Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Terenul de pe malul Lacului Grivita pe care Elena Udrea l-a cumparat in 2007 cu un credit ipotecar de la BRD este scos la licitatie de banca. Procedura urmeaza sa aiba loc in 11 februarie 2015, dupa cum arata un document publicat in acest sens de catre banca.

Anuntul bancii in acest sens poate fi consultat si pe site-ul acesteia, aici.

Prin acest anunt se certifica, asadar, ca acel credit de 3,29 milioane de euro luat de Elena Udrea in 2007 de la BRD a devenit neperformant.

In mai 2010, Udrea nu reusise sa-si achite imprumutul, desi acesta fusese contractat initial pentru doar un an. Fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului declara la acel moment pentru Hotnews ca nu poate dormi de grija rambursarii creditului.

Cateva luni mai tarziu, in 20 septembrie 2010, Udrea a reusit sa scape de povara creditului, acesta fiind preluat, cu tot cu terenul cumparat cu banii de la banca, de un barbat in varsta de 35 de ani pe nume Alexandru Faur.

Despre Faur, publicatia cu profil economic Capital scria ca a fost partener de afaceri cu Gheorghe Stelian, un cunoscut beneficiar al retrocedarilor acordate de Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Numele lui Stelian a fost vehiculat in dosarul in care este arestat fostul procuror-sef al DIICOT Alina Bica, alaturi de cele ale fostilor soti Elena Udrea si Dorin Cocos.

Prin anuntul dat de BRD, Alexandru Faur urmeaza a fi executat silit de BRD, dupa ce nu a reusit sa ramburseze creditul preluat de la Elena Udrea.

Licitatia pentru terenul cumparat de Elena Udrea cu banii de la BRD incepe de la pretul de 7.097.350 de lei.

“Persoanele care vor să cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate să depună la dispoziţia executorului judecătoresc o garanţie reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei”, se arata in anuntul bancii.

Condamnata la un an si jumatate de inchisoare cu suspendare in prima instanta si inca judecata pentru trucarea unui concurs pentru o angajare la stat, Paula Manuceanu, fost consilier al fostului ministru al Muncii Mariana Campeanu, a povestit, intr-un interviu acordat Centrului de Investigatii Media, cum a facut totul pentru ca un anumit candidat sa ocupe un important post de consilier pentru afaceri europene in Autoritatea de Management a proiectelor POS-DRU, la acel moment blocate de Bruxelles pentru mari probleme de management.

Manuceanu povesteste cum i-a trimis pe mail candidatului subiectele de examen, cum acesta, desi avea subiectele, a copiat, cum si dupa ce a copiat lucrarea nu a fost suficient de buna si a trebuit refacuta si inlocuita ulterior si cum ei i-au fost oferiti bani pentru acest ajutor, bani pe care i-a refuzat.

Principala problema a Paulei Manuceanu, asa cum reiese din interviu, nu pare a fi procesul penal inca in curs, ci faptul ca si-a pierdut locul de munca, acela de consilier la cabinetul ministrului Muncii Mariana Campeanu.

Manuceanu afirma raspicat ca acest lucru reprezinta o practica obisnuita in ceea ce priveste angajarile "in sistem", dar si multe alte lucruri privind modul de operare in astfel de situatii.

Fostul consilier afirma ca faptele sale nu reprezinta altceva decat lucruri care "s-au intamplat, se intampla si se vor intampla" in sistemul public romanesc.

"Am primit un biletel cu numărul de telefon si numele mamei candidatului. Am cerut si CV-ul lui"

Pentru inceput, Paula Manuceanu povesteste cum a ajuns, in 2006, la Directia de Resurse Umane a Ministerului Muncii, dupa o cariera de sase ani in acest domeniu, timp in care a fost angajata exclusiv la stat.

A fost apoi propusa de fosta ei sefa de la Directia de Resurse Umane pentru a ocupa un post de consilier in cabinetul Marianei Campeanu, in subordinea directa a Iulianei Corut, care era sefa de cabinet a ministrului.

Manuceanu povesteste cum, in octombrie 2012, a fost chemata de sefa ei directa, Iuliana Corut, care i-a dat pe un biletel un numar de telefon si un nume. Erau cele ale mamei candidatului in favoarea caruia urma sa fraudeze concursul pentru ocuparea unui post de consilier de afaceri europene la Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Platile pentru proiectele POSDRU din Romania erau la acel moment inca suspendate de Bruxelles, din cauza unor grave nereguli in derulare.

"Am luat biletelul si am spus ca este necesar CV-ul. Mi s-a dat CV-ul baiatului respectiv, am dat CV-ul la Directia Resurse Umane", povesteste Paula Manuceanu.

Intrebata in ce scop a primit acel CV, Manuceanu a raspuns: "Pai CV-ul era pentru acest concurs, sa fie ocupat acest post. Dupa acest CV s-a intocmit spre aprobare nota cu conditiile de studii si vechime, in asa fel incat cel care era cu dedicatie sa poata sa indeplineasca toate conditiile de concurs".

"Postul exista ca post, ca functie, dar conditiile acestuia nu erau intocmite. Dupa CV-ul dat s-au intocmit conditiile de ocupare a postului: vechimea in specialitate, studii, alte cursuri de calificare, pregatire, ceva ca sa poata sa dea concurs pentru acest post; pentru ca pentru acest post trebuie sa ai studii de drept international, relatii externe, drept comunitar... Exista o ordonanta in sensul acesta", spune Paula Manuceanu in prima parte a interviului acordat Centrului de Investigatii Media.

Paula Manuceanu spune ca nimeni nu i-a cerut explicit sa faca in asa fel incat conditiile pentru ocuparea postului sa fie croite dupa acel CV.

"Nu, in sistem nu ti se spune ca trebuie, ti se da CV-ul si cei de la Resurse Umane si cei care stim stim ce avem de facut, ca daca nu facem...", afirma Paula Manuceanu in interviu. "Mesajul a fost clar."

Aceasta admite ca a mai fost in situatia de a participa la trucarea unui concurs si in trecut, tot la Ministerul Muncii, insa a refuzat si a fost nevoita sa se mute din Directia de Resurse Umane. I se ceruse atunci sa participe la o recrutare pe baza unor documente intocmite retroactiv. De ce nu a reclamat situatia ministrului de atunci, Sulfina Barbu?

"Pai ce, nu se stia? Stia de la secretarul general, care era varul doamnei ministru Sulfina Barbu", spune Paula Manuceanu.

Revenind la faptele pentru care in prezent este judecata, Manuceanu admite ca de aceasta data, la indemnul fostei sale sefe, a riscat.

Desi primise subiectele de examen  pe mail, candidatul a copiat

Colegii din Directia de Resurse Umane "au facut ce stiau ca au de facut" si a venit momentul examenului.

In timpul examenului, povesteste Manuceanu, secretara comisiei a sunat-o si i-a reclamat ca cel pentru care se pregatea postul copia, desi primise exact subiectele de examen.

A sunat-o pe Iulia Corut - cea care ii ceruse, practic, in limbajul "sistemului", sa aranjeze concursul - pentru a-i spune ca respectivul candidat copiaza. Aceasta insa i-a reprosat faptul ca i-a dat subiectele de examen pe email prea tarziu.

Dupa ce explica in detaliu cum i-a trimis candidatului favorizat subiectele pentru examen prin email cu cateva zile inainte de concurs, Paula Manuceanu povesteste cum a decurs examenul, nu inainte de a mai spune o data cum merg lucrurile "in sistem".

"Noi nu punem intrebari, cei care sintem crescuti in administratie publica pe resurse umane nu punem intrebari ce e in spate. Nu punem intrebari, ca altfel zburam!", spune Manuceanu.

Intr-o paranteza, aceasta afirma si ca in respectiva comisie de concurs era un anume domn Marinov, "cumatru cu doamna ministru" Campeanu, care era sef de serviciu in cadrul AM POSDRU.

Manuceanu a fost apoi sunata din nou de secretara de comisie, care i-a spus ca Ferchedau Cristian, candidatul pentru care concursul era aranjat, nu a scris "mai nimic".

Secretara i-a sugerat sa-l cheme pe candidat, care intre timp plecase din minister, sa-si rescrie lucrarea.

"I-am spus sa urce la etajul doi, unde eu aveam cabinetul, si am intrat cu el in biroul doamnei director de cabinet Iulia Corut, trecand prin secretariatul biroului doamnei ministru", povesteste Manuceanu, care spune apoi cum l-a pus pe candidat sa-si rescrie lucrarea.

In timp ce, in biroul sefei de cabinet a ministrului Mariana Campeanu, candidatul rescria lucrarea, Manuceanu a fost sunata de mama acestuia, care era jos, la intrarea in minister, cu o punga in care avea bani.

Fosta consiliera afirma ca a refuzat in doua randuri sa primeasca punga cu bani - lucru confirmat si de rechizitoriul DNA, in care nu este acuzata de luare de mita.

"Noi asta stim, ca vine de sus, politic. Nu stim ce e in spate, ca daca as fi stiut ca in spate e vorba de mita va spun ca nu mai stateam de vorba", continua Manuceanu.

Aceasta povesteste apoi cum a luat foile scrise de candidat si le-a dus secretarei comisiei de examen, care "probabil" a inlocuit lucrarea din concurs.

"Fapta am facut-o, asta e. Am incalcat legea, m-au prins, pe cei din comisie nu i-a prins", spune Paula Manuceanu.

Vedeti aici prima parte a interviului acordat Centrului de Investigatii Media de Paula Manuceanu.

Concediată după ce i-a spus ministrului Campeanu ca fraudele la concursuri sunt cercetate

In partea a doua a interviului, Manuceanu povesteste cum, cateva saptamani mai tarziu, cand a aflat ca telefoanele celor din Ministerul Muncii sint ascultate in legatura cu fraude la concursuri, a inceput sa planga si i-a spus ministrului Mariana Campeanu.

Raspunsul acesteia a fost concedierea Paulei Manuceanu din pozitia de consilier.

Intrebata daca Mariana Campeanu stia ca acel concurs este fraudat, Manuceanu raspunde ca a aflat din inregistrarile de la dosar ca ministrul stia despre concursul fraudat.

Dupa ce a fost chemata la DNA, Manuceanu s-a intors la minister si a anuntat acest lucru.

"Am ramas eu singura cu Iulia Corut in cabinet si am fost pusa sa jur ca nu o sa spun adevarul", povesteste Manuceanu.

Aceasta a fost prima dintr-o serie de presiuni pe care Manuceanu le reclama.

Plangand, povesteste prin ce a trecut dupa audierea la DNA, dar si cum, dupa ce a depasit socul anchetei penale si a revenit la serviciu, a fost concediata din functia de sef serviciu din subordinea secretarului general.

"In 18 decembrie 2013, dupa tratamente si dupa ce m-am intarit putin, m-am prezentat in fata instantei si, cu ajutorul domnului judecator, am reusit sa-mi dau declaratia. Am reusit sa spun adevarul", povesteste Paula Manuceanu.

Mai jos gasiti partea a doua a interviului:

"Daca nu le faci jocul, te da afara, te ameninta"

Dupa condamnarea de la fond, unde Manuceanu a primit un an si jumatate cu suspendare, ministrul Campeanu a refuzat sa o mai tina pe aceasta in echipa ei. Pierderea locului de munca a afacetat-o cel mai mult pe Paula Manuceanu, care povesteste acest episod plangand. Si-a gasit un loc de munca in mediul privat, undeva in Constanta, unde lucreaza si acum.

Isi aminteste cum Mariana Campeanu i-a promis ca o va pastra in minister, insa dupa condamnarea pe fond a refuzat sa o mai tina.

Cea mai mare problema a celei condamnate in prima instanta la un an si jumatate de inchisoare cu suspendare este asadar pierderea locului de munca.

Ce inseamna "sistemul" din care Paula Manuceanu a facut parte? Care sint regulile pe care noi, cei din afara, nu le stim?

"(Regula e, n.r.) ca trebuie sa intre cine trebuie. Trebuie sa ia concursul cel care trebuie sa intre, iniferent daca e prost, daca e destept. D-aia si merge tara asta asa, ca oamenii buni... Asta e. Uitati, prostii: a avut subiecte si n-a fost in stare sa invete, mai si copiaza. Pe urma trebuie sa-i schimbi lucrarea, sa incalci inca o data legea, ca sa intre cine trebuie, ca ti se spune 'e jale cu asta, trebuie sa intre!'. Daca nu le faci jocul, te da afara, te ameninta", spune Paula Manuceanu.

"Am incalcat legea, imi suport consecintele! Dar pentru ce? Fraudarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere si executie din sistem s-a facut, se face si se va face mult si bine. Mai bine ar scoate legile astea si s-ar face angajarile cum se faceau pe timpul lui Ceausescu, cu repartitie de la somaj. Si nu mai incalcam legea, nu mai sintem chinuiti, ne-am face treaba la resurse umane corect, n-am mai fi obligati sa incalcam legea", mai spune fostul consilier ministerial condamnat cu suspendare si inca judecat.

Solutia, in viziunea Paulei Manuceanu?

"Sa nu se mai dea concursuri!", spune ea.

Manuceanu afirma ca si dupa incidentul in centrul caruia au fost consilierele Marianei Campeanu, trucarea concursurilor de ocupare a posturilor a continuat.

"Cei care sint prinsi in sistemul de recrutare sint constienti ca incalca legea", spune fostul consilier al Marianei Campeanu, povestind apoi cum se fac cele mai frecvente aranjamente in recrutarea pentru posturile din sistemul public.

"O parte din mine plange, pentru ca stiu ce este in sistem, dar o parte din mine accepta pentru ca stiu ca am incalcat legea si m-au prins", conchide Paula Manuceanu.

Mai jos gasiti partea a treia a interviului cu Paula Manuceanu, fost consilier al ministrului Mariana Campeanu:

(Material realizat in proiectul “Banii publici in Romania: licitatii trucate, management defectuos, furt“, derulat de Centrul de Investigatii Media in parteneriat cu Freedom House Romania si Expert Forum Romania in cadrul unui grant al Departamentul de stat al SUA, prin Ambasada SUA la Bucuresti. Continutul cade in responsabilitatea  Centrului de Investigatii Media si nu reflectă în mod necesar opiniile Departamentului de Stat al SUA sau ale Guvernului American. Acest material nu angajeaza in niciun fel partenerii sau finantatorii acestui grant.)

