul cu Universal Med Cleaning. In prezenta purtatorului de cuvant al institutiei, conferentiarul Gheorghita Aron, am purtat o discutie cu Mariana Stavri, sefa Biroului de Achizitii al institutiei, care a facut si ea parte din comisia pentru licitatia anulata.

Din declaratiile Marianei Stavri am aflat ca Universal Med Cleaning a primit contractul cu un pret chiar mai mare decat cel ofertat in cadrul licitatiei pe care oricum urma s-o piarda: 4,69 de lei pe metrul patrat intretinut.

Astfel, spitalul da firmei Universal Med Cleaning, prin negociere directa, un contract cu un pret de 4,69 de lei pe metrul patrat cu doar o zi inainte ca aceeasi institutie sa anuleze din motive greu de explicat o licitatie in cadrul careia aceeasi firma oferise un pret de 4,49 de lei pe metrul patrat, pret cu care urma sa piarda in fata unei oferte concurente de 4,01 lei pe metru patrat.

Legaturile

La negocierea directa incheiata cu o zi inainte ca licitatia "la vedere" sa fie anulata, conform declaratiilor Marianei Stavri au mai participat alte doua firme: Ideal Rentimob SRL si Derubar Services SRL, care ar fi licitat cu doar cativa bani pe metrul patrat peste pretul de 4,69 oferit de Universal Med Cleaning.

Una dintre aceste doua firme are legaturi certe cu Universal Med Cleaning.

Conform datelor din Monitorul Oficial, firma Universal Med Cleaning avea, in 2011, patru actionari: Amalia Catalina Cristea, Florin Catalin Predescu, Paul Stefan si Marius-Mircea Heizer. Din datele personale ale actionarilor, publicate in Monitorul Oficial, am dedus ca domnul Florin Catalin Predescu este unul si acelasi cu Predescu Florian Catalin, unul dintre cei doi asociati ai firmei SC Ideal Rentimob SRL.

  • mof-ideal-rentimob
  • mof-universal-med-cleaning

Reactii

Centrul de Investigatii Media a cerut Spitalului "Sfantul Ioan" detalii despre contractul incheiat cu cel care urma sa piarda licitatia. Doamna conferentiar Aron a primit cererea formulata in acest sens de Centrul de Investigatii Media si a promis ca ii va da curs in cel mai scurt timp, insa documentele nu ne-au fost transmise, desi au trecut aproape doua saptamani de la intalnirea avuta cu domnia sa.

La discutia purtata cu Gheorghita Aron a participat, pentru cateva minute, si asistentul medical Dumitru Apintiliesei, care, in loc sa raspunda la intrebarile despre licitatie, a contestat calitatea de purtator de cuvant a doamnei conferentiar, pe motiv ca aceasta a fost numita in pozitia de reprezentant al spitalului in relatia cu presa de fosta conducere, si a cerut un ragaz de doua zile pentru a revedea documentatia procedurii din ianuarie-februarie, pentru a putea explica exact ce s-a intamplat acolo. Dupa doua zile insa, desi se afla in spital, Apintiliesei a refuzat dialogul, invocand faptul ca am intarziat 20 de minute peste ora stabilita pentru intalnire, dar si activitatea intensa pe care o avea in ziua respectiva.

Centrul de Investigatii Media a incercat sa ia legatura si cu reprezentantii firmei Universal Med Cleaning. I-am cautat atat la adresa oficiala din Calea Grivitei, cat si la o fosta adresa din zona Bulevardul dacia, adresa care figureaza pe site-ul companiei. In fine, am reusit sa gasim sediul firmei la o a treia adresa, undeva pe soseaua Pipera-Tunari, intr-un complex de vile. Un angajat al firmei care se afla in birou a refuzat sa ofere vreo declaratie jurnalistilor, promitand ca va da mai departe datele noastre de contact catre unul dintre asociati, care ne va contacta. Nu am primit niciun telefon pana la momentul transmiterii acestei stiri.

Sesizari

Asociatia Centrul de Investigatii Media va sesiza atat Ministerul Sanatatii, cat si autoritatile responsabile de procedurile de achizitii publice in Romania, in legatura cu modul in care firma Universal Med Cleaning SRL a primit contractul de curatenie la Spitalul "Sfantul Ioan" din Capitala. De asemenea, informatiile vor fi transmise si autoritatilor judiciare competente.

S-au cunoscut in 1984. Stia ca El iubeste schiul, dar nici prin cap nu-i trecea ca cei patru preoti cu care s-a trezit la usa cabanei din varful muntelui Adamello, pe care o tinea impreuna cu familia lui, ii vor da o veste care-i va schimba viata. Simtise inca din copilarie ca acolo, la mai bine de 3.000 de metri, intr-un loc deopotriva de basm, dar si schilodit de urmele inca prezente ale sangeroaselor lupte dintre italieni si austrieci din primul razboi mondial, parca esti mai aproape de Dumnezeu. Si El auzise asta, asa ca si-a trimis niste oameni de incredere sa vada cu ochii lor cum e acolo.

O luna mai tarziu, un elicopter militar ateriza in mare secret la cateva sute de metri de cabana lor. In usa a aparut El. L-a uimit blandetea din privirea Lui. A incercat sa ingenuncheze si sa-i sarute inelul, insa El l-a oprit, spunandu-i fericit: „Inteleg ca mergem sa schiem impreuna!”.

Timp de zece ani, I-a fost instructor si partener oficial de schi. A ajuns sa aiba atata incredere in el incat il chema de fiecare data cand isi dorea sa fuga in secret din cetate si sa mearga o zi-doua sa schieze. Se urcau intr-o masina si plecau in zori din cetate, fara stirea nimanui. Nici politia, nici "carabinierii", nimeni nu a stiut mai bine de zece ani de unele dintre escapadele lor complet neobisnuite. In jur de o suta de zile la schi impreuna, in cel mai mare secret!

Ii placea sa schieze pe zapada neatinsa, prin locuri putin umblate. "Era un schior foarte bun, uneori ma uimea", mi-a povestit zambind. „Schia cu viteza, cu picioarele paralele, aproape ca un profesionist. Nici nu-ti dadeai seama de varsta pe care o are atunci cand il vedeai pe schiuri”.

Cu timpul I-a castigat prietenia. Au ajuns sa-si spuna lucruri personale, iar El ii devenise confident.

Au ramas prieteni chiar si dupa ce, zece ani mai tarziu, batran si lovit de boala, El nu a mai putut schia. Turele lungi prin zapada s-au transformat in simple plimbari in doi, pe poteci de taina, prin inima muntelui. Pana cand s-a stins. Si-au strans mana cu cateva luni inainte ca El sa plece spre cer.

Chiar daca nici pe el anii nu l-au iertat, este inca o stanca de om. A urcat aproape pana in varf pe Everest, a fost si la Polul Nord, si la Polul Sud, si peste tot, in toate expeditiile, a lasat cate o cruce mica pe care i-o dadea El. O purta in bagaj cu mandrie si, cand ii era greu, simtea parca ceva care-l ajuta sa mearga mai departe.

Iar astazi, cand povesteste despre anii aia, ochii parca i se umezesc; ii e greu si acum sa vorbeasca la trecut despre prietenul si colegul sau de aventura.

Sa facem prezentarile: domnul este Lino Zani, instructorul de schi, partenerul de aventura si bunul prieten al Papei Ioan Paul al II-lea. Lino - „Apostolul Muntilor”, sarcina cu care El insusi l-a innobilat.

lino zani

Sintem la o cina de gala a Clubului International de Schi al Jurnalistilor. Unii dintre noi, desi nu le-a fost usor, si-au adus in bagaje, intre clapari si protectii pentru concurs, si tinuta de gala: frac si papion sau rochii elegante de seara. Se termina cea de-a 60-a intalnire anuala a clubului, organizata anul asta de puternicul club al italienilor. Lino Zani este invitat de onoare al serii si ofera trofeele si medaliile celor care urca pe podium. Zambeste relaxat si tace mult. Ca toti oamenii muntelui, este extrem de scump la vorba.

Pana cand il intrebi de Sfantul sau prieten. Detaliile incep sa curga cu repeziciune. Engleza nu e punctul lui forte, iar amicul italian care imi traduce spusele lui ramane de multe ori in urma.

„Tu vei duce crucea lui Iisus pe toti muntii inalti ai lumii”, I-a spus la cateva luni dupa ce l-a cunoscut si a aflat despre expeditiile lui. „Tu vei fi Apostolul Muntilor!”

Desi i-a cerut in repetate randuri sa nu se formalizeze, nu a putut sa-i spuna altfel decat „Sfintia Voastra”. Chiar daca ajungeau deseori sa cante impreuna cantece de munte in cabana, in fata unui pahar cu vin, la sfarsitul unei zile istovitoare de schi.

Ce l-a marcat la Omul care l-a onorat cu prietenia lui inainte de a pleca spre viata vesnica? „Legatura speciala cu Divinitatea”, imi raspunde fara sa clipeasca.

Iubea muntele, iubea natura in general. In imensitatea tacuta a muntilor isi gasea pacea si linistea pentru intensele Lui rugaciuni.

„Se oprea din cand in cand, alegea cate un loc si incepea sa mediteze. De la distanta cuvenita la care asteptam, il vedeam cum parca se transforma, chiar si fizic. Intra intr-o legatura speciala cu divinitatea, intr-o alta dimensiune, ca o transa, iar noi, cei cativa oameni de rand care il insoteam, aveam privilegiul sa asistam la asta, sa vedem cu ochii nostri o minune”, imi povesteste Lino Zani.

Este convins ca Ioan Paul al II-lea a fost Sfant. A vazut cu ochii lui cateva momente pe care nu si le poate explica altfel.

