Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi legatura directa dintre liderul PNL, Crin Antonescu, si fostul sef al SRI, controversatul Virgil Magureanu. Am obtinut contractul de vanzare-cumparare prin care Crin Antonescu si sotia lui, Adina Valean, si-au cumparat in 2011 un penthouse in zona Herastrau. Din document, pe care-l publicam aici, reiese ca sotii Antonescu-Valean au cumparat aceasta proprietate direct de la sotii Virgil si Maria Magureanu. Ce-i drept, cu ocazia semnarii actelor, sotii Magureanu au fost reprezentati de fiul lor, Marian Magureanu.

Sotii Crin Antonescu si Adina Valean au platit pentru apartamentul cu cinci camere din strada Zagazului suma de 200.000 de euro, la care s-a adaugat TVA, pretul ajungand, in final, la 248.000 de euro. Dupa ce au platit un avans de 20.000 de euro plus TVA in decembrie 2010, sotii Antonescu-Valean le-au virat sotilor Magureanu, in 27 iunie 2011, cu ocazia semnarii contractului de vanzare-cumparare, peste 103.000 de euro. Restul de 120.000 de euro din aceasta tranzactie i-au fost platiti fostului sef al SRI de Unicredit Tiriac Bank, cu care sotii Antonescu-Valean au incheiat un contract de credit ipotecar in valoare egala cu restul de platit, adica 120.000 de euro.

Din conturile declarate de Crin Antonescu in anul 2011, inainte de aceasta tranzactie, au disparut peste 180.000 de euro pana in vara anului urmator, cand senatorul si-a depus o noua declaratie de avere.

  • Scan0018-1-copy
  • Scan0018-2-copy
  • Scan0018-3-copy
  • Scan0018-4-copy
  • Scan0018-5-copy
  • Scan0018-6-copy
  • Scan0018-7-copy
  • Scan0018-8-copy
  • Scan0018-9-copy
  • autentificare-copy

Comunicatul ANI de astazi prin care institutia anunta incompatibilitatea procurorului Dorina Danielescu de la Curtea de Apel Ploiesti cu functia de colonel in armata romana ne-a ridicat cateva suspiciuni. Am inteles din comunicat, printre randuri, ca Dorina Danielescu a vrut sa devina din procuror civil procuror militar, astfel ca a avut nevoie sa fie primita in randurile armatei. Surprinzator, in iulie 2012, ministrul liberal al Apararii, Corneliu Dobritoiu, a facut-o colonel fara ca ea sa fi facut vreo ora de armata. Regulile sint atat de complicate incat nu am reusit, in timpul scurt pe care l-am avut pentru a studia problema, sa aflam daca gestul ministrului are sau nu acoperire legala. Oricum, bunul simt ne spune ca Danielescu ar fi avut nevoie de o recomandare, de o "intrare" la ministrul Dobritoiu pentru a beneficia de asemenea tratament. Cum a fost posibil sa-l convinga pe Dobritoiu sa faca acest gest, in conditiile in care Dorina Danielescu a fost considerata unul dintre favoritii premierului Boc? Centrul de Investigatii Media a gasit cateva indicii.

Sotul Dorinei Danielescu, Adrian Danielescu, este fost director coordonator adjunct la Casa de Pensii Buzau, in prezent manager al spitalului din Ramnicu Sarat. El este prieten bun cu primarul liberal al orasului, preotul (!) Viorel Holban. Acesta are un frate ales deputat, pe nume Titi Holban. Numele acestuia din urma a fost vehiculat in scandalul de prostitutie cu VIP-uri si politicieni, cunoscut publicului ca "dosarul Andreea Marta".

Cei doi frati sint, evident, in relatii foarte apropiate. Atat de apropiate incat, conform presei, administratia condusa de Viorel Holban i-a dat contracte frumoase firmei Valceana SRL, detinuta de Gica Holban, sotia lui fratelui sau deputat, Titi.