In anul 2014, primul in care a functionat integral ca organizatie non-guvernamentala, Centrul de Investigatii Media a publicat cateva anchete de presa importante, care au dus la deschiderea mai multor dosare penale in legatura cu posibile acte ilegale avand ca miza banii publici.

- La inceputul anului, in contextul scandalului public declansat de prabusirea unui avion SMURD pilotat de Adrian Iovan, dar mai ales de esecul operatiunii de cautare si salvare a posibililor supravietuitori, Centrul de Investigatii Media a dat publicitatii faptul ca statul roman, prin ROMATSA, a investit peste trei milioane de lei in amenajarea si dotarea unui centru destinat acestui gen de operatiuni "search and rescue".

Banii, mai exact 3.194.374,61 de lei, au ajuns la doua firme: una apartinand deputatului PSD Sebastian Ghita, cealalta controlata de un om de afaceri care, potrivit presei, este apropiat al sefului STS si asociat cu Aurel Fratila, un roman arestat si extradat in SUA pentru a fi judecat pentru export ilegal de tehnica militara catre Iran.

Ancheta judiciara in legatura cu acest accident aviatic este inca in desfasurare. Nici in legatura cu esecul operatiunii de cautare si salvare a victimelor nu a fost identificat vreun vinovat.

Reluam mai jos schema legaturilor celor doua companii care au accesat peste trei milioane de lei din banii publici pentru a infiinta un sistem de cautare si salvare care la momentul accidentului nu a functionat.

 

- In 18 februarie, Centrul de Investigatii Media a dezvaluit faptul ca ministrul Muncii de la acea data, Mariana Campeanu, si-a pensionat ilegal sotul, acordandu-i acestuia gradul I de invaliditate desi starea de sanatate nu o impunea. Pensionarea lui Iulian Campeau s-a produs in baza unor acte neclare si a unor diagnostice discutabile, pe vremea cand Mariana Campeanu era sef la Casa Judeteana de Pensii Ilfov.

Dosarul de pensionare al lui Iulian Campeanu a fost solutionat in timp record, el primind pensie si gradul I de invaliditate, situatie in care a primit si o indemnizatie de insotitor.

Numai din indemnizatia pentru insotitor, Iulian Campeanu a incasat, dupa calculele Centrului de Investigatii Media, suma de 54.184 de lei.

La cateva zile dupa publicarea acestei anchete de presa - realizata de Centrul de Investigatii Media cu sprijinul echipei conduse de Robert Turcescu, la acel moment realizator de emisiuni la B1TV, in prezent la Nasul TV - Mariana Campeanu a demisionat din Cabinet ca urmare a iesirii Partidului National Liberal de la guvernare.

Chiar si asa, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au inceput o ancheta judiciara in legatura cu pensionarea sotului, in cadrul careia Mariana Campeanu a fost deja audiata ca martor.

Si Agentia Nationala de Integritate (ANI) a informat Centrul de Investigatii Media ca a declansat o investigatie impotriva fostului ministru Mariana Campeanu.

- La sfarsitul lunii martie, Centrul de Investigatii Media, in colaborare cu RISE Project, a publicat o ancheta referitoare la modul in care importante sume de bani au fost plimbate intre mai multe companii din grupul ASESOFT controlat de deputatul PSD Sebastian Ghita, cu scopul de a evita plata taxelor catre stat. Din mai multe documente intocmite de inspectorii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) reiese ca, in anul 2010, prin tranzactii de acest gen, grupul ASESOFT a prejudiciat statul cu 70 de milioane de lei.

Documentele intocmite de ANAF au fost transmise de inspectori atat Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, cat si Directiei Nationale Anticoruptie, sub forma de "sesizare penala".

Ancheta judiciara in acest dosar nu a fost pana in prezent finalizata.

- In luna aprilie, Centrul de Investigatii Media a investigat si alte nereguli ale Marianei Campeanu in functia de ministru, dezvaluind ca aceasta si-a angajat soferul pe post de consilier la cabinetul ministerial, dar si ca l-a numit pe cumnatul sefei sale de cabinet, condamnata in prima instanta la inchisoare cu executare pentru ca a trucat un concurs de angajare, in functia de director al Directiei Economice si Investitii a ministerului.

- Tot in luna aprilie, Centrul de Investigatii Media a aratat cum Nicusor Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, isi face campanie  electorala in scoli, pe bani publici.

Prin “Programul de sustinere a invatamantului prescolar si clasele 0-VIII din mediul rural al Judetului Constanta”, finantat din bugetul Consiliului Judetean Constanta cu o suma de 8.173.200 de euro fara TVA pentru perioada 2013-2017, 34.500 de prescolari si scolari din satele din Constanta primesc pachete cu imbracaminte, incaltaminte, dulciuri, fructe si jucarii de la o firma aleasa prin licitatie de Consiliul Judetean Constanta. Printre cadourile date copiilor constanteni prin acest program se aflau si ceasuri de perete pe care era scris numele presedintelui CJ Constanta.

- Cateva zile mai tarziu, Centrul de Investigatii Media a publicat o ancheta privind casa din Romexpo in care, in schimbul unei chirii modice, locuia fostul presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, "Excelenta-Sa" Mihail Vlasov.

- Desi aflat in arest dupa ce a fost prins in flagrant delict cand primea o mita de 200.000 de euro, Vlasov si-a anuntat intentia de a cumpara casa din Romexpo, iar Centrul de Investigatii Media a prezentat toate documentele referitoare la aceasta intentie  intr-o noua investigatie publicata in luna mai.

In urma publicarii acestei anchete, Primaria Sectorului 1 a constatat ca lucrarile de extindere la "vila Vlasov" din Romexpo au fost facute ilegal, cerand readucerea imobilului la starea initiala.

In prezent, Ingrid Vlasov, una dintre fiicele lui Mihail Vlasov, care locuia in aceasta casa, a fost evacuata de pe proprietate. Exista un litigiu intre familia Vlasov si Romexpo, dreptul de a locui in aceasta casa fiind disputat in instanta.

- Tot in luna mai, Centrul de Investigatii Media a scris despre o serie de nereguli flagrante la o licitatie privind serviciile de curatenie pentru Spitalul Sfantul Ioan din Bucuresti. Ca urmare a publicarii acestei investigatii, procurorii bucuresteni au deschis o ancheta judiciara aflata inca in derulare.

La sfarsitul lunii mai, Centrul de Investigatii Media a primit si primul grant. Un proiect al carui scop este sa descopere si sa explice, pe baza unor anchete jurnalistice punctuale, numarul tot mai mare al cazurilor de practici incorecte in cheltuirea fondurilor publice, fie ele nationale sau europene, precum si sa atentioneze asupra acestor probleme, a primit finantare din partea Departamentului de Stat al SUA, prin intermediul Ambasadei SUA la Bucuresti.

- Prima investigatie publicata in cadrul acestui proiect a fost cea referitoare la centrul pentru persoane cu dizabilitati mintale care functiona ilegal la Breaza, in Prahova, si unde sase dintre cei gazduiti acolo au murit in conditii suspecte, moartea lor fiind consemnata in certificate de deces false.

Ca urmare a publicarii acestui material, la care Centrul de Investigatii Media a colaborat cu Centrul de Resurse Juridice, procurorii prahoveni au deschis doua dosare penale, ulterior conexate la Parchetul Judecatoriei Campina. Cercetarile judiciare sint inca in desfasurare.

Centrul de Investigatii Media si Centrul de Resurse Juridice vor continua colaborarea in investigarea altor cazuri de acest gen si in anul 2015.

- In iunie, Centrul de Investigatii Media a publicat o ancheta privind modul in care Ministerul Transporturilor condus de Dan Sova nu a putut executa scrisoarea de garantie bancara depusa de Grupul Feroviar Roman al lui Gruia Stoica in cadrul procedurii de privatizare a CFR Marfa.

- A urmat, in iulie, o noua ancheta privind relatia dintre Ministerul Transporturilor si companiile lui Gruia Stoica. La 1 iulie, Centrul de Investigatii Media publica o plangere penala transmisa de ministrul Sova procurorilor DNA in legatura cu licitatia pentru contractul de transport de carbune pentru Complexul Energetic Oltenia. In acel document, deja fostul ministru Dan Sova reclama faptul ca reprezentantii CFR Marfa au mers la licitatie cu sase plicuri cu valori diferite ale ofertei.

- Tot in luna iulie, Centrul de Investigatii Media a scris despre legaturile dintre reprezentanti ai Academiei Romane si companiile din grupul Grivco apartinand omului de afaceri Dan Voiculescu, in prezent in inchisoare pentru privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare.

Prima ancheta publicata a vizat managementul catastrofal al patrimoniului Academiei in perioada in care acesta era gestionat de Alexandru Bogdan, un profesor care a ocupat functia de presedinte al Fundatiei Patrimoniu a Academiei Romane timp de mai multi ani. Prin deciziile acestuia, Academia Romana a pierdut cateva sute de hectare de teren in Constanta, primind in schimb mult mai putin teren intr-o zona fara valoare a judetului, la Topalu. Si acest teren de-aici, insa, a devenit util, astfel ca a fost inchiriat unei firme a grupului controlat de Dan Voiculescu. Am dezvaluit insa, odata cu cea de-a doua investigatie din aceasta serie, ca  profesorul Bogdan a lucrat in trecut pentru una dintre firmele din grupul Grivco.

Cea de-a treia ancheta privind legaturile dintre Academia Romana si Grivco a vizat modul in care firmele familiei Voiculescu au primit mii de hectare de teren agricol in arenda in judetul Calarasi.

In urma acestor anchete, profesorul Alexandru Bogdan a fost pus sub urmarire penala de procurorii DNA. Ancheta nu a fost deocamdata finalizata.

- In august, Centrul de Investigatii Media a publicat un contract halucinant incheiat intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si un fost partener de afaceri de-al familiei Vlasov. Prin documentul dat publicitatii in 20 august, Camera de Comert condusa de Vlasov inchiria oale, tigai, ibrice si obiecte decorative de un gust indoielnic de la fostul partener de afaceri al lui Mihail Vlasov, platindu-i acestuia, cash, in doua transe, 1,2 milioane de euro.

Incheierea acestui contract a fost reclamata de noua conducere a Camerei de Comert la DNA, cel mai probabil Mihail Vlasov, in prezent cercetat in arest la domiciliu pentru luare de mita, urmand sa fie anchetat si pentru aceasta fapta.

- La 1 septembrie, Centrul de Investigatii Media a publicat o ancheta privind modul in care a fost facuta licitatia pentru serviciul de paza de la metrou. Din documentele date publicitatii reiesea faptul ca pretul pentru acest serviciu crestea cu mai mult de 50%, respectiv peste 30 de milioane de lei, pentru urmatorii patru ani.

Dupa momentul publicarii acestei investigatii, licitatia a fost anulata si urmeaza sa fie reluata dupa refacerea caietului de sarcini. Contractul a fost atribuit provizoriu unei alte companii, in locul celei care presteaza in mod traditional acest serviciu de peste opt ani, la pretul valabil inainte de licitatie.

- Tot in septembrie, Centrul de Investigatii Media a publicat un raport de audit care arata cum CFR Marfa s-a lasat pacalita in cadrul unei asocieri paguboase cu grupul de firme controlat de Gruia Stoica. Documentul arata cum CFR Marfa a pierdut controlul unor active importante in favoarea principalului concurent de pe piata, care a ajuns pana acolo incat le-a folosit impotriva companiei de stat, in licitatii pe care le-a castigat in detrimentul acesteia.

- In luna octombrie, in contextul declansarii cercetarilor in dosarul privind licentele Microsoft, Centrul de Investigatii Media a aratat legaturile mai vechi intre Dinu Pescariu, suspectat ca a intermediat o parte din mita in acest dosar, si Ecaterina Andronescu, fost ministru al educatiei, acuzat oficial de luare de mita. Ministerul condus de Andronescu i-a dat lui Pescariu, in 2009, in conditii extrem de avantajoase pentru fostul tenisman, controlul total asupra Bazei Cutezatorii pentru 25 de ani, in schimbul unei chirii modice pentru valoarea proprietatii.

 

Ecaterina Andronescu a negat ca semnatura de pe acel contract i-ar apartine, sugerand ca aceasta ar putea fi a lui Mihnea Costoiu, care-i era adjunct la acel moment.

Andronescu si Pescariu sint in prezenti urmariti penal in dosarul privind mita pentru cumpararea licentelor Microsoft.

- In luna noiembrie, Centrul de Investigatii Media s-a concentrat pe problema privind votul pentru alegerile prezidentiale in diaspora. In primul tur, in 2 noiembrie, procesul electoral a fost ingreunat de o circulara data de Ministerul Afacerilor Externe catre toate misiunile diplomatice romanesti care gazduiau sectii de votare. Prin aceasta circulara, MAE obliga, la cererea BEC, ca declaratiile pe proprie raspundere impotriva votului multiplu sa fie completate in sectiile de votare, si nu in afara lor. Din acest motiv, scrutinul a mers foarte greu.

Problema declaratiei pe proprie raspundere a fost rezolvata tot printr-o decizie a BEC in aceeasi zi, insa si in turul al doilea, in 16 noiembrie, scrutinul a creat mari probleme organizatorilor. Centrul de Investigatii Media a creat o retea de observatori ad-hoc care, in 16 noiembrie, au transmis in timp real informatii si imagini de la sectiile de votare din toata lumea.

Un clip video realizat in acea zi pentru Centrul de Investigatii Media de fotoreporterul roman Bogdan Maran a devenit viral pe internet, avand peste 105.000 de vizualizari si 1.700 de share-uri pe Facebook.

- La sfarsitul lunii noiembrie, Centrul de Investigatii Media a publicat o investigatie privind modul in care Consiliul Judetean Constanta a gestionat un elicopter cumparat din bani europeni pentru interventii de urgenta. Elicopterul a fost predat SMURD dupa un an si jumatate, timp in care, desi a facut aproape 600 de zboruri care au cumulat peste 150 de ore, nu a participat la nicio misiune de salvare.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie investigheaza in prezent cele relatate in ancheta Centrului de Investigatii Media. La inceputul anului 2015, DNA a anuntat oficial ca a inceput o ancheta impotriva lui Nicusor Constantinescu pe baza informatiilor publicate de Centrul de Investigatii Media in legatura cu utilizarea elicopterului.