„S-a oprit la un moment dat pentru meditatie. Cand s-a intors la noi era trist si speriat. A schimbat cateva cuvinte in poloneza cu secretarul sau personal, bunul cardinal Stanislaw Dziwisz, care-l insotea permanent, si ne-a spus ca trebuie sa se intoarca imediat la Vatican. Am inteles doua ore mai tarziu, cand am ajuns la cabana, care era cauza: am vazut la televizor stirea ca Irakul lui Saddam Hussein atacase Kuweitul. Incepuse razboiul din Golf”.

Legatura lui cu Dumnezeu era speciala fie si doar pentru ca avea darul sa simta ce urmeaza sa se intample. Iar asta este un dar pe care il au doar cei alesi, doar cei sfinti, imi povesteste Lino Zani.

Avea in acelasi timp o bucurie molipsitoare, o veselie de copil pe care o afisa in fata lucrurilor simple, in fata situatiilor firesti.

„Ii duceam din cand in cand cate o pereche de ghete de munte. Le alegeam cu grija, sa fie cele mai tehnice si cele mai confortabile de pe piata, doar erau pentru Papa. Imi amintesc cum chicotea ca un copil in timp ce deschidea in fata mea cutia”, povesteste Lino Zani.

Acelasi cuvant, pe care, la a doua mana, cel mai usor il pot traduce prin „
chicoteala”, l-a folosit si atunci cand a povestit despre cum neobisnuitul schior a fost recunoscut de un copil alaturi de care isi astepta randul la telescaun.

„Esti Papa? Da, i-a raspuns. A schiat cu el cateva ture, dupa care copilul, fericit, a fugit si i-a spus mamei lui ca a schiat cu Papa, iar El a plecat mai departe, chicotind vesel ca l-a bucurat pe micutul norocos”, imi povesteste zambind.

In ciuda statutului, Papa Wojtyla avea un umor molipsitor.

Iubea schiul. Cand lumea a aflat ca schiaza, cineva de la Vatican l-a intrebat daca i se pare potrivit ca un inalt prelat sa schieze. Raspunsul lui a intrat in istorie: „Ar fi nepotrivit ca un inalt prelat sa schieze prost!”.

La patru ani dupa ce au schiat pentru prima oara impreuna, Papa a fost invitat sa sfinteasca un monument pe care Lino Zani si prietenii sai din zona Adamello il ridicasera in memoria soldatilor cazuti in luptele sangeroase din primul razboi mondial, dar si pentru a marca prima vizita a unui Papa pe muntele lor. A primit cu bucurie invitatia, realizand imediat ca este prilejul perfect pentru a face si cateva coborari.

A venit la sfintire, s-a schimbat in garajul cabanei, langa snowcat, si a oficiat slujba in fata tuturor celor veniti acolo. Tot in garaj si-a scos apoi vesmintele preotesti, a imbracat hainele de schi, si-a luat in picioare veselii clapari rosii si a mers impreuna cu Lino Zani si alti cativa prieteni sa faca doua-trei coborari prin zapada neatinsa de pe ghetar.

„Am fost sigur ca, avand in vedere umorul si veselia lui, dar si dragostea enorma pentru schi, va primi cum se cuvine cadoul meu special”, imi spune, misterios. „Ce cadou?”, il intreb.

„Niste schiuri complet albe!”. Am ras cu pofta si l-am pus sa-mi povesteasca.

„I-am tot dus, dupa cum ti-am spus, ghete de munte. Pana intr-o zi cand mi-a venit ideea: sa-i ofer cadou niste schiuri complet albe. Am vorbit cu un amic ce ocupa o pozitie importanta la o fabrica de schiuri, i-am spus ce vreau si mai ales pentru cine si, dupa ce s-a convins ca nu am baut peste masura si nici nu imi bat joc de el, mi le-a facut. Niste schiuri complet albe”, imi spune zambind. „Tutto bianco!”, si rade si el, zgomotos.

„Ma pregatisem insa si cu o explicatie: nu erau doar niste simple schiuri albe, adica o aluzie poate mai groasa la statutul Lui, ci niste Salomon Monocoque, varful tehnologiei pe-atunci, si erau insotite de o scrisoare de la producator care le atesta unicitatea si in care scria ca au fost facute cu mare atentie special pentru El. Nu a fost nevoie de explicatii, a ras si le-a primit cu bucurie, spunandu-mi, inainte de a ma imbratisa, cuvintele de care astazi imi este cel mai dor: Liiino – Liiino...”, imi povesteste Lino Zani, zambind.

Iubea oamenii, iubea viata si avea o pace aparte cu care primea chiar si cele mai neplacute vesti. Cum altfel ar fi putut ajunge sa-si alinte propria boala, Parkinson, spunandu-i „Mister P”?

Cand in 2004 a alunecat si a cazut in baie, rupandu-si femurul, a primit o veste cumplita pentru un iubitor de schi: nu mai avea voie sa isi puna schiurile in picioare. „Stii, fracturile nu se mai vindeca de la o anumita varsta...”, imi explica Zani. Papa insa a primit vestea cu umor, spunandu-le doctorilor: „Eh, muntele a pierdut un mare schior...”

Lino Zani a avut privilegiul de a asista la glume intre presedintele Italiei si Papa. Povesteste amuzat cum, in prima lui vacanta cu Sfintia Sa, l-a auzit pe hatrul presedinte Sandro Pertini, cu care Papa era bun prieten, dojenindu-L: „Cum sa beti cappucino, Sfintia Voastra? Sintem oameni de munte, uitati-va la mine, eu beau o grappa!”. A avut si onoarea de a fi langa ei atunci cand adoratul presedinte italian Pertini i-a strigat cu admiratie: „Sfintia Voastra, schiati ca o randunica!”.

Pentru Lino Zani insa, cea mai frumoasa amintire din acei ani ramane fiica lui, Camilla. Un copil pe care, intr-o prima faza, nu era sigur ca si-l doreste. Insa prietenia lui cu Papa, pe care nu putea sa-l minta si caruia ar fi trebuit sa-i spuna despre o eventuala intrerupere de sarcina, l-a facut sa-I urmeze, intr-un final, sfatul dat cu multi ani in urma si sa se potoleasca, sa se aseze la casa lui.

Papa ajunsese intr-un timp chiar sa-l dojeneasca, prieteneste, pentru nebuniile lui lumesti.

"Stii, eu eram tanar si, pe deasupra, eram instructor de schi, deci ma intalneam cu multe domnisoare. Cand i-am prezentat-o pe a doua mi-a spus, discret, ca parca nu e cea de data trecuta. Cand a cunoscut-o pe a treia m-a intrebat, cu blandete, cand am de gand si eu sa ma linistesc, in sfarsit", mi-a povestit zambind. „Mi-a spus: <<Liiino – Liino, cand ai de gand sa te asezi si tu?>>”, imi povesteste amuzat si melancolic Lino Zani.

„De fapt nu, nu mi-e dor de El. Nu mi-e dor de El pentru ca a ramas cu mine, nu l-am lasat sa plece nicio secunda. Este cu mine, este fiecare picatura din sangele meu. Daca am o problema o discut cu El si-L aud cand imi raspunde. Si zambesc cand ma intreb cum reuseste oare sa le raspunda tuturor, pentru ca probabil sint milioane de oameni in lume care-I vorbesc, la fel cum o fac si eu”, imi povesteste Lino Zani.

Ma invita apoi pana afara, la masina lui. Imi da o carte despre legaturile Papei Ioan Paul al II-lea cu muntii pe care i-a batut in lung si-n lat o viata intreaga. Pe coperta este o poza a Lui. De pe terasa cabanei, imbracat in geaca de schi alba, aidoma vesmintelor preotesti, priveste zambind in vale.

In lumina slaba a unui bec de pe strada, ii vad privirea si parca inteleg acum despre ce mi-a vorbit Lino Zani.

„Uite, vezi? Asta era privirea lui. Am sa mi-o amintesc perfect toata viata!”, imi spune. „Privirea lui si vantul care batea cu putere in dimineata in care Roma si lumea intreaga si-au luat adio de la El. Vantul ala... Vantul ala nu a fost o intamplare. Batea pentru El!”.

  • 033
  • 053
  • Chi-PAPA-003
  • chi-papa-009
  • chi-papa-016
  • lino-zani
  • papa-scan

(Text: Ovidiu Vanghele. Fotografiile au fost puse la dispozitia Centrului de Investigatii Media de Lino Zani. Materialul a fost publicat in numarul de marti, 16 aprilie 2013, al Gazetei Sporturilor, exclusiv in print.)

Seful Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihai Vlasov, in prezent arestat pentru ca a luat o mita de 200.000 de euro, locuieste si astazi in complexul expozitional Romexpo. Vlasov ocupa etajul unei vile impunatoare aflate la doar cateva zeci de metri de pavilionul central al complexului, iar la parter sta fiica sa Ingrid. Vila este in patrimoniul Romexpo de ani buni si a fost renovata de Romexpo, care doar in ultimul an a bagat in ea "aproape 200.000 de euro" pentru a o pregati pentru "Imparatul" de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Pentru intreaga casa, care, la o prima vedere, are o suprafata de 300-400 de metri patrati, aflata in cea mai buna zona a Bucurestiului, Mihai si Ingrid Vlasov plateau doar "doua-trei sute de euro" chirie lunara.

Mai mult, tot din dispozitia "Imparatului", fiica sa Ingrid a primit, contra unei chirii de patru ori mai mici decat piata, un intreg pavilion, in care ea si-a facut atelier de creatie vestimentara, iar sotul studio foto. Nu inainte ca si acest pavilion sa fie amenajat de Romexpo exact conform nevoilor fiicei lui Vlasov, in schimbul a aproximativ 50.000 de euro.

Vlasov si-a adus in Romexpo si alti apropiati, inclusiv secretara sa de la Camera de Comert si Industrie ocupand un etaj al unei case ridicate in complexul expozitional.

Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi o poveste despre vilele-fantoma de pe cel mai valoros teren al statului, aflat in zona zero a Bucurestiului, si despre cei cativa locatari privilegiati din ele.

SC Romexpo SA este o societate pe actiuni inchisa, nelistata la bursa, al carei actionar majoritar, cu aproximativ 90 la suta, este Camera de Comert si Industrie a Romaniei, care, la randul ei, e condusa inca de Mihai Vlasov. Infiintata in 1991, Romexpo SA administreaza un patrimoniu impresionant clasificat ca fiind "domeniu privat al statului": un spatiu de expunere de 100.000 de metri patrati pe o suprafata de teren totala de aproximativ 500.000 de metri patrati de teren in cea mai buna zona a Bucurestiului. Terenul Romexpo a fost dat in folosinta gratuita Camerei de Comert si Industrie a Romaniei pentru o perioada de 49 de ani prin doua hotarari ale Guvernului Nastase in 2004 (HG 1709/2004 si HG 2127/2004), in baza statutului de utilitate publica al ONG-ului condus de Vlasov. In ciuda eforturilor RA-APPS de a anula HG-urile date de Nastase, pe motiv ca ONG-ul lui Vlasov il exploateaza in beneficiul propriu, patrimoniul imobiliar este si astazi controlat de Romexpo SA prin Camera de Comert a lui Vlasov.

Vila familiei Vlasov, scurt istoric

In 1998, firma LEDA SA din Satu Mare aducea la Bucuresti o casa pentru Construct Expo, un targ national al industriei constructiilor. Aceasta avea sa fie ridicata, fara fundatie si fara autorizatie, in mijlocul complexului expozitional Romexpo, la nici o suta de metri de pavilionul central, ca exponat, pentru a fi admirata de vizitatori.

Dupa cel mult doi ani, firma satmareana dadea un faliment rasunator. Presa vremii relata ca de acest faliment nu ar fi strain Valer Marian, cel ce avea sa ajunga senator PSD si apoi mare opozant al actualului premier Victor Ponta. Despre Valer Marian se scria chiar ca ar fi fost omul lui Sorin Ovidiu Vantu in afacerea LEDA SA, insa informatia nu a putut fi confirmata din surse credibile.

Cert este ca, dupa doi ani in care casa construita fara fundatie si fara autorizatie in centrul Complexului Romexpo a fost admirata de vizitatorii expozitiilor, firma din nordul Romaniei a anuntat ca nu mai are bani sa plateasca pentru chirie, asa ca imobilul a intrat in patrimoniul societatii bucurestene, "ca o compensare", dupa cum a explicat actualul director economic al firmei bucurestene, intr-un interviu acordat Centrului de Investigatii Media.

Interviu audio - partea intai

Doar actele disponibile la Romexpo SA - care, chiar daca gestioneaza un patrimoniu al statului, este o societate de drept privat si nu este obligata sa raspunda solicitarilor in baza Legii 544/2001 - pot arata clar ce s-a intamplat cu casa primita de Romexpo de la LEDA SA in perioada 1998 - 2012. Cert este ca, la inceputul anului 2012, "Excelenta Sa" Mihai Vlasov paraseste cu scandal casa RA-APPS din zona 1 Mai - casa in care ar fi petrecut o noapte si judecatoarea Mona Pivniceru - si se muta in Romexpo, in casa LEDA SA, un viloi de cateva sute de metri patrati, cu parter si etaj, cu gard inalt de fier forjat mascat de plante ornamentale si un catarg pe care flutura drapelul Romaniei.

  • dscf1966
  • dscf1967
  • dscf1968
  • dscf1970
  • dscf1972
  • dscf1973

Amenajari si mobila de 200.000 de euro de la Romexpo pentru casa "Imparatului", chiria - cat un apartament in Militari

Dupa cum reiese din interviul acordat Centrului de Investigatii Media de directorul economic al Romexpo SA, Mihai Costris, societatea comerciala a investit aproape 200.000 de euro in renovarea vilei-exponat a "Excelentei Sale". Au fost refacute instalatiile de incalzire si racire, au fost facute amenajari interioare si a fost cumparat si mobilier dupa gustul locatarilor: etajul cladirii este ocupat de Mihai Vlasov, iar parterul de fiica sa Ingrid, care sta acolo cu sotul si copilul.

Interviu audio - partea a doua

Costris a refuzat sa puna la dispozitie o copie dupa contractul de inchiriere pentru vila lui Mihai Vlasov. Sursele Centrului de Investigatii Media au declarat insa ca titularul contractului nu este Mihai Vlasov direct, ci ginerele sau, Marian Nedelcu, sotul lui Ingrid. Aceleasi surse au mai declarat ca familia Vlasov nu plateste o chirie lunara mai mare de "doua-trei sute de euro" pentru vila luxoasa din Romexpo, deci suma de un euro pe metru patrat avansata de Costris in declaratia pentru Centrul de Investigatii Media este exagerata.

Muncitorii de la Romexpo stiu cu totii: aici sta Vlasov

La inceputul acestei saptamani, am mers la Romexpo sa ne convingem ca intr-adevar familia Vlasov locuieste in complexul Romexpo. Primul muncitor care ne-a aparut in cale in timp ce ne invarteam pe langa vila lui Vlasov ne-a indicat exact unde locuia acesta pana sa fie arestat.

Intamplator, chiar atunci, la poarta proprietatii era parcat un Mercedes negru cu numarul "WVV", semn ca sora lui Ingrid, Vanda, sotia fostului ministru de Interne Cristian David, era in vizita.

Am incercat, cat de discret posibil, sa filmam proprietatea si sa se vada clar unde este ea pozitionata.

Ingrid Vlasov si sotul s-au descurcat: lucreaza tot in Romexpo, la 200 de metri de casa

Creatoare de moda fara prea mult succes in afaceri in perioada 2009-2011, asa cum scriu tabloidele, in ianuarie 2013 Ingrid Vlasov mai primeste un ajutor de la tatal ei. La inceputul anului trecut, firma familiei ei primeste, pentru o chirie la un sfert din pretul pietei, un intreg pavilion din complexul expozitional pentru a-si amenaja atelierul de creatie si un studio foto. Nu inainte ca imobilul, numerotat G4, sa fie modernizat pe banii Romexpo SA, pentru a corespunde exigentelor designerului si ale sotului ei, fost model.

Potrivit declaratiilor directorului Mihai Costris, chiria platita de Ingrid Vlasov si sotul ei pentru pavilionul G4 este de trei euro pe metrul patrat.

Interviu audio - partea a treia

Intamplator, in pavilionul G4 si-a avut sediul, inaintea familiei Vlasov, filiala romana a postului Radio France Internationale. Reprezentantii acestuia ne-au declarat ca, inainte de a se muta din Romexpo, societatea platea o chirie de 12 euro pe metru patrat, fara TVA. Asadar Ingrid Vlasov a primit la un sfert din pretul pietei un imobil in suprafata de cateva mii de metri patrati pentru renovarea si modificarea caruia Romexpo a platit mai intai aproximativ 50.000 de euro.

"S-au facut recompartimentari, conform dorintelor noilor chiriasi", a spus directorul economic Mihai Costris.

Am incercat sa aflam, pentru comparatie, cat platesc alte societati comerciale care au inchiriat pavilioane in Romexpo. Am contactat trustul Intact, care a inchiriat trei pavilioane expozitionale in care isi realizeaza o serie de productii de televiziune, insa timp de doua zile nu am primit niciun raspuns la aceasta intrebare, desi secretar a confirmat, telefonic, primirea solicitarii inca de la cateva ore dupa trimiterea ei. Si directorul economic al Romexpo SA a fost reticent in a ne dezvalui suma platita de Intact pe metrul patrat de pavilion expozitional, precizand doar ca "este mai mare decat cea platita de Ingrid Vlasov" si, deci, "mai aproape de pretul pietei".

Apropiatii lui Vlasov, recompensati si ei cu locuinte in Romexpo

Casa LEDA SA nu este singura "casa-exponat" ridicata in Complexul Expozitional Romexpo care a ajuns locuinta pentru apropiatii lui Mihai Vlasov. Conform declaratiilor directorului economic al Romexpo SA, Mihai Costris, doamna Liliana Stefanescu si domnul Sorin Vornic, membri in consiliul de administratie al companiei, locuiesc si ei in aceleasi conditii. Tot in Romexpo statea, pana acum cateva zile, si o doamna pe nume Stefania Timofte, sef de serviciu in societate.

Vlasov insa si-a adus la Romexpo si secretara de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei: o doamna pe nume Dana Maria Vlad, care a primit, conform lui Costris, "doua camere" intr-una dintre celelalte trei case din Romexpo.

Aceste trei case au fost construite, intocmai ca cea a LEDA SA, de firmele "Energico", "Con-Dem" si "Dragoman". Nu cunoastem exact numele firmelor, nu am putut intra in posesia documentelor referitoare la ele, singura informatie in legatura cu acestea regasindu-se in declaratia pe care ne-a acordat-o Mihai Costris.

Directorul economic Costris: Deciziile privind pretul chiriei le lua Mihai Vlasov

L-am intervievat pe Mihai Costris in legatura cu jaful facut de clanul Vlasov la Romexpo. Pe langa informatiile pe care le-ati putut citi deja, reprezentantul firmei nu a fost in stare sa raspunda la prea multe intrebari. Cum poate inchiria o casa-exponat, asa cum sustine ca este cea in care sta familia Vlasov? Cum poate fi inchiriata ca locuinta o constructie ridicata fara autorizatie? Cum poate fi ea, in conditiile astea, racordata la utilitati? Cum sa investesti 50.000 de euro intr-un imobil pe care-l inchiriai cu 12 euro pe metru patrat pe luna pentru ca apoi sa-l inchiriezi cu doar un sfert din pret? In baza carui act a investit firma 200.000 de euro in amenajari si mobila pentru vila lui Vlasov?