Primarul de Ramnicu Sarat, preotul Viorel Holban, are relatii stranse si cu alti lideri locali ai PNL. Intr-o declaratie de avere a acestuia apare, de pilda, faptul ca a luat cu imprumut 200.000 de euro de la Cristinel Bigiu, liberal de frunte in Buzau, presedinte al Consiliului Judetean. Este limpede ca intre familia Holban si liderii PNL Buzau exista asadar o prietenie stransa. (Sursa foto: Ziarul Opinia, Buzau)

Tot de la Buzau provine insa si deputatul Georgica Scutaru. Este chiar liderul PNL Buzau. In Parlament, Scutaru a fost si este vicepresedinte al Comisiei de aparare, ordine publica si siguranta nationala. A fost unul dintre cei mai mari sustinatori ai lui Dobritoiu pentru functia de ministru al Apararii, functie pe care acesta a ocupat-o pana la formarea Cabinetului Ponta II, cand postul a revenit PSD si a fost ocupat de Mircea Dusa. Relatia lui Dobritoiu cu liberalii buzoieni a fost atat de apropiata incat, in 2011, in calitate de fost secretar de stat al MApN si "ministru din umbra" al Apararii din partea PNL, a vizitat Buzaul, judetul cu cei mai multi pensionari militari din tara, conform unor statistici citate la acel moment de presa locala. Dobritoiu a vorbit atunci cu pensionarii militari despre recalcularea indemnizatiilor si le-a promis rezolvarea unor probleme locale, organizatorice.

Dupa ce Dobritoiu a ajuns ministru al Apararii, in mai 2012, intr-un ziar local aparea o declaratie de-a deputatului Scutaru, care-i asigura pe buzoieni ca ministrul pe care l-a sustinut cu atata patima nu si-a uitat promisiunile facute pensionarilor militari din judet.

La aproximativ doua luni dupa aceasta, in iunie 2012, Dobritoiu semna ordinul prin care Dorina Danielescu, sotia prietenului primarului liberal din Ramnicu Sarat, ii devenea consilier, primind functia de sef de birou in MApN, functie in care era detasata pentru trei ani de la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. O luna mai tarziu, Dobritoiu a facut-o colonel in armata pe Dorina Danielescu, "in vederea transferarii la Sectia Parchetelor Militare, pentru a fi incadrata in functia de procuror militar.

Colonel doar pentru a ajunge procuror militar, in caz contrar "la loc comanda!"

Centrul de Investigatii Media a obtinut raportul complet facut de inspectorii de integritate in cazul Dorinei Danielescu. Este extrem de interesant faptul ca, intr-o adresa transmisa ANI, MApN explica practic ca ordinul prin care procurorul civil a fost facut peste noapte colonel nu produce efecte juridice decat in cazul in care CSM accepta transferul acesteia la Sectia Parchetelor Militare, asa cum isi dorea ministrul Dobritoiu. "In caz contrarul, ordinul urmeaza sa fie revocat", au spus cei de la MApN in adresa transmisa ANI, dupa cum veti putea citi in raportul inspectiei de intergritate, prezentat in anexa de Centrul de Investigatii Media.

Cu gradul de colonel pe umar, Dorina Danielescu a mers la CSM pentru a-si cere transferul de la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti la Sectia Parchetelor Militare. CSM insa i-a respins cererea, astfel ca, din decembrie 2012, Dorina Danielescu a ramas si procuror la Curtea de Apel Ploiesti, dar si colonel, fiind detasata la MApN, la Departamentul pentru politica de aparare si planificare, in functia de sef al biroului de consilieri.

  • raport-1
  • raport-2
  • raport-3
  • raport-4
  • raport-5
  • raport-6
  • raport-7
  • raport-8
  • raport-9

Procurorii DNA au anuntat azi ca au inceput urmarirea penala impotriva Iulianei Corut, sefa de cabinet demisionara a ministrului muncii, Mariana Campeanu, dar si a altor functionari publici, cu totii implicati in darea si luarea de mita pentru cumpararea subiectelor pentru un examen pentru un post de consilier guvernamental.