Din pacate, la trei saptamani dupa aparitia acestei anchete, elicopterul, aflat deja in operarea SMURD, s-a prabusit in lacul Siutghiol din Constanta, cei patru oameni aflati la bord gasindu-si sfarsitul.

- Luna decembrie a fost momentul primei conferinte organizate de Asociatia Centrul de Investigatii Media. In cadrul proiectului finantat de Departamentul de Stat al SUA prin Ambasada SUA de la Bucuresti, in 11 decembrie, la Biblioteca Nationala a Romaniei, a avut loc conferinta in care anchetele realizate in cadrul acestui program au fost prezentate si dezbatute in compania unei asistente compuse din judecatori, procurori, reprezentanti ai Ministerului de Interne, reprezentanti ai misiunilor diplomatice la Bucuresti, activisti si jurnalisti.

Pe langa anchetele Centrului de Investigatii Media, la conferinta organizata in parteneriat cu Freedom House Romania si Expert Forum Romania au fost prezentate si realizarile editoriale ale colegilor de la RISE Project.

Asadar, pe parcursul anului 2014, anchetele Centrului de Investigatii Media (CIM) au urmarit modul in care au fost cheltuiti aproximativ 180 de milioane de euro din fonduri publice. Ca urmare a investigatiilor de presa ale CIM, procurorii romani au deschis cinci anchete judiciare.

Daca va place cum lucram si vreti sa ne sustineti, ne puteti face donatii prin PayPal sau, pana in 25 mai 2015, prin sistemul de donatii "2% pentru ONG-uri". Gasiti pe site-ul nostru, la sectiunea "Donatii", formularele prin care ne puteti transfera 2% din impozit, completate deja cu datele organizatiei noastre. Tot ce trebuie sa faceti este sa descarcati formularele, sa le completati cu datele dumneavoastra, sa le semnati si sa le trimiteti prin posta la administratia financiara de domiciliu. 

Elicopterul prabusit in Lacul Siutghiol de langa Constanta, despre care Centrul de Investigatii Media tocmai publicase o ampla ancheta, decolase de la Aeroportul “Mihail Kogalniceanu” (acronim de specialitate LRCK), unde alimentase, si se indrepta spre Tuzla, asa cum afirma ROMATSA intr-un comunicat preluat de Hotnews.

Elicopterul zbura VFR, adica “la vedere” in limbajul specialistilor, el nefiind dotat cu echipamentele necesare pentru zborurile IFR (zborul pe baza instrumentelor de bord, n.r.).

Centrul de Investigatii Media prezinta harta dupa care pilotii executa zborurile intre Mihail Kogalniceanu si Tuzla. Harta este denumita “VFR Chart Icao 1:500 000 LR-3”

 

Unul dintre pilotii cu care Centrul de Investigatii Media a discutat in ultimele ore a desenat pe aceasta harta traseul aproximativ al unui zbor pe aceasta ruta. Traseul este reprezentat prin sagetile albastre.

“Elicopterul nu putea survola Mamaia, nu putea survola aeroportul, deci era obligat sa foloseasca aceasta ruta. Nu putea evita survolarea lacului, deci acesta este motivul pentru care a ajuns deasupra apei”, a explicat sursa noastra, un pilot cu experienta pe aeronave ale mai multor companii importante.

Ca orice specialist, acesta a evitat sa avanseze ipoteze privind cauzele evenimentului.

Pe de alta parte, un pilot de elicopter de pasageri care, in prezent, lucreaza intr-o tara nordica, a insistat, intr-o discutie cu Centrul de Investigatii Media, pe importanta masurilor de protectie pentru echipajul unui elicopter in ipoteza in care acesta ajunge in apa.

“Pe nave, in comanda, e un tabel sumbru scris cu pixul si lipit pe grinda din fata ofiterului de cart: 5C – 5 min. 10C – 30 min. Este vorba despre timpul de supravietuire in apa cu aceasta temperatura, in cazul in care victimele nu au costum special de protectie. De fapt timpul pana cand devii inconstient din cauza hipotermiei. Consider ca oamenii trebuiau sa aiba costume de supravietuire si ar fi fost normal sa aiba cursuri de supravietuire”, a afirmat sursa citata.

Potrivit sursei citate, cursurile de supravietuire in caz de amerizare sint de doua feluri: HUET (Helicopter Underwater Escape Technique), un curs de o zi care se poate face la Ceronav, in Constanta, si care costa cateva sute de euro, si BOSIET (Basic Offshore Safety Induction and Emergency Training), care costa 900 de euro.

Acest centru de perfectionare se afla exact pe malul lacului Siutghiol, la cateva sute de metri de locul in care elicopterul s-a prabusit.

“Dupa parerea mea, pilotii ar fi trebuit sa aiba macar cursul HUET”, a spus sursa citata.

Centrul de Investigatii Media va intreba Ministerul Afacerilor Interne daca pilotii SMURD au fost instruiti in acest fel.

Pe de alta parte, pilotul de elicopter citat a dat detalii si despre costumul special pe care-l poarta in misiuni. Acesta este un combinezon menit sa protejeze corpul de contactul cu apa rece.

  • outlast-photo1-survival-one
 

Un astfel de costum costa aproximativ 1.500 de euro.

Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, cel la initiativa caruia aparatul a fost cumparat intr-un proiect european, a declarat, marti, ca a refuzat upgrade-ul propus de SMURD pe motiv ca ar fi schimbat destinatia aparatului. Constantinescu a negat ca ar fi fost informat de Raed Arafat ca un elicopter cumparat printr-un proiect transfrontalier similar, finantat din aceeasi sursa – fonduri UE – a fost transferat SMURD si opereaza in zona Moldovei. Aceasta informatie apare insa in documentul transmis de Ministerul Sanatatii catre Consiliul Judetean Constanta, asa cum Centrul de Investigatii Media a descoperit in ancheta publicata in noiembrie.

Constantinescu a mai afirmat ca elicopterul era dotat cu echipament care-i permitea sa zboare noaptea, insa, din documentele publicate de Centrul de Investigatii Media in ancheta privind modul in care aparatul a fost folosit, acesta nu putea zbura decat in modul VFR.

Pe de alta parte, fondatorul SMURD, Raed Arafat, trebuie sa explice de ce elicopterul nu putea fi preluat de SMURD decat dupa un upgrade, iar acum a ajuns in operarea SMURD dupa doar o vopsire si un “visual check”, asa cum au declarat pentru MEDIAFAX surse din echipa de tehnicieni de la Ghimbav care au pregatit elicopterul pentru transferul de la Consiliul Judetean Constanta la SMURD.

Elicopterul nu era dotat cu asa-numitele “cutii negre”, astfel ca ancheta autoritatilor in cazul prabusirii lui nu va beneficia de eventualele date despre zbor pe care un astfel de sistem le-ar fi inregistrat.

In primavara anului trecut, Consiliul Judetean Constanta a cumparat un elicopter medicalizat in cadrul unui proiect finantat din bani europeni.

Desi i s-a cerut oficial sa-l introduca in sistemul SMURD, in beneficiul constantenilor si respectand toate cerintele proiectului european, presedintele de atunci al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, in prezent arestat, a respins oferta ca aparatul sa fie modernizat si operat gratuit de Inspectoratul General de Aviatie al MAI in cadrul flotei SMURD, preferand sa acorde un contract de 800.000 de euro pentru servicii de operare catre compania privata constanteana Romanian Air Services, cu baza la Tuzla.

Conform unor documente obtinute de Centrul de Investigatii Media, elicopterul nu a facut, intr-un an si jumatate, nici macar un singur zbor medical.

Dupa debarcarea lui Nicusor Constantinescu de la sefia institutiei, Consiliul Judetean Constanta a decis sa predea aparatul catre Inspectoratul General de Aviatie (IGAv) al MAI, pentru a fi introdus in reteaua SMURD si operat gratuit de pilotii Ministerului de Interne.

La predarea catre IGAv, aparatul avea 153 de ore de zbor si executase aproape 600 de zboruri. 

Reprezentantii firmei private au refuzat sa dea lamuriri privind zborurile efectuate cu elicopterul cumparat initial pentru a fi ambulanta aeriana, asa ca nu este clar in beneficiul cui au fost facute aceste aproape 600 de zboruri.

In conditiile in care, timp de un an si jumatate, elicopterul a zburat numai in interes privat, cel mai probabil obiectivele proiectului, intre timp modificate cu acordul finantatorului, nu vor mai putea fi respectate. In aceasta situatie exista riscul ca institutia care l-a cumparat, Consiliul Judetean Constanta, sa fie obligata sa restituie cei 4,3 milioane de euro, banii europeni platiti pentru elicopter.

Elicopterul Consiliului Judetean Constanta a fost cumparat in cadrul proiectului "Equipment to Save our Lives - ESOL", un proiect transfrontalier romano-bulgar prin care atat judetul Constanta, cat si doua unitati administrative bulgaresti, isi dotau echipele de salvare cu echipamente moderne de interventie in caz de accidente, calamitati naturale si alte situatii in care ar fi nevoie de interventii de urgenta pentru salvarea de vieti omenesti.

Elicopterul, inmatriculat sub numarul YR-CJC, trebuia sa deserveasca atat judetul Constanta, cat si unitatile administrative din Bulgaria, acesta urmand sa fie comandat de un dispecerat comun romano-bulgar ce trebuia infiintat ulterior, asa cum reiese din documentele proiectului, publicate pe site-ul Consiliului Judetean Constanta (CJC).

Unele obiective ale proiectului, asa cum sunt prezentate pe site-ul oficial, sunt optimiste, chiar indraznete. De exemplu, la capitolul "realizari" asteptate ca urmare a acestui proiect, beneficiarii scriau: "Prin achizitionarea si utilizarea unor echipamente performante, proiectul pune la dispozitia societatii mijloace moderne de intervetie, cu rezultate spectaculoase in privinta salvarii de persoane".

Achizitia elicopterului si oferta doctorului Raed Arafat

Asa cum cer normele care guverneaza proiectele europene, Consiliul Judetean Constanta, ca partener principal, a facut o licitatie pentru cumpararea echipamentelor: un elicopter medicalizat si alte doua autospeciale de interventie, precum si alte echipamente de suport.

Licitatia pentru elicopter a fost castigata de Eurocopter Romania. Inainte ca elicopterul sa fie asamblat, la inceputul lui 2013, compania producatoare a propus Ministerului Sanatatii sa-i convinga pe beneficiarii de la CJC sa il cedeze SMURD, pentru a putea fi folosit in flota sistemului national de interventii de urgenta, oferind, in acest sens, chiar si un upgrade gratuit viitorului beneficiar.

Intr-un document adresat lui Nicusor Constantinescu, Raed Arafat - coordonatorul SMURD, pe atunci ministru al Sanatatii - ii propunea sefului CJC sa-l scuteasca de costurile cu operarea prin preluarea aparatului in flota SMURD.

Arafat reia si oferta Eurocopter Romania de a upgrada gratuit elicopterul la standardul SMURD din punct de vedere al echiparii de zbor, asigurandu-l ca totul se va face cu respectarea tuturor cerintelor proiectului prin care aparatul a fost cumparat.

Arafat ii mai transmite lui Constantinescu si faptul ca un alt elicopter, cumparat in cadrul unui proiect similar, cu un buget similar, este in prezent operat in sistemul SMURD si deserveste atat estul tarii cat si cateva regiuni din Republica Moldova si Ucraina, astfel incat conducerea CJC sa aiba un exemplu clar de practica similara perfect eligibila in cadrul proiectului.

"Cheia problemei aici este urmatoarea: daca nu intra in SMURD sau in sistemul de alertare al Ambulantei judetene, acest elicopter este operat intr-un sistem cvasi-inchis. Cine il ridica? Cine alerteaza echipa medicala sa plece cu el? De-aia este esentiala dispecerizarea eficienta a acestor aparate. In prezent, Consiliul Judetean Constanta nu are acel dispecerat comun propus prin proiect, deci nu are un dispecerat functional pentru elicopter, de aici propunerea noastra, menita sa eficientizeze folosirea lui, pe de-o parte, si, pe de alta, sa ii scuteasca pe cei de-acolo de costuri suplimentare cu operarea, care ar trece, gratis, in sarcina MAI", a declarat coordonatorul SMURD, medicul Raed Arafat, intr-un interviu acordat Centrului de Investigatii Media.

Upgrade-ul gratuit

Am incercat sa aflam de ce producatorul a fost de acord sa faca un upgrade gratuit elicopterului cumparat de CJC. Unul dintre reprezentantii industriei ne-a explicat, sub protectia anonimatului, un mecanism "de piata" aplicabil acestor aparate de zbor.

"Daca elicopterul este operat in cadrul SMURD, el va zbura un numar mare de ore si va veni mai des la service, asa ca pentru producator este o investitie rezonabila intr-un upgrade initial, urmand a-si securiza venituri suplimentare din mentenanta. Daca insa elicopterul nu este la standardele SMURD, el nu poate fi operat in cadrul unui sistem national de alertare, va zbura mai putin si va reveni mai rar pentru mentenanta, iar asta este in defavoarea producatorului, pe termen lung", a declarat sursa citata.

Aceeasi sursa ne-a explicat si motivul pentru care Arafat i-a dat lui Constantinescu un termen clar pentru a accepta oferta si, implicit, upgrade-ul gratuit.

"Daca un elicopter este upgradat direct in timpul constructiei, pentru producator costurile sint mai mici. Daca, insa, un elicopter este upgradat dupa ce este finalizat, el trebuie demontat, uneori total - depinde de operatiunile cerute. Acest lucru inseamna costuri in plus, de aceea este mai simplu sa se faca acest upgrade in timpul constructiei", a mai explicat sursa citata.

Centrul de Investigatii Media a reusit sa obtina si lista echipamentelor ce urmau a fi instalate gratuit pe elicopter, pentru a fi adus la standardele SMURD.

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4

Reprezentantii Eurocopter Romania nu au dorit sa discute pe acest subiect si nici sa estimeze un cost total al gratuitatilor oferite pentru upgrade-ul acestui elicopter. Expertii in aviatie consultati de Centrul de Investigatii Media dupa obtinerea listei dotarilor suplimentare au avansat insa o suma aproximativa de 300.000 - 400.000 de euro. Aceiasi experti au precizat ca montarea acelorasi echipamente pe elicopter dupa finalizarea constructiei lui ar putea chiar sa dubleze acest cost.