Interviu audio - partea a patra

In urma discutiei cu domnul Costris ne-am lamurit totusi cu cateva lucruri: casa lui Vlasov "e o casa unde s-au dat anumitor persoane in anumite conditii", "nu este pentru terti, ca nu e casa sociala", iar preturile le stabilea insusi Mihai Vlasov, care "si-a stabilit singur chiria".

In ciuda cererilor repetate, nu am reusit sa mergem sa vizitam "locuinta-exponat" a domnului Vlasov, desi ne-am oferit sa platim bilet de intrare in expozitie. Motivul: doamna Ingrid Vlasov era acasa.

Am cerut oficial reprezentantului Romexpo, invocand Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, documentele in baza carora societatea si-a inchiriat patrimoniul familiei Vlasov. In viziunea domnului Costris, asa cum reiese din inregistrari, documentele sint acte comerciale si nu au caracter public.

De ce nu a facut domnul Costris reclamatie in legatura cu jaful facut de familia Vlasov la Romexpo? Pentru ca, asa cum el insusi recunoaste, i-a fost frica de "Imparatul" Vlasov.

Interviu audio - partea a cincea

(Centrul de Investigatii Media doreste sa multumeasca pentru sprijinul tehnic in prezentarea acestui material - si a multor altora - prietenului Iosif Kerekes.)

Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, foloseste un program derulat de institutia pe care o conduce pentru a-si face campanie electorala in scolile din judet. Este vorba despre "Programul de sustinere a invatamantului prescolar si clasele 0-VIII din mediul rural al Judetului Constanta", finantat din bugetul Consiliului Judetean Constanta cu o suma de 8.173.200 de euro fara TVA pentru perioada 2013-2017. Prin acest program, 34.500 de prescolari si scolari din satele din Constanta primesc pachete cu imbracaminte, incaltaminte, dulciuri, fructe si jucarii de la o firma aleasa prin licitatie de Consiliul Judetean Constanta.

In cadrul programului, in jur de 11.500 de copiii din satele din Constanta cu varste cuprinse intre zece si 14 ani (clasele V-VIII) au primit cadou de Paste un ceas pe care este scris numele programului, alaturi de numele si functia lui Nicusor Constantinescu. 

Ceasul de perete cu numele lui Constantinescu se regaseste in categoria obiectelor pe care castigatorul licitatiei era obligat sa le includa in pachetele pentru copiii de gimnaziu, conform caietului de sarcini elaborat de beneficiar, adica de institutia condusa de Nicusor Constatinescu. 

Legea romaneasca interzice campania electorala in scoli.

Licitatia si castigatorul

Prin Hotararea Consiliului Judetean Constanta nr. 342 din 3 octombrie 2013, institutia il mandata pe presedintele ei, Nicusor Constantinescu, sa "aduca la indeplinire" programul pentru sprijinirea copiilor din satele, comunele si orasele sarace din judet. Conform documentului, in anul scolar 2013-2014, numarul total al beneficiarilor urma sa fie de 34.500, iar in anii urmatori undeva intre 34.000 si 36.000 de copii, in functie de dinamica populatiei scolare a judetului. Cadourile ar fi trebuit distribuite in scoli chiar de firma care avea sa castige licitatia pentru furnizarea obiectelor din pachete, de trei ori pe an: la inceputul anului scolar, de Craciun si de Paste.

Pentru un pret de 2.548.000 de euro fara TVA, partea din contract referitoare la dulciuri si jucarii a fost atribuita, in urma licitatiei, catre SC Tomis Rent SRL din Constanta, o firma al carei obiect de activitate initial este inchirierea si subinchirierea de imobile. Asta nu a oprit insa firma cu doi angajati, detinuta de o persoana pe nume Viorel Popescu, sa ajunga, in anul fiscal 2012, la o cifra de afaceri de 3.165.293 de lei, conform datelor disponibile pe site-ul ANAF.

Firma este abonata la contracte cu Primaria si Consiliul Judetean Constanta, dupa cum relata presa locala. Insa milionul de lei din contractele atribuite de institutiile lui Constantinescu si Mazare in 2010 este mai nimic pe langa ce a castigat Tomis Rent in acest an: toate cele trei "axe" ale programului aprobat in octombrie 2013 de Consiliul Judetean. Adica 9.620.880 de euro fara TVA pentru imbracaminte si incaltaminte, 820.800 de euro fara TVA pentru fructe si cei 2.548.000 pentru jucarii. Un total de 12.989.000 de euro doar de la Consiliul Judetean si doar prin "Programul de sustinere a invatamantului prescolar si clasele 0-VIII din mediul rural al Judetului Constanta", conform unei cautari in Serviciul Electronic de Achizitii Publice.

Ceasul cu Nicusor

Centrul de Investigatii Media a obtinut unul dintre ceasurile inscriptionate cu numele programului, precum si cu sintagma "Presedinte Consiliul Judetean Constanta, Constantinescu Nicusor Daniel".

Este clar ca ceasurile au ajuns la copii, asa cum reiese dintr-o stire difuzata de una dintre televiziunile locale de casa ale cuplului Constantinescu - Mazare.

(Sursa: www.reporterntv.ro)

Conform caietului de sarcini pentru ofertantii participanti la licitatie, obtinut de Centrul de Investigatii Media, ceasul nu avea voie sa lipseasca din cele 11.500 de pachete destinate copiilor de gimnaziu. Mai mult, documentul contine si o referire explicita la textul cu care ceasurile aveau sa fie inscriptionate: "Pe cadran se va regasi un text ce va fi comunicat ofertantului castigator in maximum cinci zile de la semnarea contractului, de catre autoritatea contractanta". Cu alte cuvinte, chiar Consiliul Judetean al lui Nicusor Constantinescu i-a transmis castigatorului Tomis Rent SRL textul ce apare pe ceasurile electorale cu Nicusor Constantinescu. 

  • nicusor-1
  • nicusor-2
  • nicusor-3

Reactii

(Reprezentantul firmei care a castigat licitatia, administratorul firmei Tomis Rent SRL, Viorel Popescu, nu a putut fi contactat de Centrul de Investigatii Media pentru a fi intrebat in legatura cu executia acestor contracte.)

UPDATE: Viorel Popescu ne-a contactat si ne-a spus ca, din punctul sau de vedere, nu este partas la o campanie electorala in scoli.

"A fost un text pe care l-a decis autoritatea contractanta, nu este campanie electorala. Eu nu fac campanie electorala, sint un agent economic", a declarat Popescu.

Intrebat cum a reusit sa faca fata unui volum atat de mare de pachete de distribuit in intreg judetul, Popescu a raspuns ca firma sa, cu numai doi angajati, este parte in mai multe asocieri. A invocat apoi o serie de probleme personale si faptul ca i se termina bateria la telefon, promitand ca va transmite maine, prin email, toate detaliile despre licitatii. Le vom publica si noi atunci cand ne vor fi transmise.

Purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Constanta, Gabriel Diceanu, a declarat, marti, Centrului de Investigatii Media, ca nu poate comenta in legatura cu aparitia numelui sefului sau pe ceasurile pentru elevii de gimnaziu din judet pe motiv ca nu cunoaste "speta".

Desi a fost sunat in timpul programului, Diceanu a declarat ca este invoit de la serviciu din cauza unor probleme personale si ne-a solicitat sa-l contactam in dimineata zilei de miercuri. Din ratiuni editoriale, Centrul de Investigatii Media publica acest subiect in lipsa unei pozitii a institutiei constantene, urmand sa-l updateze cu reactia oficialului Consiliului Judetean atunci cand acesta o va putea furniza.

Fostul ministru al Muncii Mariana Campeanu si-a angajat soferul pe post de consilier la cabinetul propriu. Campeanu insa a mers si mai departe de-atat: soferul a primit si un post de consilier debutant si intr-o institutie care gestioneaza fondurile POS-DRU. In plus, cu doar cateva zile inainte de concursul pentru aranjarea caruia sefa de cabinet a Marianei Campeanu, Iuliana Corut, a fost luata din birou de DNA, fiind, in prezent, condamnata la trei ani de inchisoare, fostul ministru semna decizia prin care cumnatul Iulianei Corut devenea seful Directiei Economice si de Investitii din minister, adica seful banilor de la Ministerul Muncii. 

Mariana Campeanu nu l-a uitat nici pe cel despre care presa spunea ca a ajutat-o sa ajunga parlamentar, tehnicianul silvic Sorin Stefoni, fost primar al comunei hunedorene Densus, pe care, dupa ce l-a numit secretar de stat, l-a cadorisit cu un Audi luat prin comodat de la Registrul Auto Roman, institutie unde fiul ei, cercetat intr-un dosar cu un prejudiciu de un milion de euro, este director tehnic. Odata ajunsa la minister, masina folosita de Stefoni a fost reparata si ingrijita pe banii institutiei conduse de Campeanu, care a bagat in ea aproape trei mii de euro. Masina a fost returnata RAR cu doar o luna inainte de plecarea cuplului Campeanu-Stefoni de la Ministerul Muncii.

Mariana Campeanu a disparut din viata publica acum mai bine de o luna, dupa ancheta Centrului de Investigatii Media conform careia si-a pensionat sotul, acordandu-i totodata, in mod discutabil, cel mai inalt grad de invaliditate. Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi noi actiuni ilegale sau inoportune ale Marianei Campeanu in timpul mandatului ei la conducerea Ministerului Muncii.

Soferul-consilier

Dupa modelul lui Emil Boc, Mariana Campeanu si-a angajat soferul pe un post de consilier la Cabinet.