Centrul de Investigatii Media a mers pe firul acestei increngaturi de relatii din Ministerul Muncii. Am aflat din comunicatul DNA, printre altele, ca cel pentru care fusese platita mita invocata de procurorii DNA – Ferchedau Paul Cristian - a primit subiectele pentru examenul pentru ocuparea functiei de consilier pentru afaceri europene in cadrul Directiei Generala Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (DG AM POSDRU)- Serviciul Evaluare Programe, organizat de minister in cursul lunii decembrie 2012. Acelasi POSDRU cu care Romania a avut atatea probleme.

De ziua ta...

O alta persoana acuzata in acest dosar este Bigan Cristiana, fosta sefa PSD a Oficiului pentru Protectia Consumatorului Bihor pana in 2009, actualmente comisar la Comisariatul pentru Protectia Consumatorului Bucuresti. Ea este acuzata de procurorii DNA ca a oferit mita o suma de bani fostei sefe de cabinet a ministrului muncii Mariana Campeanu, Iuliana Corut, prin intermediul surorii acesteia, Simona Dumitriu, si ea functionar public in cadrul Ministerului Muncii.

Femeia ar fi dat spaga pentru ca fiul ei, Paul Cristian Ferchedau, sa ajunga in pozitia de consilier in AM POSDRU. Ferchedau Paul Cristian este un tanar om de afaceri asociat impreuna cu tatal sau, Constantin Bigan, in firma Behton SRL Bihor, o societate infiintata de cei doi in urma cu sase ani care a raportat catre Fisc cifre de afaceri neinsemnate.

Conform datelor de la Registrul Comertului, Ferchedau Paul Cristian este nascut pe 15.11.1985. Procurorii DNA sustin ca intreaga operatiune de dare/luare de mita pentru ca acesta sa ajunga sa ocupe postul de consilier pentru afaceri europene în cadrul Direcţiei Generale Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (DG AM POSDRU) – Serviciul Evaluare Programe s-a desfasurat in octombrie-noiembrie 2012, adica in preajma aniversarii zilei de nastere a celui ce aspira la pozitia de consilier la AM POSDRU.

Centrul de Investigatii Media a incercat sa-i ia o declaratie pe Ferchedau Paul Cristian, insa nu a reusit pana la acest moment.

Familia Iulianei Corut, 100.000 lei din contracte cu statul

Conform declaratiilor de avere postate pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate, familia Dumitriu – Simona, sora Iulianei Corut, cea care ar fi luat spaga, si sotul acesteia, Romulus – nu detine decat o casa in proprietate, are doar un autoturism Chevrolet Lacetti si credite de cateva zeci de mii de euro catre banci.

Familia Iulianei Corut, cea care ar fi fost destinatarul final al spagii, conform procurorilor DNA, a facut, in 2012, conform declaratiei de avere, 100.000 de lei din contracte cu statul. Mai exact sotul femeii, Cristinel, care si-a infiintat in 2010 Corut Cristinel Persoanal Fizica Autorizata, a reusit sa puna mana pe cinci contracte de consultanta pentru diferite spitale din subordinea Ministerului Sanatatii. Toate cele cinci contracte au fost atribuite prin metoda analizei de oferte, o metoda care permite autoritatilor contractante sa trimita oferte oricarei firme doreste si sa atribuie aceste contracte oricui doreste. Sotul Iulianei Corut a mai castigat in 2011 33.600 lei din pensia militara.

Conform propriului CV, Iuliana Corut a fost, in perioada 2006-2008, directorul Directiei Logisitica, Administrativ, Relatii Publice si Mass Media din Ministerul Sanatatii, adica sef al directiei care se ocupa, printre altele, de achizitiile publice ale Ministerului Sanatatii, dar si de supravegherea pietei de echipamente medicale.

Desi Iuliana Corut si-a prezentat azi demisia de onoare “pentru ca actiunea penala sa nu afecteze imaginea ministerului si a ministrului”, ea preciza, intr-un comunicat de presa emis la sfarsitul saptamanii trecute, ca nu a dat nici o declaratie procurorilor anticoruptie si ca acuzatiile la adresa sa aparute in presa sunt neadevarate.

DNA a precizat insa ca invinuitilor le-au fost aduse la cunostinta acuzatiile in 7 si 11 februarie.