Refuzul lui Nicusor Constantinescu

Asadar, cu sprijinul producatorului aparatului, Ministerul Sanatatii ii ofera lui Nicusor Constantinescu un upgrade gratuit la elicopter, in conditiile respectarii totale a contractului de finantare din bani europeni, si ii propune, in plus, operarea gratuita a aparatului, in sistemul SMURD.

Nicusor Constantinescu refuza oferta doctorului Arafat, printr-un document pe care l-am consultat, fara insa a ne fi pus la dispozitie nici de Ministerul Sanatatii, nici de Consiliul Judetean Constanta, in ciuda repetatelor cereri formulate in acest sens. Nici macar o discutie fata in fata cu actuala conducere a Consiliului Judetean Constanta nu a fost de folos in acest demers. In documentul consultat de Centrul de Investigatii Media, Constantinescu isi motiva refuzul prin rigorile impuse de finantarea europeana a proiectului.

Dupa ce a respins oferta lui Arafat, Consiliul Judetean Constanta a ales sa dea contractul de operare a elicopterului, in valoare de 793.000 de euro, firmei Regional Air Services din Tuzla, o firma care a mai avut de-a lungul timpului si alte contracte importante cu autoritatile din Constanta. Atribuirea contractului s-a facut prin negociere accelerata, oferta Regional Air Services fiind singura primita, asa cum relata Hotnews.

Firma Regional Air Services este controlata de omul de afaceri Dorin Ivașcu, de numele căruia se leagă și un controversat proiect de HG prin care aerodromul Tuzla ar putea deveni aeroport internațional și punct de frontieră. Compania a beneficiat, de-a lungul ultimilor ani, de importante contracte cu statul, cel mai recent fiind un contract de "asigurare a activității de căutare și salvare a vieții omenești pe mare și intervenții în caz de poluare", despre care Realitatea TV a relatat ca i-a fost incredintat direct.

Parca pentru a incerca sa ascunda adevaratii beneficiari ai serviciile elicopterului, autoritatile din Constanta au ajuns sa inventeze institutii si relatii contractuale inexistente. Ziua de Constanta publica, in 3 februarie 2014, un material in care Cristian Darie, adjunct al lui Constantinescu, declara ca elicopterul este la dispozitia ISU. Afirmatia sa era contrazisa clar de adjunctul sefului ISU Constanta, Vladut Ion, care spunea ca elicopterul "nu este in subordinea ISU".

Dupa un an si cateva luni, elicopterul ajunge, in sfarsit, la MAI

Dupa mai multe luni in care Centrul de Investigatii Media a transmis solicitari scrise catre Consiliul Judetean Constanta, in luna iulie a acestui an, dupa debarcarea lui Constantinescu, forul decide transferarea elicopterului catre Inspectoratul general de Aviatie al MAI, pentru a fi preluat in reteaua SMURD. Decizia a fost luata in 31 iulie 2014, la mai bine de un an si doua luni de la data la care elicopterul a fost receptionat de Consiliul Judetean Constanta.

La momentul la care elicopterul a fost predat catre IGAv, in 6 noiembrie 2014, acesta avea 153 de ore de zbor si facuse 588 de aterizari - deci 588 de zboruri. Informatia reiese din protocolul de predare-primit semnat de reprezentantii Consiliului Judetean Constanta cu cei ai IGAv, obtinut de Centrul de Investigatii Media de la Ministerul Afacerilor Interne, in baza Legii privind liberul acces la informatiile de interes public.

Cine, unde si de ce a zburat cu elicopterul luat din bani publici?

Reprezentantii MAI ne-au raspuns ca nu pot spune unde si pentru cine a zburat elicopterul cat timp s-a aflat in operarea Romanian Air Services.

Operatorul aerian privat a refuzat orice conversatie pe aceasta tema, nefiindu-i opozabila Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Am intrebat Consiliul Judetean Constanta, in calitate de proprietar al aparatului, cine si unde a zburat cu acest elicopter si cate urgente medicale au fost rezolvate cu ajutorul lui.

Intr-un raspuns oficial din partea institutiei, Consiliul Judetean Constanta afirma ca elicopterul a facut zboruri de supraveghere, exercitii si "zboruri tehnice".

Dintr-o discutie purtata la inceputul lunii septembrie cu Danut Ragalie, reprezentant al Consiliului Judetean Constanta, am aflat ca elicopterul cumparat de institutie nu a facut nici macar un singur zbor medical.

"In beneficiul CJC, elicopterul a participat la doua exercitii si a facut un zbor de supraveghere", a declarat Ragalie la inceputul lunii septembrie.

Zborul de supraveghere la care  reprezentantul CJC se refera este cel facut de loctiitorul lui Constantinescu, Cristian Darie, in ianuarie 2014, cand judetul Constanta era afectat de caderi abundente de zapada. Imaginile de la zborul lui Cristian Darie au fost date publicitatii de Agentia MEDIAFAX.

Din imaginile date publicitatii se poate trage concluzia ca zborul lui Darie a avut, de fapt, un alt scop decat acela de a vedea care este starea drumurilor si a localitatilor din judet, teribil afectate de ninsorile masive: Darie a laudat in repetate randuri eficienta unor perdele naturale de protectie, investitie pentru care Nicusor Constantinescu fusese trimis in judecata de DNA cu doar cateva saptamani inainte.

Obiectivele proiectului

Conform unor documente obtinute de Centrul de Investigatii Media, indicatorii de performanta propusi initial in cadrul proiectului au fost modificati, cu acodul Autoritatii de Management al proiectelor finantate din fonduri europene de pe langa Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (proiectul a fost depus la acest minister inca de pe vremea cand era condus de Elena Udrea).

In conditiile in care elicopterul nu a facut nici macar un singur zbor medical, este greu de crezut ca, desi revizuiti, indicatorii proiectului mai pot fi atinsi pana la termenul-tinta pe care Consiliul Judetean Constanta l-a propus.

Gasiti mai jos indicatorii in varianta initiala a proiectului.

Iata cum arata indicatorii dupa ce acestia au fost modificati.

Cea mai importanta reducere poate fi gasita la capitolul referitor la procentajul victimelor accidentelor rutiere transportate la Spitalul Judetean Constanta. Astfel, dintr-un total initial de 580 de persoane in aceasta situatie, 516 persoane erau duse la spital si salvate. Proiectul initial isi propunea ca toti cei aflati in aceasta situatie sa fie adusi la spital, insa, dupa modificare, procentajul ar urma sa creasca de la 88 la doar 90 la suta.

Datele disponibile online nu ne-au permis nici macar o estimare orientativa a numarului celor care ar fi putut beneficia de serviciile elicopterului CJ Constanta in perioada in care aparatul nu a facut nici macar un zbor medical.

L-am contactat pe Vlad Mixich, jurnalist Hotnews si expert in politici de sanatate, pentru a-l intreba care ar fi efectul deciziei de a nu folosi elicopterul medicalizat al CJC pentru misiuni medicale timp de mai bine de un an.

"Un astfel de elicopter face in medie 2-3 interventii pe zi: fie de urgenta, fie transfer medical rapid. Oricum, in conditiile in care in Romania exista deja 9 elicoptere de urgenta, cate unul pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare plus unul de rezerva care se roteste in toata tara, imi e greu sa inteleg de ce Consiliul Judetean Constanta a considerat necesara achizitionarea si mai apoi pastrarea unui alt elicopter. E ca si cand judetul Constanta nu ar fi parte din Romania, ci un regat mai mic care-si permite luxul de a cumpara elicoptere dupa dorinta", a declarat Mixich.

Centrul de Investigatii Media va pune la dispozitia Departamentului de Lupta Anti-Frauda (DLAF, filiala Oficiului european de Lupta Anti-Frauda in Romania) toate documentele obtinute in cadrul acestei investigatii jurnalistice. De asemenea, vom transmite toate documentele si celorlalte autoritati care ar putea deschide o investigatie judiciara in acest caz.

(Material realizat in proiectul “Banii publici in Romania: licitatii trucate, management defectuos, furt“, derulat de Centrul de Investigatii Media in parteneriat cu Freedom House Romania si Expert Forum Romania in cadrul unui grant al Departamentul de stat al SUA, prin Ambasada SUA la BucurestiContinutul cade in responsabilitatea  Centrului de Investigatii Media si nu reflectă în mod necesar opiniile Departamentului de Stat al SUA sau ale Guvernului American. Acest material nu angajeaza in niciun fel partenerii sau finantatorii acestui grant.)

Premierul Victor Ponta a declarat, în dezbaterea din plenul Camerei, că regretă că cetăţeni din diaspora nu au putut vota, a plătit preţul politic şi a făcut apel la partide să adopte cadrul legislativ necesar: votul electronic şi desemnarea unei instituţii nepolitice pentru organizarea votului.

“Mulumesc tuturor care au votat din diaspora, indiferent pentru care candidat. Vreau să spun încă o dată că regret faptul că nu toţi au putut vota, că am plătit preţul politic, dar îmi permit să atrag atenţia că cei care au votat în diaspora nu ştiu dacă au venit, sigur au votat cu candidatul Klaus Iohannis majoritatea, mai puţin cu mine, dar nu cred că au venit neapărat de dragul unor partide politice care vorbesc în numele diaspora”, a spus Ponta.

El a arătat că partidele politice trebuie să adopte legislaţia necesară pentru participarea la vot, arătând că votul electronic este soluţia tehnologică care trebui decisă.

“Cred că este de datoria celor reprezentanţi în Parlament, toate grupurilor politice să adopte aceste măsuri legislative, unu - crearea cadrului de vot modern de participare la vot şi doi - atribuţii pentru o instituţie nepolitică care să organizeze votul astfel încât următoarele alegeri să aibă alte teme politice”, a adăugat Ponta.

Premierul Victor Ponta a mai declarat că face un apel la partidele parlamentare să dea dovadă de capacitate de dialog, de raţiune şi măsuri realiste care să nu ţină cont doar de interese politice, “cine este de vină, cine trebuie să plătească”, arătând că el a plătit preţul politic şi este un preţ meritat.

„Fac un apel la toate forţele politice, reprezentanţii partidelor politice, ca, acum, după turul electoral, să dea dovadă de capacitate de dialog, de raţiune şi măsuri realiste care să nu ţină cont doar de interese politice, cine este de vină, cine trebuie să plătească, lucrul acesta deja s-a întâmplat pe 16 noiembrie, ci ce trebuie să facem pentru asigurarea acestui drept fundamental”, a spus Ponta.

El a explicat că, în 2014, în turul al doilea au votat de trei ori mai mulţi cetăţeni români în străinătate decât în 2009 şi, cu toate acestea, au fost cetăţeni care au aşteptat mult la vot sau nu au votat. Ponta a spus că îşi cere scuze pentru acest lucru şi a plătit politic, adăugând că au răspuns politic doi miniştrii de Externe, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu.

„În 2009, în ultimul scrutin prezidenţial în străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare, s-au prezentat la vot 147 mii de cetăţeni români, în 2014 în exact acelaşi număr de secţii de votare au votat 161 mii de cetăţeni în primul tur şi în turul II 378.811 deci un număr de trei ori mai mare decât în 2009. Acest lucru a fost posibil prin măsurile pe care BEC, BE Diaspora şi MAE le-au luat legat de mărirea la maximum a numărului de cabine şi ştampile, declaraţia pe propria răspundere, asigurarea cu personal al MAE a birourilor secţiilor de vot. Cu toate acestea, au existat cetăţeni români care au aşteptat foarte mult la vot şi acest lucru este inacceptabil. Mi-am cerut scuze, am plătit preţul politic pentru asta şi este un preţ meritat”, a adăugat Ponta.

El a spus că Parlamentul este instituţia care trebuie să legifereze posibilităţile logistice pentru exercitarea dreptului la vot şi a propus modificarea Legii 370/2004 prin introducerea votului electronic.

„Este o situaţie reprobabilă legată de faptul că între 2 şi 16 noiembrie în secţiile de vot din străinătate participarea la vot a fost îngreunată, dar Parlamentul României este instituţia care trebuie să legifereze toate posibilităţile logistice astfel încât exercitarea dreptului la vot în scrutinele care vor urma să se poată desfăşuura în condiţii mai bune”, a spus Ponta, adăugând că alegerile din 2 şi 16 noiembrie au arătat foarte clar că prevederile actuale din legea 370/2004 care reglementează organizarea votului în ţară şi în străinătate sunt depăşite de realităţile demografice şi tendinţele de libera circulaţie în special în spaţiul UE.

El a mai arătat că, din cele 300 de secţii de votare, în 280 dintre ele votul s-a desfăşurat fără probleme, în 15-20 au fost mult mai mulţi votaţi decât capacitatea acelor secţii şi o legislaţie corectă ar fi un alt tip de vot, fie votul prin corespondenţă, fie votul electronic.

„Deci o legislaţie corectă, din punctul de vedere al Guvernului, este o legislaţie care să permită un alt tip de vot fie votul prin corespondenţă, fie votul electronic pentru că ne află în secolul 21. Este o propunere pentru dumneavoastră pe care doar în comisia specială parlamentară se poate decide: un vot electronic care să asigure cu adevărat accesul tutuor cetăţenilor români din afara graniţelor la ziua votului şi la dreptului la vot este soluţia tehnologică care trebuie susţinută. Rămâne să decideţi dacă această măsură sau alta este cea mai bună. A doua propunere este de a da unei autorităţi aflate în subordinea Parlamentului, cum este AEP, toate atribuţiile legale pentru organizarea votului”, a mai spus Ponta, adăugând că MAE nu are ca sarcină organizarea votului, ci reprezentarea intereselor diplomatice.

Premierul Victor Ponta a fost prezent, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la o dezbatere politică referitoare la votul din diasporă, solicitată de PNL. (sursa - Mediafax)

Klaus Iohannis, preşedintele ales al Romaniei, s-a impus în faţa lui Victor Ponta în toate ţările unde Guvernul a organizat alegeri, cu excepţia Palestinei.