Adus de Campeanu prin detasare de la Casa Nationala de Pensii, unde i-a fost sofer, Nicu Chiosea a ajuns la Ministerul Muncii in 9 mai 2012. Dupa nici patru luni, la 1 septembrie 2012, Chiosea este numit chiar prin semnatura Marianei Campeanu in functia de consilier la cabinetul ministrului. Conform legii, soferul ar trebui sa aiba studii superioare pentru a ocupa o astfel de functie. Casa Nationala de Pensii nu a raspuns intrebarii Centrului de Investigatii Media in acest sens, asa ca nu stim daca soferul Chiosea are sau nu facultatea absolvita.

  • fp-chiosea-1
  • fp-chiosea-2
  • fp-chiosea-3

Functia de consilier ministerial nu i-a fost insa de ajuns soferului Chiosea.

In 21 decembrie 2012, desi, cu doar trei luni inainte, Ministerul Afacerilor Europene avertiza asupra unei posibile noi suspendari a Programului Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), soferul Marianei Campeanu devine "consilier debutant" la OIR POSDRU Regiunea Bucureşti – Ilfov.

Organismul Intermediar pentru POS DRU - Regiunea Bucuresti-Ilfov are, in principal, rolul de a implementa, la nivel regional, o serie de scheme pentru dezvoltarea resurselor umane, finantate din fonduri europene. Organismul Intermediar POS DRU Regiunea Bucuresti-Ilfov coordoneaza aceasta activitate la nivelul Municipiului Bucuresti si al Judetului Ilfov.

"La nivel central şi regional se fac eforturi supraomeneşti pentru ca, în septembrie-octombrie, să demonstrăm CE că în România se poate funcţiona corect şi cinstit, astfel încât aceste plăţi să nu se suspende sau, dacă se suspendă, să fie pentru o perioadă scurtă de timp. (...) Vrem să dăm garanţia că suntem pregătiţi şi pentru perioada următoare de finanţare, 2014-2020, astfel încât să avem un grad ridicat de absorbţie", declara Campeanu in septembrie 2012, pentru ca trei luni mai tarziu soferul ei sa primeasca un post intr-un organism de implementare POS-DRU.

Chiosea a ramas consilier la Cabinetul Marianei Campeanu pana la plecarea acesteia din fruntea ministerului, in 26 februarie 2014.

Conform declaratiilor sale de avere disponibile pe site-ul ANI, Chiosea a incasat, in anul fiscal 2012, atat din salariul de consilier la minister, cat si de la OIR POS-DRU Bucuresti-Ilfov, dar si in calitate de angajat la o societate privata, suma totala de 35.358 de lei.

Declaratie de avere Chiosea 2013

Venitul i-a crescut simtitor insa odata cu numirea la cabinetul ministrului Campeanu. In anul fiscal 2013, in care a fost incadrat permanent pe post de consilier al Marianei Campeanu, soferul Chiosea a incasat de la stat peste un miliard de lei vechi. Astfel, conform declaratiei de avere, soferul-consilier a primit 55.896 de lei salariu de la minister si, in plus, prin hotarare judecatoreasca, alti 54.534 de lei de la Casa Nationala de Pensii, dupa ce a contestat in instanta o destituire anterioara din functie.

Declaratie de avere Chiosea 2014

Si sotia lui Chiosea lucreaza la o institutie din subordinea Ministerului Muncii: la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca din Sectorul 1.

Firma privata pentru care Chiosea a lucrat in 2012 are activitati in domeniul sigurantei si securitatii in munca. Firma se numeste SSM Fire Consulting, iar administratorul acesteia ne-a declarat ca Chiosea a lucrat la aceasta firma ca sofer si "inspector de protectia muncii".

"Pot sa va spun ca a fost un angajat OK, care-si facea treaba, si ca nu a lucrat in acelasi timp si la noi si in Ministerul Muncii. Atunci cand a revenit doamna Campeanu la Ministerul Muncii, ne-a anuntat ca se intoarce sa lucreze cu dansa, ca i-a solicitat din nou serviciile, asa ca noi ne-am despartit amiabil", a declarat reprezentantul firmei, care este una dintre cele agreate de Ministerul Muncii sa intocmeasca si sa autorizeze planuri de siguranta si securitate in munca pentru firmele private, precum si sa le ofere consultanta in domeniu.

Administratorul companiei, care a dorit sa ramana anonim, a negat ca prezenta lui Chiosea in randul angjatilor sai ar fi favorizat in vreun fel firma.

Dupa ce Mariana Campeanu a demisionat din functia de ministru al Muncii, Chiosea a revenit pe postul de sofer la Casa Nationala de Pensii, unde lucreaza si astazi.

Sefa ei de cabinet aranja concursuri, cumnatul acesteia era numit sef peste banii ministerului

In 7 februarie 2013, sefa de cabinet a Marianei Campeanu, Iuliana Corut, era audiata la DNA, sub acuzatia ca a participat la trucarea unui concurs de angajare pe un post important in Autoritatea de Management a POS-DRU, entitate subordonata Ministerului Muncii. Intre timp, Iuliana Corut a fost condamnata la trei ani de inchisoare cu executare, procesul fiind acum in recurs. Tot trei ani cu excutare a primit, pentru aceleasi fapte, si sora Iulianei Corut, Simona Dumitriu, cea prin care, potrivit procurorilor, Iuliana Corut cerea banii de la mama candidatului pentru care aranja concursul.

"În schimbul intervenției pentru fraudarea concursului în favoarea candidatului Ferchedău Paul Cristian, în zilele de 24 și 25 octombrie (2012, n.r.), inculpata Coruț Iuliana, a pretins, în nume propriu, de la inculpata Bigan Cristiana, mama candidatului, sume de bani, bunuri și alte foloase", scriu procurorii DNA in comunicatul prin care anunta trimiterea in judecata a celor doua surori.

O luna mai tarziu, in 29 noiembrie 2012, Mariana Campeanu semna ordinul prin care sotul Simonei Dumitriu si cumnatul Iulianei Corut, Romulus Radu Corneliu Dumitriu, era numit in functia de director al Directiei Economice si Investitii a ministerului.

A doua zi, in 30 noiembrie 2012, candidatul favorizat de cele doua surori primea subiectele de examen pe email, dupa cum sustin procurorii in acelasi comunicat.

De asemenea, mai spun procurorii, la data de 12 decembrie 2012, Iuliana Corut "a mai pretins în mod indirect, prin intermediul inculpatei Dumitriu Simona, sora sa și colegă de serviciu cu Bigan Cristiana, mama candidatului, remiterea foloaselor".

iuliana corut

(Foto: Iuliana Corut. Sursa: curentul.ro)

Intrebat cum a ajuns sa fie detasat, in iunie 2012, de la Ministerul de Finante la cel al Muncii, Romulus Radu Corneliu Dumitriu a raspuns ca "in principiu prin cumnata sa" Iulia Corut. In declaratia data Centrului de Investigatii Media a insistat insa asupra faptului ca, jumatate de an mai tarziu, a dat un examen pentru a ocupa postul de director pe care venise prin transfer.

"Am dat un concurs pe post, organizat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici", a spus Dumitriu, care a precizat ca a avut un singur adversar, "o doamna director de la Opera, sau cam asa ceva".

Dimitriu

(Foto: Romuls Radu Corneliu Dumitriu. Sursa: Agerpres)

Sotia lui, Simona Dumitriu, ne-a declarat insa ca sotul ei a fost singurul candidat la examenul pentru acest post.

"Domnul Romulus Radu Corneliu Dumitriu a ocupat funcţia de director general al Direcţiei Economice, ca urmare a concursului organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în data de 19.11.2012 – proba scrisa și 21.11.2012 – interviul, numirea sa devenind efectivă prin ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr.2936/29.11.2012, începând cu data de 03.12.2012", precizeaza Ministerul Muncii intr-un raspuns transmis Centrului de Investigatii Media.

In aceasta functie, Dumitriu este cel de care depind toate contractele publice, toate licitatile din bani publici sau europeni organizate de Ministerul Muncii, institutie care se ocupa de gestionarea unui buget urias doar prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), program care in Romania a fost marcat de nenumarate nereguli, fiind pentru o perioada chiar suspendat. Numele lui Dumitriu apare in cele mai consistente proiecte derulate de minister pe bani europeni.

Dumitriu a precizat ca nu are nicio problema de moralitate si ca nu crede ca profilul sau ar fi incompatibil cu ocuparea functiei de director in Ministerul Muncii, in ciuda condamnarilor primite de sotia si cumnata sa.

Sotii Dumitriu au insistat asupra faptului ca dosarul penal este "o fictiune" si ca respectivele condamnari au fost pronuntate in lipsa unor probe concrete. Mai mult, doamna Dumitriu a afirmat ca dosarul este unul politic, deschis de procurori doar pentru ca sora sa era foarte aproape de a fi numita in functia de secretar de stat in Ministerul Muncii, "decizia de numire a ei fiind pe biroul premierului Ponta".

Un Audi de la fiul doamnei Campeanu pentru mana dreapta Stefoni

Mariana Campeanu a pus responsabil peste tot ce inseamna POS-DRU un fost tehnician silvic. Presa a relatat ca Sorin Stefoni a fost padurar, dupa care primar si viceprimar in comuna hunedoreana Densus. Tot potrivit presei, in 2010, acesta ar fi trebuit sa candideze pentru un post de parlamentar de Hunedoara, dupa decesul unui deputat liberal pe nume Ioan Timis. Insa Stefoni s-a dat la o parte, lasandu-i locul Marianei Campeanu, care a ajuns astfel in Parlament.

Probabil in semn de recunostinta, Stefoni a fost numit secretar de stat si a primit dreptul de a gestiona cele peste trei miliarde de euro din POS-DRU.