Victor Ponta nu a putut să evite o înfrângere zdrobitoare în diaspora, chiar dacă românii au asteptat la cozi chiar şi şapte ore pentru a putea vota în oraşe europene ca Paris, Londra sau Munchen. Candiatul ACL, Klaus Iohannis, a obţinut voturile a 89,73% din românii care au mers să voteze la secţiile din afara graniţelor, iar Victor Ponta a obtinut doar 10,28%, mult sub procentul obtinut la nivel national. Iohannis a câştigat zdrobitor alegerile în ţări unde oamenii au stat ore bune la coadă pentru a vota: în Franţa, cu 93,46%, în Marea Britanie, cu 94,90%, în Austria cu 94,12, în Belgia cu 93,72%.

Un scor foarte mare a obţinut Iohannis şi în Danemarca: 95,13%.

Citeste mai multe aici.

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a anuntat, in aceasta dimineata, la Consilul Superior al Magistraturii, că s-a început urmărirea penală in rem faţă de încălcarea dreptului la vot în Diaspora.

Nițu a explicat că a fost începută urmărirea penală cu privire la faptă, respectiv împiedicarea exercitării dreptului la vot, prevăzută de articolul 385 din Codul Penal. 

Procurorul general a menționat că instituția pe care o conduce a primit prin email numeroase sesizări de la românii din diaspora, unele având atașate atât tabele cât şi anexe continand numele celor care nu au apucat sa voteze. Plangerile sunt la adresa miniştrilor şi a celor implicaţi în organizarea alegerilor în străinătate.

Reamintim că jurnaliștii Centrului de Investigații Media au preluat, verificat si publicat, în regim de LIVE TEXT, tot ceea ce au transmis membrii rețelei noastre de corespondenti ad-hoc în legatură cu modul în care s-a desfășurat turul II al prezidențialelor în Diaspora.

CITEȘTE și: Cum faceți o plângere penală dacă nu ați putut vota până la închiderea secției.

Dupa un prim tur al alegerilor prezidentiale marcat de proteste ale romanilor din diaspora care au acuzat ca au fost privati de dreptul la vot, Centrul de Investigatii Media a decis sa incerce, pentru turul II, un experiment jurnalistic: o retea de aproximativ 50 de jurnalisti profesionisti, fosti jurnalisti, activisti ONG sau simpli cetateni romani implicati civic care voteaza in diaspora vor transmite, pe parcursul intregii zile, informatii si imagini de la sectiile amenajate pentru romanii din strainatate.

Jurnalistii Centrului de Investigatii Media vor prelua, vor verifica si vor publica aici, in regim de LIVE TEXT, tot ce transmit membrii retelei noastre de corespondenti ad-hoc.

De asemenea, vom prelua si integra in acest LIVE TEXT informatiile importante publicate pe retelele sociale sau in media in legatura cu procesul de vot din diaspora, dupa ce le vom verifica veridicitatea. Nu vom ignora nici informatiile importante despre desfasurarea alegerilor pe teritoriul Romaniei, totul intr-o incercare de a face din Centrul de Investigatii Media un hub in care cititorii nostri pot gasi informatii relevante si la prima mana despre procesul electoral in turul al II-lea.

NEW YORK, ora 05.15, ora Romaniei: La sectia de votare de la Consulatul Romaniei din New York, in prima parte a zilei coada a fost de cateva sute de persoane. Ea a crescut insa, pe parcursul zilei timpul mediu de asteptare de aproximativ trei ore a crescut si el.

Un jurnalist roman aflat in New York in ziua alegerilor s-a asezat la rand la ora locala 10.00 a.m. si nu a votat decat trei ore si jumatate mai tarziu.

"Consulatul se forteaza cu formularele pentru declaratia pe proprie raspundere. Am stat la coada timp de trei ore si jumatate. Eu am venit dimineata, dar coada e mult mai mare acum. Personalul Consulatului spune ca, pana in jurul orei locale 13.00, au votat dublu fata de numarul alegatorilor din turul I. Lumea este extrem de determinata", a declarat sursa citata pentru Centrul de Investigatii Media.

Jurnalistul roman i-a descris si pe cei aflati la coada. "Sunt profesori universitari, studenti, masteranzi, doctoranzi, familii, batrani", a spus acesta.

"Starbucks -ul din zona a facut vanzari-record. La fel si o gogoserie din apropiere. Americanii sunt funny, intreaba pentru ce e coada, inteleg cu uimire, unii fac poze, e o manifestare excetrica pentru ei. Ne ureaza succes si-si vad de treaba. Desi e frig, lumea nu si-a pierdut buna dispozitie", a conchis sursa citata, intr-o relatare transmisa Centrului de Investigatii Media in jurul orei locale 14.00.

Gasiti mai jos cateva fotografii de la sectia de votare din Consulatul Romaniei din New York.

  • NY-11
  • NY-12
  • NY-13
  • NY-14
  • NY-15
  • NY-16
  • NY-17
  • NY-18
  • NY-19
  • NY-20
  • NY-21

PARIS, ora 5.00, ora Romaniei: La Paris, in cele doua sectii au reusit sa voteze 7.678 de cetățeni romani. Rezultatele scrutinului, per total, in ambele sectii: Victor Ponta - 4%, Klaus Iohannis: 96% (procente rotunjite, n.r.). Sursa: observatori din cele doua sectii de votare din Paris.

Sute de oameni nu au reusit sa voteze la Paris pana la inchiderea urnelor. Alegatorii nemultumti au ramas cateva ore dupa inchiderea urnelor in apropierea Ambasadei si Consulatului Romaniei din Paris, scandan lozinci impotriva Guvernului de la Bucuresti.

Protestele lor au fost anihilate de interventia fortelor de ordine pariziene. Conflictul a degenerat, protestatarii nemultumiti au lovit cu gardurile de protectie, iar fortele de ordine au ripostat cu bastoane si gaze lacrimogene. Imagini din timpul violentelor, aici.

LONDRA, ora 4.50, ora Romaniei: Gasiti mai jos cateva fotografii care ilustreaza atmosfera tensionata de la coada formata in fata sectiei de votare de la Ambasada Romaniei din Londra. Fotografiile sint facute in jurul pranzului, in duminica turului II al prezidentialelor. Sursa fotografiilor: Inquam Photos.

  • MG_4150
  • MG_4156
  • MG_4219

CHICAGO, ora 4.35 ora Romaniei: La Chicago au fost amenajate doua sectii de votare pentru prezidentialele din 2014 - una la Consulatul Romaniei din oras, cea de-a doua la 22 de kilometri nord de centru, la Logos Cristian Academy, unde functioneaza o scoala ai carei elevi sint, in majoritate, romani, dar si o biserica romaneasca.

La sectia de la Logos Cristian Academy, la ora locala 10.45 a.m., se formase un rand de aproximativ 250 de persoane. Pentru ca duminica la Chicago au fost -2 grade Celsius si a nins, coada s-a format in interiorul cladirii, tot aici s-au completat si formularele declaratiei pe proprie raspunde. 

"Mi-a luat 45 de minute sa votez. Acum coada e mai lunga, probabil timpul de așteptate s-a extins la o ora si un sfert. Pana la ora 11:30 votasera aici aproximativ 900 de persoane. Acum doua saptamâni au votat aici in jur de 800 de oameni pe parcursul intregii zile. Unul dintre voluntari mi-a spus ca se aștepta ca fluxul de votanti sa crească considerabil între orele 12 si 16. Am înțeles si de la alți votanti ca sunt mult mai mulți oameni acum fata de acum doua saptamani când in Chicago au votat puțin peste o mie de romani cumulat la ambele secții", a declarat un jurnalist roman stabilit in Statele Unite, care a calatorit peste o mie de kilometri pentru a vota.

Gasiti mai jos cateva fotografii de la sectia de votare din Logos Christian Academy, Chicago:

  • Chicago-1
  • Chicago-2
  • Chicago-3
  • Chicago-4

VILNIUS, ora 4.30, ora Romaniei: Rezultate finale la Vilnius. Din totalul celor 52 de voturi exprimate aici, sapte au fost pentru candidatul PSD Victor Ponta, restul de 45 au fost in favoarea candidatului ACL, Klaus Iohannis.

BRUXELLES, ora 4.20, ora Romaniei: Desi ambasadorul Romaniei in Belgia a cerut prelungirea programului de votare la cele patru sectii de votare din Belgia, la ora locala 21.00, ora la care s-au inchis urnele, la cele trei sectii amenajate la Ambasada, Consulat si ICR Bruxelles toti cei prezenti au reusit sa voteze. La cea de-a patra sectie, insa, cea amenajata la Reprezentanta Romaniei pe langa UE din Bruxelles, aproximativ 200 de persoane nu au reusit sa voteze.

HAMBURG, ora 4.20, ora Romaniei: La inchiderea urnelor de la sectia din Hamburg, numarul total romanilor care au votat a fost de 2.563. Nu au existat persoane la coada in momentul inchiderii sectiei.

STUTTGART, ora 4.15, ora Romaniei: Mai jos puteti gasi cateva imagini cu coada din fata sectiei de votare din Stuttgart. Fotografiile sint proprietatea Stuttgarter Zeitung.

  • Stuttgart-11
  • Stuttgart-12
  • Stuttgart-13
  • Stuttgart-14
  • Stuttgart-15

BONN, ora 4.05, ora Romaniei: Cateva sute de oameni se aflau inca la coada in fata sectiei de votare din Bonn la inchiderea urnelor, la ora locala 21.00. Coada la Bonn a depasit, conform mai multor surse, opt ore.

Mai jos puteti vedea o fotografie facuta de unul dintre romanii care au stat peste opt ore la coada la Bonn. Fotografia este facuta la ora locala 19.00.

  • Bonn-1

PARIS, ora 4.00, ora Romaniei: Gasiti aici imagini de la momentul la care sectia de votare de la Ambasada din Paris s-a inchis, iar fortele de ordine pariziene i-au indepartat pe romanii care inca asteptau la coada pentru a vota.

MUNCHEN, ora 3.55, ora Romaniei: S-a incheiat numaratoarea voturilor la Munchen. Rezultatele: numar total de alegatori - 4045, voturi nule - 8, voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta - 86, voturi pentru candidatul ACL Klaus Iohannis - 3951.

BELGIA, ora 3.55, ora Romaniei: In Belgia au votat 13.090 persoane. Sursa: jurnalist roman stabilit in Bruxelles.

BERLIN, ora 3.50, ora Romaniei: Numararea voturilor din sectia de la Ambasada Romaniei la Berlin s-a incheiat. 91,96 la suta din voturile exprimate au fost pentru Klaus Iohannis. Sursa: observator din sectia de votare.

TORINO, ora 23.20, ora Romaniei: Imagini cu incidentele violente petrecute in fata Consulatului Romaniei din Torino pot fi gasite aici.

LONDRA, ora 23.10, ora Romaniei: Sectia de votare de la ICR Londra s-a inchis la ora locala 21.00 desi afara asteptau cateva sute de oameni. La coada se afla si fostul candidat Monica Macovei, care a reusit sa intre in sectie dupa inchiderea urnelor. Ea a iesit din sectie si a vorbit cu romanii de afara, declarandu-le ferm ca nu a votat. "Nu am votat, am intrat acolo doar pentru dreptul vostru de a vota!", le-a declarat Macovei celor prezenti in fata ICR Londra, in Belgrave Square, transmit jurnalistii din reteaua noastra.

Oamenii de afara scandeaza impotriva premierului, dar sint fericiti la aflarea rezultatelor numaratorilor partiale, precum si la auzul vestii ca premierul Ponta si-a felicitat adversarul pentru victoria in alegeri. Se scandeaza "Victorie!".

LONDRA, ora 22.50, ora Romaniei: Coada de sute de persoane in fata Institutului Cultural Roman de la Londra. Intre primii cetateni romani care asteapta sa intre si sa voteze se afla si fostul candidat independent la presedintie, Monica Macovei.

  • LONDRA-6
  • LONDRA-7
  • LONDRA-8

(Fotografii: Adriana Neagoe - Inquam Photos, Alexandra Buzas)

MUNCHEN, ora 22.45, ora Romaniei: Demonstratie pasnica a celor cateva sute de oameni care nu au mai apucat sa voteze la Munchen. Se scandeaza lozinci impotriva premierului, dar si "Danke schon!" catre fortele de politie germane, in semn de multumire pentru prezenta lor discreta.

  • MUNCHEN-31

LONDRA, ora 22.40, ora Romaniei: Sute de oameni asteapta sa intre la vot in sectia de la ICR de la Londra, cu doar cateva minute inainte de ora la care procesul electoral ar trebui sa se opreasca. Oamenii scandeaza si isi cer dreptul la vot. In zona sint masate efective importante ale fortelor de ordine. "Se scandeaza <<Ponta, nu uita/ Te asteapta DNA!">>, <<Ponta, nu uita, Romania nu-i a ta!>>", transmite unul dintre jurnalistii din reteaua Centrului de Investigatii Media aflati la Londra.

BRUXELLES, ora 22.30, ora Romaniei: Sectia de votare de la Bruxelles s-a inchis conform programului, la ora 21.00. Peste o suta de persoane care se aflau la coada in fata sectiei de votare din Ambasada nu au reusit sa voteze. Nu au existat incidente, cu exceptia faptului ca o persoana a aruncat o petarda in mijlocul celor care inca asteptau deznodamantul.

Sectia de la Bruxelles a cerut din timp Biroului Electoral Central sa prelungeasca programul de votare, insa cererea a fost respinsa de Biroul Electoral Central de la Bucuresti.

HAGA, ora 22.25, ora Romaniei: Ambele sectii din Haga organizate in sediul Ambasadei Romaniei in Olanda s-au inchis la ora 21.00, fara incidente, toti cei care au dorit sa voteze reusind sa ajunga la urne. "Nu a ramas nimeni pe-afara. La pranz a fost aglomeratie, insa lucrurile au mers bine pe tot parcursul zilei. S-a dublat si chiar mai mult de-atat numarul cabinelor de vot, de la sase la 14, astfel ca acum au putut vota de doua ori mai multi oameni fata de turul intai: 3.842 fata de 1.700 la o singura sectie", a declarat unul dintre observatorii dintr-o sectie din Haga pentru Centrul de Investigatii Media.

ROMA, ora 22.25, ora Romaniei: Sectiile de vot amenajate in sediul Academiei Romane din Roma s-au inchis la ora locala 21.00 fara incidente. "Toata lumea a reusit sa intre si sa voteze. Circa 350-400 persoane in ultima ora. Politia a plecat. Un politist mi-a spus ca nu au fost probleme inauntru", a povestit unul dintre voluntarii din reteaua CIM care au supravegheat procesul electoral la Roma.

VIENA, ora 22.20, ora Romaniei: Sectia de votare de la ICR din Viena s-a inchis la ora 21.00 fara incidente. Conform datelor oficiale, pana la ora locala 19.00, la aceasta sectie au votat 3.020 de persoane. La ora la care sectia s-a inchis nu mai existau alegatori care sa astepte la rand.

"In jurul orei 21.00, voluntarii erau atat de buimaci in dorinta de a oferi tuturor dreptul de a vota incat invitau trecatorii sa voteze, chiar si pe trecatorii austrieci. Deci toata lumea a reusit sa voteze", a declarat un jurnalist din reteaua ad-hoc a Centrului de Investigatii Media.

  • Viena-ICR-Happy-end

Aceeasi situatie este si la sectia de votare amenajata in Ambasada Romaniei la Viena, unde toti cei prezenti au reusit sa voteze pana la inchiderea urnelor.

MUNCHEN, ora 22.15, ora Romaniei: Sectia de votare de la Consulatul din Munchen s-a inchis cu 20 de minute inainte de ora locala 21.00. Cel putin 500 de oameni care doreau sa voteze nu au mai apucat sa o faca. Nemultumiti, oamenii scandeaza. "Inca pasnic. Mai sunt cel putin 500 aici.

PARIS, ora 22.10, ora Romaniei: Incidente violente intre politia franceza si alegatorii romani aflati in fata sediilor Ambasadei si Consulatului Romaniei la Paris. Vom reveni.

BERLIN, ora 22.00, ora Romaniei: Sectia de votare din Ambasada de la Berlin s-a inchis conform programului obisnuit, la ora locala 21.00. De-a lungul zilei, la aceasta sectie au reusit sa voteze, conform cifrelor oficiale, un numar de 2.974 de cetateni romani.

In imaginea de mai jos puteti vedea ultimul alegator roman care a votat.

  • Berlin-ultimul-alegator

Niciun alegator nu se mai afla in fata sectiei la ora la care urnele s-au inchis.

TORINO, ora 22.00, ora Romaniei: Incidente la Torino, intre politia italiana si cetatenii romani nemultumiti ca nu pot vota. Vom reveni. (Sursa: Realitatea TV)

ROMA, ora 21.30, ora Romaniei: Sectia de votare de la Consulatul Romaniei de la Roma a fost inchisa pentru mai bine de o ora, in urma unui conflict intre alegatorii care asteptau sa ajnga la urne si fortele de politie. "Situatia a fost tensionata intre ora 15.00 si ora 17.00. A avut loc o interventie a politiei speciale, cu casti si bastoane. O femeie a fost lovita si a cazut la pamint. Interventia politiei a fost excesiva. Confirm: Consulatul din Roma a fost inchis intre orele 16.15 si 17.30 (ore aproximative, n.r.). Motivatia a fost ca s-a rupt o cheie de la usa de intrare", a declarat unul dintre membrii retelei Centrului de Investigatii Media, dupa ce a consultat mai multi martori oculari si un observator independent.

Dupa reluarea votului, la ora locala 20.30, in fata sectiei de votare mai asteptau la rand aproximativ 150 de persoane. In zona se aflau in continuare efective ale politiei italiene, conform relatarii voluntarului citat.

  • Roma-consulat-1
  • Roma-consulat-2

CHISINAU, ora 20.45: Sute de cetateni romani se aflau inca la coada in fata sectiilor de votare amenajate in sediile Ambasadei si Institutului Cultural Roman din Chisinau, cu 15 minute inainte de inchiderea urnelor. Cel mai probabil, acestia nu vor mai putea vota.

  • Chisinau-21
  • Chisinau-22
  • Chisinau-23
  • chisinau-icr-24
  • chisnau-icr-25

PARIS, ora 20.40, ora Romaniei: "Din ambasada ies de la vot oameni obositi, dezgustati. Își striga umilinta, neputinta. Cristina Hermeziu, ziarista, a ieșit de la vot acum 10 minute după 10 ore de stat la coada. Sunt bătrâni si femei cărora li s-a făcut rău si sunt aduși de brat pana in Ambasada, ca sa se aseze pe scaune. Mihai, un observator, si-a scos soția pe brate cu ajutorul jandarmilor dintr o mare imbranceala de la poarta Ambasadei. I s a făcut rău si a trimis-o acasă după noua ore de stat la coada. Dupa o mare busculada cu jandarmeria la poarta Ambasadei, mulți prieteni au plecat acasă. La Consulat, un bărbat a lesinat chiar la intrare, după ore de așteptare. In fata Ambasadei se striga incontinuu", ne-a transmis unul dintre observatorii romani din sectiile de votare din Paris.

Conform cifrelor oficiale, pana la ora 18 in sectia din Ambasada votasera 2.930 de persoane.

La cozile din fata celor doua sectii se incoloneaza inca sute de romani. Din cand in cand, acestia scandeaza impotriva Guvernului si isi cer dreptul la vot.

In zona Ambasadei si Consulatului Romaniei la Paris au aparut efective importante ale fortelor de ordine.

  • PARIS-31
  • PARIS-32
  • PARIS-33
  • PARIS-34

EUROPA, ora 19.15, ora Romaniei: In fata sectiilor de votare din principalele capitale europene romanii stau inca la cozi si astepata sa voteze.

La Munchen votasera 2.883 de cetateni romani pana la ora locala 18.00 (19.00 ora Romaniei), conform cifrelor obtinute de la observatorii din sectia de votare de la Consulat. In afara sectiei de la Munchen se mai afla aproximativ o mie de persoane care asteapta sa intre sa voteze. "Sint aproximativ 20 de voluntari romani si germani care organizeaza bine lucrurile in interiorul consulatului. Se voteaza la foc continuu", a declarat unul dintre observatorii din sectia din Munchen.

  • Munchen-11

La Roma, unde a plouat abundent, cozile s-au redus. La ora locala 18.00, in fata celor doua sectii de la Academia Romana din Roma nu mai asteptau decat aproximativ 400 de persoane, cate 200 la fiecare rand. Imagini de la cozile din fata Academiei Romane din Roma puteti vedea aici.

Cei care stau la coada in ploaie canta imnul national, huiduie organizatorii alegerilor si scandeaza "Vrem sa votam!".

  • Roma-23

Conform unor informatii pe care inca nu le-am putut verifica, sectia de votare de la Consulatul Romaniei la Roma a fost inchisa. Vom reveni cu amanunte in legatura cu aceasta situatie.

La Bruxelles coada ramane foarte mare. "La Ambasada din Bruxelles, timpul de asteptare a ajuns si la opt ore. Multimea scandeaza <<"Vrem sa votam!>>. Politia strange randurile, au aparut forte de ordine echipate de interventie.

  • Bruxelles-1
  • Bruxelles-2
  • Bruxelles-3
  • Bruxelles-4
  • Bruxelles-politie-multa

BELFAST, LEEDS (Marea Britanie), ora 19.00 ora Romaniei: Dupa ce pe parcursul zilei la Belfast nu a fost coada la sectia de votare, spre seara si aceasta s-a aglomerat, dupa ce mai multe zeci de persoane au venit sa voteze aici din Dublin (Irlanda). La ora locala 17.00, la coada de la Belfast asteptau sa voteze cateva zeci de persoane.

Aproximativ o suta de persoane din Dublin au inchiriat un autocar care sa-i duca in timp util la Belfast, unde sa poata vota.

Si la Leeds a fost o coada pe care alegatorii au parcurs-o totusi in mai putin de o ora.

  • BELFAST-1
  • BELFAST-2
  • Belfast-4
  • Leeds

NEWS ALERT: Dificultatile votului in diaspora l-au determinat pe presedintele Basescu sa ceara intrunirea "de indata" a Executivului, pentru a emite o ordonanta de urgenta prin care programul de cotare sa fie prelungit.

Comunicat al Administratiei Prezidentiale: 

"Președintele României, domnul Traian Băsescu, a observat posibile dificultăţi în a asigura dreptul de a vota tuturor românilor din diasporă.

În aceste condiţii, solicită Guvernului României o întrunire de îndată în care să emită o ordonanţă de urgenţă care să prelungească programul de votare până la ora 24.00.

Intervenţia domnului preşedinte Traian Băsescu vine ca urmare a mesajelor şi semnalelor primite din străinătate, potrivit cărora mulţi cetăţeni români care stau de câteva ore la coadă estimează că nu vor putea vota."

STUTTGART, ora 18.00, ora Romaniei: La sectia de votare din Stuttgart sint oameni care asteapta de sapte ore sa voteze. "Estimam ca va mai dura inca doua ore sa parcurgem si acesti ultimi metri pana la intrarea in sectie", a relatat un roman din diaspora Centrului de Investigatii Media. La coada erau, in jurul orei locale 17.00, 1.500-2.000 de oameni.

  • Stuttgart-1
  • Stuttgart-2
  • Stuttgart-3

BRUXELLES, ora 18.00, ora Romaniei: Aproximativ 2000 de oameni asteapta inca la coada in fata sectiei de votare din Bruxelles. Oamenii canta imnul Romaniei si huiduie modul in care au fost organizate alegerile.

"Mii de oameni vor să voteze. Se votează în ritm de melc. Se scandează <<Vrem să votăm!>> și <<Jos Ponta!>>", a relatat unul dintre romanii aflati la coada la Ambasada Romaniei din Bruxelles.

Imagini aici.

ROMA, ora 18.35, ora Romaniei: Desi ploaia s-a oprit la Roma, cozile s-au redus semnificativ. Din cele o mie de persoane care asteptau sa voteze in urma cu cateva ore, la cozi au mai ramas cel mult cate 200 de persoane. "Foarte multa lume a plecat deja", a transmis unul dintre membrii retelei noastre.

  • Roma-12
  • Roma-13
  • Roma-14

NEW YORK, BOSTON (SUA), ora 18.00 ora Romaniei: Coada de aproximativ cinci sute de persoane si la New York.

"Coada este lunga, inconjoara jumatate de cvartal. Merge relativ incet, dar persosnalul Consulatului imparate formulare-n alb pentru a fi completate din timp. Cred ca sint vreo 500-600 de oameni la rand. E frig, oamenii sunt cu ceai si mancare", a declarat Centrului de Investigatii Media un jurnalist roman aflat la coada la singura sectie de votare deschisa in NY, in sediul Consulatului si al Institutului Cultural Roman din metropola americana.

Coada, care este in continua crestere, este supravegheata de doua masini ale politiei din New York.

  • NY1
  • NY2
  • NY3
  • NY4
  • NY5
  • NY6
  • NY7
  • NY8

La Boston, pana la ora locala 11.00, in sectia amenajata in interiorul prestigiosului Massachusetts Institute of Technology (MIT) votasera 300 de alegatori. La turul I, in aceasta sectie au votat in total 255 de romani. "Sectia pare bine organizata, cei din biroul sectiei sint amabili, totul este OK. Am reusit sa votez in 15 minute", a declarat un profesor universitar de origine romana aflat la Boston.

  • Boston-3
  • Boston
  • Boston1

PARIS, ora 17.45, ora Romaniei: Pana la ora locala 16.00, conform datelor care ne-au fost transmise de unul dintre observatorii din sectia de la Ambasada, la Paris au votat aproximativ 2.100 de persoane la Ambasada si aproximativ 2.900 la de votare din Consulat. Cei de la coada scandeaza din cand in cand lozinci precum "Nu plecam pana nu votam!", "Hotii!" sau sloganuri anti-guvernamentale.


"In acest moment, ajung la urne oamenii care s-au asezat la coada la 7 dimineata", ne-a transmis sursa noastra.

La coada se afla si fostul candidat la presedintie din partea PMP, Elena Udrea.

"Oamenii din fata Ambasadei canta iar imnul Romaniei, printe scandarile anti-Ponta. In fata Ambasadei se striga neincetat. Cei mai vocali sint cei dintr-un grup care sta pe trotuarul din fata Ambasadei - lucru care ma face sa ma gandesc c-ar putea fi ceva instigatori printre ei. Cozile s-au micsorat considerabil, dar oamenii care au ramas asteapta de la 7 dimineata. Spre sfarsitul cozilor, oamenii asteapta in liniste dar sunt foarte iritati si de cate ori vad o camera de filmat incep sa huiduie si sa strige iar impotriva premierului sau <<Rusine, rusine sa va fie!>>, <<Vrem sa votam!>>", ne-a relatat sursa noastra de la Paris.

Imagini cu ce s-a intamplat la Paris in ultimele ore puteti gasi aiciaici si aici.

DUBLIN, ora 17.45 ora Romaniei: Coada imensa la Dublin. Peste 3.000 de romani asteapta de dimineata sa voteze. "Unii dintre cei care au venit la sectia de votare la ora 8.45 nu au reusit sa intre pana acum (ora 17.40, ora Romaniei, n. red.). Unii au plecat sa voteze la Belfast, unde este mult mai liber", a declarat unul dintre romanii aflati la Dublin.Cei de la coada si-au pierdut rabdarea si, in ultimele doua ore, au scandat "Vrem sa votam!" si sloganuri impotriva Guvernului si premierului. "Coada este imensa!", a conchis sursa citata.

  • Dublin-1
  • Dublin-2
  • Dublin-3
  • Dublin-4

MUNCHEN, ora 17.15 ora Romaniei: Datele oficiale ale sectiei de votare arata ca, pana la ora locala 16.00, la Consulatul din Munchen au votat 2.414 romani. La coada mai sint aproximativ 2.000 de oameni. "Sunt prinsa in mijlocul cozii la Munchen. Din timp in timp se scandeaza Vrem sa votam!, Hotii! sau se huiduie. Sint oameni veniti la 7.00 dimineata care inca n-au ajuns la usa Consulatului", a relatat unul dintre voluntarii de la Munchen.