A mai primit insa ceva: un Audi, luat prin contract de comodat de ministerul Muncii condus de Mariana Campeanu de la Registrul Auto Roman, unde fiul doamnei Campeanu este director tehnic.

"În parcul auto al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a existat un singur autoturism marca Audi, folosit de către domnul Secretar de Stat Ștefoni. Acesta a fost preluat prin contract de comodat de la Registrul Auto Român în data de 29.04.2013 și a fost înapoiat în data de 20.01.2014", se arata intr-un raspuns al Ministerului Muncii la o solicitare a Centrului de Investigatii Media.

Ministerul mai precizeaza ca facut o serie de reparatii la respectiva masina, pe cheltuiala proprie, in valoare de 12.066 lei.

  • factura-1
  • factura-2
  • factura-3
  • factura-4
  • factura-5
  • factura-6
  • factura-7

Dupa cum reiese din raspunsul transmis de Ministerul Muncii, masina a fost returnata RAR cu doar o luna inainte ca PNL sa iasa de la guvernare iar Mariana Campeanu sa-si dea demisia din functia de ministru.

Familia Campeanu folosea o masina apartinand Registrului Auto Roman si in interes personal, dupa cum a reiesit din ancheta noastra privind pensionarea sotului. Registrul Auto Roman, unde fiul doamnei Campeanu este director tehnic, nu a explicat in niciun fel in baza carui act o masina a RAR ii plimba pe nepotii Marianei Campeanu.

Am contactat-o pe Mariana Campeanu pentru a o intreba despre aceste lucruri si, surprinzator, desi nu mai era ministru atunci cand le-am transmis, stia de intrebarile adresate pe cale oficiala Ministerului Muncii de Centrul de Investigatii Media.

"Draga, nu ma mai intreba pe mine, ai primit raspunsurile de la minister, te rog sa scrii si eu am sa raspund in functie de ceea ce ai sa scrii", a spus Mariana Campeanu, dupa care a inchis telefonul si nu a mai raspuns.

Firmele fondate de Sebastian Ghiță funcționează printr-un sistem de susținere reciprocă, disimulat în contract de împrumut sau comerciale. In general, banii vin de la instituții guvernamentale si se pierd in tranzactii pe care inspectorii fiscali le-au considerat suspecte inca din 2011. RISE Project si Centrul de Investigatii Media investigheaza, punctual, traseul banilor.

Cele mai cunoscute firme ale PSD-istului Sebastian Ghita au incheiat, in anul fiscal 2010, contracte de 18,2 mil. de euro cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condus la acel moment de PDL-istul Teodor Baconschi – actual membru PMP. Banii incasati de corporatiile Asesoft si Teamnet, fondate si controlate atunci de Ghita, reprezentau fonduri PHARE din Facilitatea Schengen, in schimbul carora consortiile Asesoft au implementat mai multe sisteme IT pentru traficul la frontiera.

In acelasi an fiscal, firmele lui Ghita au facut intre ele mai multe afaceri considerate suspecte de ANAF, tranzactii facute cu scopul de a evita plata TVA-ului incasat din contractele cu MAE, dar si din multe altele incheiate cu institutii de stat. In urma unui control din 2011, ANAF a gasit numai la ASESOFT International SA un prejudiciu de 7.046.400 de lei, dar lucrurile au luat amploare.

Contractele cu MAE

In 2010, cand PSD era in opozitie si PDL la guvernare, firmele lui Sebastian Ghita au primit contracte din bani publici (de la buget sau din fonduri europene) in valoare de 132.385.828 de lei.

Doar pentru MAE, în mandatul lui Teodor Baconschi, firmele lui Ghita au prestat in 2010 servicii în valoare de 18,2 milioane de euro.

Dintr-un raspuns oficial al MAE reiese că unul dintre contracte, atribuit in decembrie 2010 prin licitație consorțiului Asesoft International-Teamnet International prin Oficiul de Plati si Contractare Phare in beneficiul ministerului condus atunci de Baconschi, a avut o valoare de 9.417.265,61 euro.

  • raspuns-mae-pag1
  • raspuns-mae-pag2

Conform MAE, contractul RO FSCH 11.1 are ca obiect furnizarea unui sistem funcţional care sa cuprinda toate componentele hardware şi software pentru implementarea Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV). Astfel, MAE a achiziţionat de la firmele lui Ghita echipamente (servere, subsisteme de stocare, criptoare, scanner biometric pentru amprente etc) și software (SNIV, licenţe, software pentru centre de date etc). Totodată, furnizorii s-au ocupat si de instruirea utilizatorilor MAE, de suportul post producţie si de mentenanţa sistemului.

Al doilea contract parafat cu MAE in 2010 le-a adus societăților Asesoft și Teamnet fix 3.048.786,61 euro. Firmele lui Sebastian Ghiță au vândut ministerului coordonat de Baconshi un sistem complet pentru implementarea modulelor “Permis de Mic Trafic” și “Gestionare Colante Viza”, dar si a sistemului de gestiune folosit de Politia de Frontieră.

Cel de-al treilea contract a fost atribuit asocierii Asesoft International - Asesoft Smart SRL - Romtelecom SA, care a primit 4.956.875 de euro. Acest din urmă contract are și o "extindere", o anexa care le-a adus celor trei firme încă 856.962,76 euro. De data aceasta, MAE a achiziționat exclusiv echipamente de telecomunicații.

Datele comunicate de MAE nu concorda insa cu cele disponibile pe site-ul e-licitatie.ro, site-ul oficial de licitatii publice din Romania, unde, de exemplu, pentru primul dintre contractele la care se refera MAE apar doua anunturi de atribuire, valoarea cumulata a celor doua depasind suma de 10.200.000 de euro.

MAE mai afirma ca nu are cunostinta de existența vreunui litigiu legat de contractele instituției cu Asesoft și Teamnet. Totuși, in perioada 11 martie - 27 iulie 2011, Asesoft International a facut obiectul unui control fiscal  ce a vizat chiar "modul de inregistrare in evidenta contabila a derularii unor contracte incheiate cu institutii ale statului si societati cu capital integral sau majoritar de stat in anul 2010", precum si a unor "neconcordante rezultate din Declarația 394 aferente anului 2010" (declaraţie informativă privind livrările/prestarile şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional – n.n.).

Practic, ANAF avea indicii privind existenta unor tranzactii simulate intre firmele din grupul controlat de Ghiță, tranzactii facute cu scopul de a evita plata TVA-ului incasat din contractele cu statul inapoi catre stat. Controlul ANAF a fost extins la celelalte firme din grupul Asesoft-Teamnet si inspectorii au gasit mult mai multe nereguli, astfel ca nota finala, in care se vorbeste de un prejudiciu de aproape 70 de milioane de lei, a fost inaintata de ANAF catre Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Directia Nationala Anticoruptie.

Raportul arată că societățile din grupul Asesoft -Teamnet obișnuiau să emită facturi în avans în baza cărora cereau deducerea TVA, deși sumele nu erau plătite. Ulterior, facturile erau stornate și din întreaga tranzacție, rămânea doar TVA-ul decontat de stat. Metoda s-a aplicat frecvent în tot grupul, ceea ce a determinat inspectorii fiscali să recomande investigarea eventualelor înțelegeri, de tip cartel, dintre reprezentanii firmelor lui Ghiță.

Nota finala de control este, asa cum se poate vedea mai jos, transmisa DNA sub titlul de "sesizare penala".

  • 00
  • 01
  • 02
  • 03
  • 04
  • 05
  • 06
  • 07
  • 08
  • 09
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24
  • 25
  • 26
  • 27

Controlul și offshore-ul

În prima etapă, controlul fiscal la compania-mamă, Asesoft Internațional, s-a soldat cu un proces-verbal ce stabileste ca mai multe tranzactii intre firmele grupului nu respecta prevederile legale cu privire la TVA - prejudiciul statului fiind de 7.046.400 de lei. Considerand ca "exista elemente care indica pericolul ca debitorul verificatsa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul", Fiscul, condus atunci de Sorin Blejnar, a pus sechestru asupra unor constructii apartinand corporației Asesoft, in valoare de 20,1 milioane de lei. Compania a contestat procesul-verbal de control si instituirea sechestrului si a castigat abia în 2013, sechestrul fiind inlaturat printr-o decizie a Tribunalului Bucuresti.

Procesul-verbal cu care s-a incheiat controlul fiscal din 2011 la Asesoft International poate fi citit mai jos.

  • _decizie-de-instituire_page_07
  • _decizie-de-instituire_page_08
  • _decizie-de-instituire_page_09
  • _decizie-de-instituire_page_10
  • _decizie-de-instituire_page_11
  • _decizie-de-instituire_page_12
  • _decizie-de-instituire_page_13
  • _decizie-de-instituire_page_14
  • _decizie-de-instituire_page_15
  • _decizie-de-instituire_page_16
  • _decizie-de-instituire_page_17
  • _decizie-de-instituire_page_18
  • _decizie-de-instituire_page_19
  • _decizie-de-instituire_page_20
  • _decizie-de-instituire_page_21
  • _decizie-de-instituire_page_22
  • _decizie-de-instituire_page_23
  • _decizie-de-instituire_page_24
  • _decizie-de-instituire_page_25
  • _decizie-de-instituire_page_26
  • _decizie-de-instituire_page_27
  • _decizie-de-instituire_page_28
  • _decizie-de-instituire_page_29
  • _decizie-de-instituire_page_30
  • _decizie-de-instituire_page_31
  • _decizie-de-instituire_page_32
  • _decizie-de-instituire_page_33
  • _decizie-de-instituire_page_34
 

Mai jos gasiti decizia de instituire a sechestrului in contul prejudiciului imputat Asesoft, precum si referatul care o insoteste.