  • Munchen-1
  • Munchen-2
 

BERLIN, ora 17.00, ora Romaniei: Declaratie a ambasadorului roman in Germania, Lazar Comanescu: "Sunt impresionat si mândru de simtul civic al românilor care vin atat de multi la Berlin. Am organizat totul cu mare respect si responsabilitate fata de români si va asiguram ca, din punctul de vedere al Ambasadei, nu putem intreprinde mai mult. Regretam ca romanii stau in ploaie ore intregi la rând. Am fi putut face mai mult pentru usurarea votarii, daca ni s-ar fi permis. Si in turul I am fost primul ambasador care a usurat procedura prin luarea deciziei de a permite completarea declaratiei pe proprie raspundere in afara sectiei de votare, ceea ce a permis accelerarea actului de votare". (Declaratie consemnata de unul dintre observatorii din sectie.) In acest moment, la coada se afla aproximativ 300 de persoane.

Urna de vot este amenajata dintr-o cutie de plastic. Deja una a fost umpluta, acum alegatorii folosind-o pe cea de-a doua. Timpul de asteptare la rand nu depaseste o ora si jumatate.

  • Berlin-1
  • Berlin-2
  • Berlin-3
  • Berlin-4

ROMA, ora 16.30, ora Romaniei: Cozi de mai bine de un kilometru la fiecare dintre cele doua sectii de votare amenajate la Academia Romana din Roma. Elicopterul politiei italiene survoleaza zona.

  • Roma-11
  • Roma-12
  • Roma-13
  • Roma-14
  • Roma-15
  • Roma-16
  • Roma-17
  • Roma-18
  • Roma-20

LONDRA, ora 16.10, ora Romaniei: Monica Macovei, fost candidat independent la prezidentiale care in turul I a castigat 4,5 la suta din voturile romanilor a ajuns la sectia de votare de la ICR. "Duceti-va la vot. Romanii stau in frig, ploaie, dar voteaza. Nimic nu-i opreste!", a fost mesajul pe care l-a transmis ea, consemnat de corespondentul CIM pentru alegeri la Londra.

  • Macovei-2
  • Macovei-vot

PORTSMOUTH, UK, ora 16.00, ora Romaniei: "Am ajuns la 10.00 a.m. (ora locala) și am votat la ora 13.00. Când am plecat nu se mai vedea capatul cozii. Șeful comisiei ne anunta la un moment dat sa nu-i mai indemnam pe cei din Londra sa vina acolo pentru ca nu au posibilități de vot. Spațiul e prea mic pentru atâta lume", ne-a transmis un voluntar stabilit in Marea Britanie.

  • voluntar

PARIS, ora 16.00, ora Romaniei: Imagini noi de la Paris. Coada de la sectiile de la Ambasada si Institutul Cultural Roman nu scad, desi afara a inceput ploaia si s-a facut frig.

  • Paris-Sanda-3
  • Paris-Sanda-4
  • Paris-Sanda-7
  • Paris-sanda-1
  • Paris-sanda-5
  • Paris-sanda-6
  • paris-sanda-2

MILANO, ora 15.30, ora Romaniei: Coada de 2000 de persoane la sectia de votare de la Consulatul Romaniei din Milano. Aici au fost amenajate doua sectii cu cate sapte stampile. Se asteapta aroximativ patru ore la coada, multi dintre cei de-afara au renuntat sa mai voteze si pleaca acasa resemnati. "Cozile sint triple fata de primul tur", a estimat unul dintre membrii retelei CIM.

  • Milano-2
  • Milano

PARIS, LONDRA, ora 15.30 ora Romaniei: Cei care stau la cozi protesteaza vehement. La Paris, oamenii scandeaza "Demisia!", "Nu plecam pana nu votam!", "Hotii!" precum si lozinci antiguvernamentale. Desi a inceput sa ploua, oamenii asteapta inca, sub umbrele, sa le vina randul.

La Londra, la sectia de la ICR, unde pana acum cei de la coada nu scandasera lozinci, romanii au inceput sa strige impotriva premierului Ponta.

MUNCHEN, ora locala 12.00: Pana la ora 12.00, la Munchen au votat in turul II al prezidentialelor 1.355 de persoane, in comparatie cu 350 la turul I. Sursa: date oficiale de la observatorii din sectie.

BERNA, ora 13.30, ora Romaniei: Coada de sute de persoane si in fata sectiei de votare de la Berna (Elvetia).

PARIS, ora 14.40, ora Romaniei: Miile de oameni de la coada scandeaza "Hotii!", "Vrem sa votam!" si lozinci anti-guvernamentale. Imagini aici.

BRUXELLES, ora 14.20, ora Romaniei: La Ambasada Romaniei la Bruxelles asteapta sa voteze peste 3000 de persoane. Romanii se aseaza la coada intruna. Coada de pe Rue Montoyer, Bruxelles, continua pe strada ce face stânga la semafor. "Timp de așteptare - minimum sase ore, ținând cont ca data trecuta am așteptat trei ore si coada era mai mica de jumatate din cat este acum", a transmis un membru al retelei noastre.

  • Bruxelles-2
  • Bruxelles-3
  • Bruxelles

CALARASI, Republica Moldova, ora 13.00: La Calarasi, la 40 de kilometri de Chisinau, la sectia de votare este o coada de aproximativ 100 - 150 de oameni. Pana la ora 13:00, aici au reusit sa voteze 989 de persoane.

COPENHAGA, ora locala 11.30: Coada si la Copenhaga.

  • Copenhaga-1
  • Copenhaga-2

EUROPA, ora 12.00, ora Romaniei: Prezentam situatia numarului de alegatori care au reusit sa voteze in Europa, o centralizare publicata de RFI, care citeaza un reprezentant al ACL.

Conform acestora, numarul total al celor care au reusit sa voteze in Europa inainte de pranz era de aproximativ 30.000 de oameni in sectiile analizate. Statistica: 

Franta

Paris: 2 sectii - 1568 de voturi; Lyon: 1 sectie - 300 de voturi; Brest: 1 sectie - 200 de voturi

Italia

Roma: 3 sectii - 2700 de voturi; Torino: 1 sectie - 1200 de voturi; Ladispoli: 1 sectie - 700 de voturi; Tivoli: 1 sectie - 700 de voturi;

Marea Britanie

Londra: 3 sectii - 700 de voturi la sectia din Wembley, 940 de voturi la sectia ICR Londra

Belgia: 5190 de voturi la ora 14:00

Bruxelles: 4 sectii - 2300 de voturi

Republica Moldova: 21 de sectii - peste 6000 de voturi

Chisinau: 4 sectii - peste 1000 de voturi

Germania

Berlin: 1 sectie - 900 de voturi

Munchen: 1 sectie - 750 de voturi

Spania: 38 de sectii in tara - peste 11.000 de voturi

Madrid: 4 sectii - peste 2000 de voturi

Austria

Viena: 2 sectii - ICR Viena 720 de voturi; 1100 de voturi la sectia din Ambasada.

MUNCHEN si LONDRA, ora 14.20, ora Romaniei: Cei care asteapta afara, la coada, intoneaza imnul national. La Londra, alaturi de formularele pentru declaratiile pe proprie raspundere.

Video cu imnul cantat la Munchen, aici.

PARIS, ora 13.00, ora Romaniei: La sectia amenajata la ICR se striga fara oprire "Hotii!". Oamenii din Ambasada si jurnalistii din Biroul de Presa vorbesc despre faptul ca Elena Udrea, liderul PMP, care a anuntat ieri ca va vota la Paris, s-ar afla in restaurantul Doina din apropierea sediului misiunii diplomatice romanesti la Paris.

  • paris2
  • paris3
  • paris4
  • paris5
  • paris6

Imagini video aici.

MUNCHEN, ora 14.00, ora Romaniei: "Munchenul risca sa degenereze. Sunt mii de oameni, pana si coada pentru parinti cu copii mici s-a blocat. Lumea canta imnul, e unul care scandeaza anti-Ponta", a transmis unul dintre voluntarii nostri de acolo. Potrivit estimarii acestuia, la coada sint cel putin 4.000 de romani.

  • IMG_20141116_092233
  • IMG_20141116_092246
  • IMG_20141116_092318
  • IMG_20141116_092503

VIENA, ora 13.50, ora Romaniei: Oamenii care ies acum din sectia de la ICR s-au asezat la rand la ora locala 8.00.

ROMA, ora 13.30, ora Romaniei: Au inceput protestele. Se scandeaza "Vrem sa votam!" si "Hotii!".

EUROPA, ora 12.40, ora Romaniei:

Noutati din Viena: in interior sunt doar sase membri de comisie. Dupa spusele unui reprezentant al PSD, cel care lipseste este reprezentantul PMP. El si-a anuntat inca de ieri seara absenta. Oamenii incep sa se organizeze in masini pentru a merge la vot in Bratislava, Slovacia. Bratislava este la doar o ora distanta.

  • PLN_8887_icr
  • PLN_8902_icr
  • PLN_8932
  • PLN_9092
  • PLN_9113-

Coada de la Academia Romana din Roma a crescut, ajungand la circa 3.000 de persoane. Sint amenajate servicii sanitare in curtea institutiei; la primul tur nu erau. La Roma nu se scandeaza, ci doar se agita steaguri tricolore.

"Din cind in cind, lumea protesteaza fata de cei care incearca sa treaca in fata", a relatat unul dintre romanii de-acolo.

Galerie foto Roma:

  • Roma-1
  • Roma-2

Incep sa se formeze cozi si la Haga. "Aici vin si oameni care asa au evitat coada de la Bruxelles", a declarat unul dintre voluntarii de acolo.

"Coada e afara deja. Inauntru, in cort, sint trei cozi separate. Se sta cam o ora la coada. Sunt din ce in ce mai multi oameni. Pana acum, la Haga au votat aproximativ o mie de oameni. Familiile cu copii ai prioritate", a adaugat acesta.

Galerie foto Haga:

  • Haga-2
  • haga-1

Creste coada si la Berlin. Timpul de asteptare a ajuns la aproximativ o ora si jumatate.

Vedeti aici imagini cu coada de la Berlin.

La Hamburg sunt sapte cabine de vot, dar oamenii spun ca merge destul de încet.

  • Hamburg

Este coada si sectia de la Ikast, din centrul Danemarcei.

  • Ikast

Cozile din fata Consulatului roman din Chisinau raman constante. Unul dintre alegatorii romani de la Chisinau ne-a transmis si o fotografie cu afise electorale ale premierului Ponta "aflate in imediata apropiere a sectiei". Asteptarea este de cel putin patru ore.

  • Chisinau-1
  • Chisinau-2
  • Chisinau-3
  • Chisinau-4
  • Chisinau-5
  • Chisinau-afise

La Bristol, unde nu a fost coada pana in jurul orei locale 10.00, a inceput sa se formeze un rand in afara sectiei. Voluntarii le impart alegatorilor de la coada pahare cu ceai cald. Timpul de asteptare la coada este de trei sferturi de ora.

  • IMG_5822
  • IMG_5823
  • IMG_5824
  • IMG_5825
  • MG_9176
  • MG_9177
  • MG_9178
  • MG_9181

La Londra, la sectia de la ICR, oamenii raman pasnici, singurele incidente consemnate de observatori fiind cauzate de nemultumirea oamenilor fata de sistemul stabilit, care permite celor cu copii sa intre si sa voteze cu prioritate. Restaurantele si cafenelele din apropiere au ramas fara zahar, dupa ce tot stocul le-a fost consumat de romanii de la coada, care si l-au pus in ceai sau cafea.

PARIS, ora 12.30, ora Romaniei: Se huiduie fara incetare, se striga impotriva premierului, dar si sloganuri precum "Vrem sa votam!" sau "Hotii!". Cozile de la Ambasada se intind pe cateva sute de metri, pana la statia de metrou "Ecole Militaire". Cozile de la ICR depasesc restaurantul Doina si au trecut de jumatatea strazii urmatoare. Fortele de ordine le Jandarmeriei franceze prezente in zona au fost suplimentate.

LONDRA, ora 12.20, ora Romaniei: Mii de romani stau la coada de la sediul ICR din capitala britanica si isi asteapta randul la vot. Imagini cu coada imensa surprinse de Bogdan Maran. 

LONDRA, ora 12.20, ora Romaniei: Scandari antiguvernamentale la coada de circa 2000 de persoane din fata Brent Civic Centre. Gasiti AICI cateva imagini surprinse de unul dintre romanii aflati acolo.

CHISINAU, ora 12.00: Cozi mari atat la Ambasada Romaniei cat si la ICR, unde au fost amenajate sectii de votare. La Ambasada Romaniei coada are peste 150 de metri, iar la ICR coada depaseste 200 de metri. La ICR, conform unor estimari ale unuia dintre romanii prezenti la vot, timpul de asteptare a ajuns deja la cel putin trei ore.

ROMA, ora locala 10.30: Coada de aproximativ o mie de romani la cele doua sectii de votare amenajate in sediul Academiei Romane din Roma. Mai multi voluntari impart, la coada, formularele pentru declaratiile pe proprie raspundere. "Lumea e linistita. Fortele de ordine italiene sint prezente aici", a declarat unul dintre romanii prezenti acolo.

Este coada si la Consulatul roman din Roma. Si la Tivoli, un centru aflat la circa 50 de kilometri nord-est de Roma este coada", a declarat aceeasi sursa, precizand ca, in total, la ora locala 10.30 la cozi se aflau peste doua mii de romani.

La coada de la Academia Romana a aparut si o persoana imbracata in costum popular.

Coada inainteaza foarte greu, doar cativa metri pe ora. Nu stiu daca o sa intru pina la 12.30, cind trebuie sa merg la serviciu", a declarat aceeasi sursa, precizand ca in sediul Academiei Romane din Roma nu intra mai mult de zece persoane odata.

  • Roma-1
  • Roma-2
  • Roma-3
  • Roma-4
  • Roma-5
  • Roma-7
  • Roma
  • Roma6

LONDRA, ora 11.00, ora Romaniei: Mii de romani asteapta inca de dimineata sa voteze la Brent Civic Centre din Londra. Coada este mare, oamenii au inceput sa scandeze lozinci anti-guvernamentale.

Si la sectia de la ICR, unde este prezent si ministrul pentru romanii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, coada numara deja aproximativ 2000 de persoane. Aici oamenii isi asteapta in liniste randul la vot.

Un film in care puteti vedea coada din fata Brent Civic Centre poate fi vazut aici.