  • _decizie-de-instituire_page_01
  • _decizie-de-instituire_page_02
  • _decizie-de-instituire_page_03
  • _decizie-de-instituire_page_04
  • _decizie-de-instituire_page_05
  • _decizie-de-instituire_page_06

Între timp, însă, verificarea extinsă a ANAF stabilit un prejudiciu de zece ori mai mare, asa cum reiese din documentul inaintat DNA si ONPCSB.

La inceputul controlului ANAF, Ghita detinea in nume personal aproape 99,5 % din acțiunile Asesoft International SA, insa participatia sa a fost preluata de o companie offshore cipriotă, în iunie 2011, pana să apuce inspectorii fiscali să redacteze procesul-verbal de control.

proc verbal pag 2

Offshore-ul respectiv, Minasee Holdings Ltd, a fost controlat de actualul deputat PSD până în noiembrie 2011, când a fost înocuit de cumnatul său, Cristian Anastasescu. Căsuța poștală a fost înregistrată în ultima zi a anului 2010 si este reprezentata în România de Sorin-Adrian Chirilă, vărul Mădălinei Ghiță – soția lui Sebastian.

  • photo-1
  • photo-2
  • photo-3

Culisele inspecției

In 30 martie 2011, reprezentantii Asesoft contesta echipa de control fiscal, sustinand ca "departamentul intern de informatii" al companiei a furnizat "dovezi" ca echipa de control formata din cei doi inspectori ANAF a pus la dispozitia concurentei informatii la care a avut acces in timpul controlului.

ghita contesta anaf

Solicitarea Asesoft este respinsa, dar, cu toate astea, pe 19 aprilie 2011, firma lui Ghiță revine cu o adresa în care anunta ca, "in urma investigatiilor interne ulterioare", nu mai are nicio suspiciune cu privire la cei doi inspectori.

ghita renunta sa mai cnteste anaf 

Substituirea formală a lui Ghiță cu paravanul offshore, în acționariatul Asesoft, a coincis cu extinderea inspecției ANAF asupra partenerilor traditionali ai coprorației din Ploiești - firme aflate in proprietatea apropiatilor lui Ghita. Despre acest control mult mai amplu, functionarii ANAF se informeaza reciproc printr-o serie de note interne care vorbesc despre "un comportament de tip fantoma" al unora dintre firmele aflate în zona de influenta a lui Ghita, precum si desore tranzactii fictive.

  • nota-ghita-1
  • nota-ghita-2
  • nota-ghita-3
  • nota-ghita-4
  • nota-ghita-5
  • nota-ghita-6

Cum circulă banii în platforma Ghiță

RISE Project si Centrul de Investigatii Media au inventariat contractele cu statul obținute de Asesoft International in 2010. Am ales acest interval pentru ca, pe de-o parte, controlul ANAF vizeaza anul fiscal 2010, iar pe de alta parte, 2010 e și ultimul an in care fondatorul Sebastian Ghita figurează drept stâpânul oficial al afacerii, pe persoană fizică. Astfel, potrivit site-urilor de licitatii, Asesoft International a primit 132.385.828 de lei din bani publici.

Dupa MAE, cel mai important client al Asesoft in 2010 a fost STS, cu care Asesoft International a incheiat un contract de 9.716.141 de lei pe UM 0572 din Bucuresti. Serviciul de Telecomunicatii Speciale apare cu numele intreg ca parte intr-un alt contract, de 6.235.395, incheiat cu Aseosft in acelasi an.

Un alt client important al Asesoft in 2010 a fost Teletrans, cu care firma a incheiat un contract de 15.170.867  de lei.

Ce a facut Asesoft cu acești bani? Inspectorii ANAF au radiografiat într-o schemă internă tranzactiile derulate de companiile lui Ghita in anul 2010. Dincolo de acuzațiile privind deturnarea de TVA, traseul complicat al fluxurilor de capital arată cum au circulat banii publici în caruselul financiar al familiei lui Sebastian Ghiță.

Ce spune ANAF

ANAF, condus astazi de Gelu Diaconu, a refuzat sa dea vreun detaliu despre acest control, invocand secretul fiscal.

“Referitor la solicitarea dumneavoastră privind rezultatele controalelor efectuate de către A.N.A.F. la unele companii, precizăm că prevederile art. 11 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt urmatoarele: Funcţionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai deţin această calitate, sunt obligaţi, în condiţiile legii, să păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.(…)”

Ce spune Sebastian Ghiță

“Nu vreau să port o conversație cu dumneavostră, v-am mai spus acest lucru și data trecută când m-ați sunat. La revedere!”

Ce spune Sorin Blejnar

“Situația aceasta nu mai e de competența mea, nu vreau să comentez nimic.”

(O investigatie comuna RISE Project - Centrul de Investigatii Media)

 

Agentia Nationala de Integritate a anuntat, joi dupa-amiaza, ca a inceput o ancheta impotriva ministrului Muncii, Mariana Campeanu, urmand sa stabileasca daca aceasta a intrat in conflict de interese in momentul in care Casa de Pensii Ilfov, institutie pe care o conducea, i-a dat sotului ei pensie si cel mai inalt grad de invaliditate.

Dosarul de la ANI care o vizeaza pe Mariana Campeanu poarta numarul 7164/A/II/20.02.2014.

Prezentam docmentul comunicat Centrului de Investigatii Media de catre reprezentantii ANI:

photo 4

Investigatia de presa care a declansat scandalul pensionarii sotului ministrului Muncii poate fi citita de aici.

Centrul de Investigatii Media a luat act de reactia ministrului Muncii, Mariana Campeanu, la investigatia care priveste modul in care Casa de Pensii Ilfov i-a acordat sotului pensia si cel mai inalt grad de invaliditate sotului ei, Iulian Campeanu, pe vremea cand ea insasi era directoarea institutiei.

In cele ce urmeaza, Centrul de Investigatii Media va publica reactia oficialului guvernamental, la finalul ei adaugand noi informatii care sa demonstreze ca unele dintre afirmatii sint false.

"Luând act de ancheta jurnalistică efectuată de Centrul pentru Investigaţii Media şi preluată de unele posturi tv, înţeleg să ofer opiniei publice informaţiile reale în legătură cu situaţia de fapt prezentată, având convingerea că scopul jurnalismului independent, este înainte de orice aducerea în spaţiul public a unor informații conforme cu adevărul şi nicidecum denigrarea unei persoane publice şi a apropiaţilor ei.

Întreg acest demers jurnalistic este nedeontologic şi nesusţinut de dovezi concrete și îşi propune ca scop evident şi transparent alterarea imaginii mele publice de profesionist şi om politic. Mai grav decât atât, obiectul atacului îl reprezintă intimitatea familiei mele, soţul meu nefiind persoană publică şi neimplicat în politică sau în activități de interes public.

Problemele de sănătate ale soţului meu, în prezent în vârstă de 68 de ani, au fost făcute publice în lipsa consimţământului său, deşi divulgarea diagnosticului unei persoane este interzisă prin Legea nr. 95/2006, drepturile pacientului fiind ocrotite tocmai în virtutea caracterului extrem de personal al afecţiunilor de care suferă. S-a încercat acreditarea ideii că pensionarea medicală a soţului meu în anul 2005 este nejustificată, deşi este evident că nu a existat un interes de natură materială pentru ca acesta să fie declarat inapt de muncă la vârsta de 59 de ani, primind o pensie lunară de 350 lei în condiţiile în care, dacă şi-ar fi continuat activitatea, veniturile sale salariale ar fi fost în mod vădit mult mai consistente.

Din nefericire însă, încă din anul 2000, soţul meu a fost afectat de probleme neurologice care, nesupravegheate şi netratate în mod corespunzător, au evoluat şi au generat accidente vascular cerebrale astfel încât în intervalul 2004-2005, soţul meu a fost internat în repetate rânduri. Încetarea contractului de muncă, survenită la 1 martie 2005, a fost determinată tocmai de faptul că societatea la care îşi desfăşura activitatea a constatat că Iulian Câmpeanu avea probleme de concentrare la locul de muncă, absenta perioade lungi de timp, într-un cuvânt, activitatea sa nu se mai ridica la nivelul de exigenţă al angajatorului.

Expertiza medicală efectuată a avut la bază întreaga documentaţie de care dispunea soţul meu la nivelul lunii martie 2005 şi am certitudinea că medicii care au examinat cazul au dat un verdict corect şi legitimat de starea concretă de sănătate a lui Iulian Câmpeanu, de rezultatele investigaţiilor medicale la care a fost supus şi de antecedentele sale patologice.

Cu privire la confuzia pe care autorii încearcă să o inducă referitor la faptul că pensia de invaliditate a fost stabilită pentru „boală obişnuită” şi nu pentru afecţiunile grave care rezultă din documentele medicale, trebuie să subliniez că în legislaţia specifică pensiilor se utilizează această noțiune pentru a distinge cauza invalidității de boala profesională sau accident de muncă - pentru care pensia se suportă din bugetul pentru risc şi accidente.

Pensionarea soţului meu la Casa Judeţeană de Pensii Ilfov nu a fost un favor şi nici un caz singular, având loc în contextul în care între 2003-2007, toate casele de pensii ale sectoarelor din Bucureşti erau supraaglomerate din cauza procesului de recalculare a pensiilor. Astfel, mii de cetăţeni din diferite sectoare ale municipiului Bucureşti au fost preluați, în acei ani, de Casa Judeţeană de Pensii Ilfov. Diagnosticul stabilit soţului meu şi starea fizică în care se afla în momentul pensionării nu ar fi determinat o altă modalitate de soluţionare a problemei sale, indiferent de structura căreia i s-ar fi adresat, deoarece expertiza medicală este o activitate bazată pe documente cu caracter ştiinţific, obiectiv, prin urmare evaluarea urma a fi analizată în aceiaşi parametri de oricare altă Casă de pensii din România.

Am încercat împreună cu copiii mei şi familiile lor să-i asigurăm soţului meu un climat de viaţă echilibrat şi armonios, care să-i permită dacă nu refacerea, cel puţin menţinerea stării generale la un nivel acceptabil, iar faptul că în prezent este o persoană deplasabilă şi relativ coerentă, reprezintă o satisfacţie şi nicidecum un prilej de explicaţii publice asupra unor chestiuni de viaţă care nu prezintă şi nu au de ce să reprezinte un subiect de dezbatere publică şi linșaj mediatic. Doresc să vă informez pe această cale, că legea ocroteşte nu doar dreptul la viaţă privată, dreptul la confidențialitatea diagnosticului, dar şi dreptul la imagine şi sancţionează în termeni penali difuzarea imaginii unei persoane nepublice fără acordul acesteia.

Soţul meu este un cetăţean obişnuit, prin urmare expunerea sa pe ecrane şi în fotografii, în timp ce se deplasează ezitant în fața casei, şi repetarea obsesivă a acestor cadre la interval de minute, nu serveşte unui deziderat de informare a publicului, ci reprezintă un afront la dreptul său la intimitate şi imagine.

Pentru că doresc să lămuresc opinia publică în legătură cu starea de sănătate a soțului meu, vă informez că de la pensionare și până în prezent, soțul meu a fost diagnosticat și cu alte afecțiuni, respectiv 1) cancer, operat, iradiat și chimio-tratat, 2) enterită radică operată, 3) agravarea consecințelor accidentului vascular (demență mixtă, parkinsonism, epilepsie cu crize complexe, cu manifestări specifice de pierdere a cunoștinței, pierderi de echilibru, lipsă de orientare în timp și spațiu). Toate aceste manifestări nu sunt permanente, dar supravegherea trebuie să fie continuă.

Au fost menţionate în materialul publicat şi în dezbaterile purtate pe marginea lui, numele copiilor mei, asociate în mod insidios cu acţiuni pretins frauduloase, acuzaţii la fel de neîntemeiate şi lipsite de suport deontologic şi moral. S-a sugerat că soţul meu ar fi fost transportat cu un autoturism aparţinând Registrului Auto Român, instituţie la care este angajat Flavius Câmpeanu, deşi autoturismul este utilizat în condiţii legale, sens în care, în măsura în care există interes cu privire la acest subiect, sunt în măsură să prezint dovezi.

Înţeleg că în calitatea mea de persoană publică şi în virtutea funcţiilor politice şi administrative pe care le îndeplinesc sunt supusă unui permanent examen, inclusiv de ordin mediatic, căruia m-am supus întotdeauna cu respect faţă de cetăţeni, faţă de presă, deoarece mă aflu în mod nemijlocit în serviciul acestora, prin urmare le datorez răspunsuri şi explicaţii pentru toate demersurile pe care le întreprind.

Onestitatea şi verticalitatea mi-au însoţit îndelungata carieră publică şi nu voi abdica de la ele, fiind gata să răspund tuturor criticilor ce vizează domeniul în care îmi desfăşor activitatea. În egală măsură, solicit respect şi decenţă faţă de membrii familiei mele care au propriul lor drept la imagine şi viaţă privată şi nu admit că în spiritul unor demersuri jurnalistice incorect întreprinse, aceste atribute garantate constituţional să le fie încălcate.

Consider că informaţiile difuzate în spaţiul media nu răspund niciunui interes public legitim, având drept unic scop denigrarea mea şi, cel mai grav, a familiei mele, prin urmare voi reflecta asupra demersurilor judiciare imediate ce vor fi întreprinse în acest sens."

Centrul de Investigatii Media corecteaza, in cele ce urmeaza, o serie de afirmatii false sau inexacte care se regasesc in reactia domniei sale.

Astfel, doamna Campeanu scrie: "S-a încercat acreditarea ideii că pensionarea medicală a soţului meu în anul 2005 este nejustificată, deşi este evident că nu a existat un interes de natură materială pentru ca acesta să fie declarat inapt de muncă la vârsta de 59 de ani, primind o pensie lunară de 350 lei în condiţiile în care, dacă şi-ar fi continuat activitatea, veniturile sale salariale ar fi fost în mod vădit mult mai consistente."

Fals. Si proba este cartea de munca a sotului, aflata, de asemenea, in dosarul lui de pensionare.

carte de munca 2

Conform cartii sale de munca, domnul Campeanu a fost incadrat la ultimul loc de munca, SC Grup Meteor Construct SRL,  la 1 iulie 2004, pe un salariu de 3.200.000 de lei vechi, in functia de director general adjunct. La 1 ianuarie 2005, salariul sau creste la 3.500.000 de lei vechi. Dupa doua luni, la 1 martie 2005, domnul Campeanu isi intrerupe contractul cu firma si incepe demersurile pentru obtinerea pensiei de invaliditate. In 25 martie, institutia condusa de sotia sa ii da decizia de pensionare si indemnizatia pentru insotitor, document prezentat si in ancheta si reluat mai jos.

decizie pensie 2005

Conform acestei decizii de pensionare, sotul doamnei Campeanu primeste o pensie de 3.450.211 lei vechi si o indemnizatie de insotitor de 3.100.000 de lei, asadar un venit aproape dublu decat cel avut la ultimul loc de munca.

In al doilea rand, doamna Campeanu scrie: "Pensionarea soţului meu la Casa Judeţeană de Pensii Ilfov nu a fost un favor şi nici un caz singular, având loc în contextul în care între 2003-2007, toate casele de pensii ale sectoarelor din Bucureşti erau supraaglomerate din cauza procesului de recalculare a pensiilor. Astfel, mii de cetăţeni din diferite sectoare ale municipiului Bucureşti au fost preluați, în acei ani, de Casa Judeţeană de Pensii Ilfov.".

Stiind ca legea in vigoare in acei ani prevedea in mod expres ca pensia se cere si se acorda doar prin oficiul teritorial de domiciliu al solicitantului (Legea 19/2000, art. 82, alin. 2), am incercat sa luam legatura cu persoanele care au condus Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti in perioada invocata de doamna Campeanu, pentru a le chestiona in legatura cu aceasta incalcare a legii. Mihaela Kanowits si Doina Parcalabu sint cele doua persoane care au condus Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti. In timpul scurt de la emiterea punctului de vedere al doamnei Campeanu si pana la publicarea acestui text nu am reusit sa obtinem numarul de telefon al doamnei Kanowits, insa am vorbit la telefon cu Doina Parcalabu.

"Este exclus asa ceva! Cum sa trimitem oamenii in alta parte, era o lege, nu poti sa te joci!", ne-a declarat Parcalabu, surprinsa de afirmatia actualului ministru, cu care se afla, ce-i drept, intr-o rivalitate politica.

Parcalabu a confirmat aglomerarea institutiei din Bucuresti in acei ani, insa a precizat ca, pentru a rezolva problema, a ajuns pana acolo incat a detasat specialisti din judete precum Olt sau Gorj care sa lucreze in weekend pentru Casa de Pensii din Bucuresti.

"Era atat de stricta legea incat a trebuit sa gasim o solutie dupa ce juristii au ridicat problema ca, desi detasati, oamenii din alte judete dau decizii privind pensiile bucurestenilor, si-mi amintesc ca am si gasit o solutie, cumva prin fisa postului, astfel incat sa fim acoperiti de lege, deci nicidecum nu poti sa trimiti oamenii sa se pensioneze in alte judete decat la domiciliu. Daca totusi s-a intamplat asa ceva, problema este la Casa de Pensii care a primit oameni din afara ariei ei de responsabilitate, aceasta institutie a facut o ilegalitate. Daca doamna ministru a spus asa ceva tocmai v-a recunoscut ca a comis o mare ilegalitate", a spus Parcalabu.

Pe de alta parte, doamna Campeanu scrie: "Pentru că doresc să lămuresc opinia publică în legătură cu starea de sănătate a soțului meu, vă informez că de la pensionare și până în prezent, soțul meu a fost diagnosticat și cu alte afecțiuni, respectiv 1) cancer, operat, iradiat și chimio-tratat, 2) enterită radică operată, 3) agravarea consecințelor accidentului vascular (demență mixtă, parkinsonism, epilepsie cu crize complexe, cu manifestări specifice de pierdere a cunoștinței, pierderi de echilibru, lipsă de orientare în timp și spațiu). Toate aceste manifestări nu sunt permanente, dar supravegherea trebuie să fie continuă." Inexact.

Doamna Campeanu a prezentat, in timpul discutiei off the record invocate in textul investigatiei initiale, o scrisoare medicala in legatura cu care a interzis in mod clar orice comentariu, atentionand asupra faptului ca nu este de acord ca informatiile pe care le contine documentul sa fie mentionate in public.

Din moment ce insasi domnia sa prezinta diagnosticele sotului ei pe care incerca sa le protejeze de opinia publica, sintem obligati sa informam publicul ca in respectivul document, pe care ni l-a aratat, dar nu ne-a permis sa-l copiem, apare faptul ca sotul dumneaei sufera de un cancer (operat, iradiat si chimio-tratat), in dreptul diagnosticului fiind trecut anul 2013.

Intrebata fiind despre acest detaliu, doamna Campeanu a declarat ca boala este, de fapt, din 2011, dar medicul care a intocmit documentul a gresit.

Medicul care semneaza documentul medical pe care Mariana Campeau ni l-a prezentat este locotenent-colonelul doctor sef de lucrari Iulian Copaci de la Spitalul Militar din Bucuresti. Documentul are un numar de inregistrare continand initialele "M. A. N.", (posibil Ministerul Apararii Nationale), pe care nu am avut permisiunea sa-l copiem.

Daca vrei sa ne sustii
PayPal Button