 Cateva imagini de la sectia de votare din ICR Londra (Belgrave Square 1):

  • IMG_4530
  • IMG_4535
  • Londra-1

(Galerie in curs de updatare. Autori: Adriana Neagoe - Inquam Photos, Bogdan Maran)

EUROPA, ora 11.00, ora Romaniei: Numarul persoanelor care au votat pana la aceasta ora in sectiile din strainatate, conform informatiilor transmise de reteaua Centrului de Investigatii Media:

Berlin: 642 de alegatori

Munchen: aproximativ 750

Viena: 940 de alegatori

Haga: peste 300 de alegatori

La Berlin a votat si o persoana de 84 de ani, pe nume Ecaterina Lozan, care a spus ca a calatorit o suta de kilometri pana la sectia de votare.

PARIS, ora 11.00, ora Romaniei: Primele incidente la vot. Cei peste 2.000 de romani aflati la coada au inceput sa scandeze "Vom vota!", dar si sloganuri anti-guvernamentale, in momentul in care au aflat ca in sediul Ambasadei Romaniei in Franta se afla ministrul de Externe Teodor Melescanu.

MUNCHEN, ora 10.30, ora Romaniei: Aproximativ 2.500 de oameni se afla la coada la sectia de votare de la Consulatul Romaniei. Noi imagini de la Munchen vin de la Alex Finder, pentru Centrul de Investigatii Media:

BRUXELLES, ora 9.00 ora Romaniei: Coada de cateva zeci de persoane la sectia de votare de la Institutul Cultural Roman de aici. A fost coada inca de la ora 7.00, de la deschiderea urnelor, insa aceasta nu a depasit o suta de persoane.

MUNCHEN, ora 10.00, ora Romaniei: La Munchen sint 2500-3000 de oameni la coada. Sunt 7 stampile si 5 cabine, un fel de cutii, nu cabine clasice, cu perdea. "Sala in care se voteaza este de o inghesuiala strigatoare la cer", a afirmat unul dintre voluntarii care participa la organizarea votarii in zona sectiei de la Consulat.

"Cine se pune dupa ora 8.00 la coada nu mai apuca sa voteze decat daca mai pleaca unii din fata. La ora 8.00 erau mai multi oameni la coada decat au fost in turul I, in 2 noiembrie", a relatat aceeasi sursa.

VIENA, ora 9.45, ora Romaniei: Coada imensa la sectia de votare. Trotuarul pe care se afla Institutul Cultural Roman, Argentinienstrasse, este plina. Cateva sute de persoane asteapta sa voteze.

Foto: Luiza Puiu

HAGA. ora 9.30, ora Romaniei. La Haga, lucrurile merg snur. Sunt 11 oameni care controleaza actele si care impart stampile; s-au printat 3000 de declaratii. Oamenii vin, chiar ei, cu cateva declaratii in plus; le lasa in cortul unde se completeaza formularele.

SPANIA. ora 9.00, ora Romaniei. Multi romani din Spania au iesit din casa, la primele ore ale diminetii, ca sa isi voteze presedintele. 38 de sectii se afla aici. La  Coslada, s-a format o coada de circa 400 de oameni.

BERLIN. ora 9.00, ora Romaniei. La Berlin, sunt 6.000 de buletine de vot, se asteapta circa 2000 de votanti.

PARIS. ora 8.30, ora Romaniei. Metroul parizian e plin de romani, zeci de oameni se afla pe strada. La coada, la ambasada, așteaptă mai bine de o mie de persoane, coada e mult mai mare decât era in turul 1, la ora 19 seara.

Nu se mai lasa oamenii sa umple curtea ambasadei, se intra grupuri de câte 20 maxim. 

HAGA. ora 08.30, ora Romaniei. Aici, oamenii se strang usor-usor.  Inauntru s-a format deja o coada si se asteapta sa le fie controlate actele. Declaratiile pe propria raspundere se gasesc in cortul de afara. Exista 6 mese unde se poate completa aceasta declaratie, 7 persoane care verifica actele: afara 4 voluntari, in fata 3.

REP. MOLDOVA. ora 8.30. 21 de sectii de votare s-au infiintat aici, dintre care 4 la Chisinau. (Sursa - Digi24)

MUNCHEN. ora 8.20, ora Romaniei. Mii de romani au ajuns in fata sectiilor de votare. Unii se afla la rand de ieri. Oamenii spun ca este imposibil ca toata lumea sa poata vota la timp, din cauza aglomeratiei.

  • Munchen-1
  • Munchen-2
  • Munchen-3
  • Munchen-4
  • Munchen-5
  • Munchen-6

SPANIA. ora 8.15, ora Romaniei.  Oamenii spun că în Spania nu au stat niciodată la coadă, aşa cum stau acum. Toată lumea este dornică să voteze. Mulţi au reuşit să voteze la turul întâi după câteva ore (sursa - Digi24).

La Barcelona sunt două secţii de votare în sediul Consulatului, dar în fiecare dintre ele sunt doar două cabine, nu şapte, motivaţia dată fiind că spaţiul este foarte mic.

PARIS. ora 8.15ora Romaniei. In statiile de metrou goale de obicei, la ora asta e plin de romani. Peste 700 de persoane s-au strans in fata sectiilor de votare. Se asteapta si aparitia ministrului de Externe, Teodor Melescanu, care a plecat in capitala Frantei sa voteze.

TORINO. ora 7.30, ora Romaniei. Românii s-au aşezat la coadă şi la Torino, pentru a vota. Coada se întinde deja pe două străzi (sursa Digi24).

VILNIUS, Lituania: Ora 7.30, ora Romaniei. 1 votant a ajuns la sectia de votare. Se voteaza deja, ora locala fiind aceeasi cu ora Romaniei.

PARIS16 noiembrie. ora 7.30, ora Romaniei. In jur de 250 de romani s-au asezat la coada la birourile de vot. Exista mai multi voluntari care impart deja declaratiile pe propria raspundere.

BERLIN 16 noiembrie. ora 7.20, ora Romaniei. La Berlin, au ajuns 4 persoane in fata Biroului Electoral, care asteapta in frig sa inceapa votarea.

MUNCHEN. 16 noiembrie. ora 7.00, ora Romaniei. La Munchen, se afla la ora 6.00 (ora Germaniei) / (ora 7.00, ora Romaniei), peste  200 de persoane stau la coada, pentru a vota. Votul se deschide peste o ora.

HAGA - Duminica, 16 noiembrie, ora 00.00, ora Romaniei: La Haga se anunta primele absente din Birourile electorale ale sectiilor de votare din Ambasada. Relatare de la unul dintre membrii retelei noastre prezent la Haga:

"La Haga a avut loc, sambata seara, in sediul Ambasadei Romaniei, intilnirea cu voluntarii. Organizarea e mult mai complexa decat la turul I: au marit numarul cabinelor de la trei la sapte pe fiecare sectie (aici sint doua sectii). In curtea Ambasadei sunt instalate corturi cu lumini si incalzire (aici ploua neincetat de ieri si se asteapta ploaie si maine toata ziua). In corturi, un mare numar de mese sint deja pregatite cu formulare si pixuri. Au pus inclusiv trei "statii" cu apa, ceai si cafea.

Oamenii vor avea acces la toalete: una in Ambasada, una intr-o cladire adiacenta.

Intrarea se face pe o poarta (Consulat), iar iesirea pe alta - este relevant pentru ca, in turul intai, atat fluxul de intrare cit si cel de iesire erau pe aceeasi poarta ingusta si ne impingeam unii pe altii.

Acum exista si o intrare speciala ptr persoane cu dezabilitati si se merge pe ideea ca oamenii in virsta si familiile cu copii foarte mici sa fie lasate sa intre mai repede.

Vor fi in jur de 50 de oameni - personal din Ambasada plus voluntari - implicati in organizarea scrutinului de maine la Haga.

In turul I au fost 1.700 de oameni. Zic ca nu stiu la ce sa se astepte pentru turul II. In Olanda sunt oficial 18.500 de romani, inclusiv cei cu dubla cetatenie.

Acum partea usor scartaita e la comisii. Au cerut ca ambele comisii sa aiba numarul maxim de membri, sapte. S-au aprobat listele, dar in ultimul moment, astazi, a reiesit ca din ambele va lipsi reprezentantul cite unui partid.

Vor fi patru voluntari care vor face un fel de filtru inaintea intrarii in sectiile de votare."

Exista posibilitatea ca acesti reprezentanti ai partidelor sa se prezinte, totusi, dimineata, la sectiile de votare. Vom updata aceasta relatare imediat ce va fi clar daca cei doi absenti vor veni sau nu sa participe la alegeri.

MUNCHEN - Sambata, 15 noiembrie, ora 23.00 (ora Romaniei): Aproximativ 20 de persoane s-au adunat erau adunate, sambata seara, in fata Consulatului Romaniei din Munchen. Oamenii s-au asezat simbolic la coada cu mai mult de zece ore inainte de deschiderea sectiei de votare, pentru a fi siguri ca reusesc sa voteze.

"Suntem intre 10 si 20. Pe la 16:30 am fost mai multi. Lumea a mai plecat sa isi ia haine mai groase. Am fost si eu dupa pantalonii de schi si m-am intors", ne-a relatat unul dintre participanti.

Cei care au plecat si-au lasat la rand cate o periuta de dinti, dar si saci de dormit sau scaune.

"Oamenii ne-au vazut pe Facebook si unii care locuiesc aproape au mai venit sa aduca ceai cald sau paturi", a povestit acesta.

Un alt participant a transmis ca mai multi oameni care locuiesc in apropierea Consulatului Romaniei din Munchen au venit sa-i incurajeze pe cei al caror gest este menit sa aminteasca de celebrele cozi ale Romaniei comuniste.

"Este un frig infernal. Nu putem dormi, nu avem unde si nici voie", au precizat sursele citate, adaugand ca vor veni inca de la prima ora a diminetii la Consulat pentru a vota.

Biroul Electoral Central a decis, pe 7 noiembrie, ca birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate nu pot fi completate cu reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe decat in cazul in care numarul initial de membri de la turul I, inclusiv cei propusi de partidele participante la scrutin, nu a fost cel maxim permis de lege, respectiv sapte. Prin aceasta decizie, BEC stabileste de asemenea ca, in cazul in care reprezentantii partidelor in sectiile de votare de la turul I nu se vor mai prezenta, locurile ocupate atunci de acestia nu pot fi completate cu angajati ai MAE.

Un numar mic de membri in biroul electoral al sectiilor de votare din strainatate inseamna, practic, un ritm mai scazut al procesului de votare. Aceasta consecinta directa vine din faptul ca fiecare alegator trebuie sa treaca pe la un membru al biroului sectiei de votare pentru a fi inscris in tabelul electoral si pentru a semna in fata acestuia declaratia pe proprie raspundere care a fost una dintre cauzele ritmului nesatisfacator in care diaspora a votat in turul I al prezidentialelor. Asadar, cu cat membrii birourilor din sectii sint mai putini, cu atat mai putini vor fi alegatorii care vor putea vota simultan.

Pe 6 noiembrie, la patru zile dupa turul I al prezidentialelor, Biroul Electoral pentru Sectiile de Votare din Strainatate (BES 48) a transmis BEC o adresa. In acest document, obtinut de Centrul de Investigatii Media, reprezentantii BES 48 ii informau pe cei de la BEC, printre altele, ca reprezentantii partidelor politice le-au transmis ca oamenii care i-au reprezentat in birourile sectiile de votare din diaspora in turul I nu se vor mai prezenta in turul II.

In aceste conditii, reprezentantii BES 48 au intrebat BEC daca este legal sa decida completarea numarului de membri din aceste sectii cu reprezentanti ai MAE care sa-i inlocuiasca pe cei ai partidelor care au anuntat ca nu vor mai fi reprezentate la turul II.

Gasiti mai jos documentul transmis BEC de reprezentantii BES 48.

  • BES-48-1
  • BES-48-2

O zi mai tarziu, pe 7 noiembrie, BEC a raspuns adresei BES 48, spunand ca reprezentantii partidelor politice care nu se vor prezenta in birourile electorale din sectii la turul II ar putea fi inlocuiti doar cu reprezentanti ai acelorasi partide, birourile fiind obligatoriu sa ramana in aceeasi componenta avuta la constituirea lor, adica inaintea turul I.

Totusi, BEC a permis ca, acolo unde sectiile initial constituite au avut un numar de membri mai mic decat cel maxim, respectiv sapte, componenta lor sa poata fi completata pana la numarul maxim, insa fara a lua in considerare locurile initial alocate, fie ca reprezentantii partidelor care au participat la turul I se vor prezenta sau nu.

"Apreciem ca nu se poate proceda la inlocuirea reprezentantilor partidelor politice care absenteaza de la lucrarile biroului electoral, inclusiv in ziua votarii, cu persoane din lista intocmita de Ministerul Afacerilor Externe, si in acest caz fiind aplicabile dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 370/2004, republicata", scrie BEC in raspunsul catre BES 48.

  • BEC-1
  • BEC-2

Surse din Biroul Electoral al Sectiilor de Votare din Strainatate au declarat, pentru Centrul de Investigatii Media, ca, in aceste conditii, se asteapta la un proces electoral greoi in strainatate si in turul II al alegerilor prezidentiale.

Pe de alta parte, data fiind decizia BEC, BES 48 nu va folosi decat putin peste o suta de reprezentanti din totalul celor peste 800 pe care MAE era pregatit sa-i trimita la sectiile de votare din diaspora pentru a fluidiza procesul electoral.

"Nu avem de ce sa-i trimitem pe toti in strainatate, din moment ce nu pot fi membri ai birourilor sectiilor de votare", au declarat sursele citate.

Cu ajutorul catorva zeci de jurnalisti, activisti sau simpli cetateni romani stabiliti in strainatate, care ne vor deveni voluntari pentru o zi, Centrul de Investigatii Media va prezenta, duminica, 16 noiembrie, un live text pe durata intregii zile in care romanii din diaspora vor vota in turul II al prezidentialelor. Vom agrega informatiile transmise de aceasta retea de corespondenti ad-hoc intr-un material pe care-l vom publica pe site-ul nostru, text care va fi updatat permanent in functie de evolutia evenimentelor de la sectiile de votare din strainatate. Acolo unde va fi posibil, informatiile publicate vor fi insotite de inregistrari audio, fotografii sau imagini video.

Daca vrei sa ne sustii
PayPal Button