Centrul de Investigatii Media va arata astazi cum, pana de curand, seful Hidroelectrica in materie de retehnologizari a stat ani de zile in casa cu "dusmanul" de la Andritz Hydro (fost VA Tech), firma care a beneficiat de contractul de refacere a centralelor de pe Oltul inferior si care a reusit sa obtina un pret de aproape patru ori mai mare decat cel stabilit initial.

Cuplul retehnologizării

Retehnologizarea de la Sucursala Slatina, care ar putea produce pierderi uriaşe companiei Hidroelectrica în cazul în care nu se înlocuiesc palele ciuruite de asa-zisa bacterie, i-a îmbogăţit pe unii dintre cei implicaţi în afacere.

Printre cei care au avut profituri mari de pe urma retehnologizării se numără familia Cocioran. De fapt, istoria cuplulului arată că investiţia de peste 400 de milioane de euro a Hidroelectrica le-a schimbat radical viaţa. În bine.

Aurel şi Florentina Cocioran erau doi tineri cât se poate de obişnuiţi înainte ca retehnologizarea să intre în viaţa lor.

sotiicocioran 

Aurel Cocioran a terminat facultatea în 2003 şi s-a angajat ca inginer la Hidroelectrica.

În 2006, când lucrările de reparaţie au început efectiv la hidrocentralele din Sucursala Slatina, soţia sa, Florentina, a absolvit ASE-ul şi s-a angajat ca economist. Tot in Slatina, dar la partenerul  Hidroelectrica, firma Andritz Hydro, care primise cadou, fara licitatie, împreună cu Voith Hydro, contractul de retehnologizare de pe Oltul Inferior.

In 2008, tânărul inginer de 28 de ani este numit şef al Serviciului de retehnologizare de la SH Slatina, adică primeşte misiunea de a se ocupa de relaţia cu Andritz - Voith în timpul lucrărilor la cele cinci hidrocentrale din sucursală.

Promovarea soţului este urmată rapid de cea a soţiei, care în luna septembrie a anului 2008 devine director comercial la Andritz Hydro, functie in care a ramas pana acum cateva luni.

Nu este vorba de conflict de interese, susţine Aurel Cocioran, întrucât "soţia n-a participat la nicio întâlnire între cele două părţi".

"S-a ocupat doar de aprovizionarea şantierului, de preluarea materialelor de la furnizori", a explicat Cocioran pentru Centrul de Investigaţii Media.

Retehnologizarea - eşuată, responsabilul - promovat

Anul 2009 este si anul in care s-au deschis primele grupuri retehnologizate pentru a fi inspectate. Atunci s-a constatat că palele turbinelor proaspăt instalate de Voith - Andritz prezentau teribile defecte si coroziuni.

Un an mai tarziu, in 2010, când cei de la Hidroelectrica încep disputa cu Voith - Andritz pe subiectul palelor ciuruite, Aurel Cocioran, responsabilul din partea Hidroelectrica pentru succesul acestei misiuni, ramane în continuare sa se ocupe de retehnologiarea respectivă, dar de pe o functie mai mare: devine director de program.

La  scurt timp, Aurel Cocioran ajunge "la centru", la Bucuresti. Culmea!, in functia de sef al Direcţiei de retehnologizare Hidroelectrica. Adica sef peste toate marile lucrari de reabilitare ale companiei.

Aurel Cocioran a rămas pe acest post până în urmă cu o săptămână, când administratorul judiciar al Hidroelectrica, Euro Insol, a revocat din funcţie toţi directorii, urmând ca poziţiile să fie ocupate prin concurs. S-a intors la pozitia de simplu inginer. Pentru moment, caci astazi Aurel Cocioran ne-a mărturisit că se gândeşte să candideze pentru un post de conducere in compania de stat, pentru că ar fi păcat de experienţa pe care a acumulat-o în toţi aceşti ani.

Soţia sa, Florentina, a părăsit firma Andritz în urmă cu vreo cinci luni, atunci când instanţa a început să scormonească în muşuroiul insolvenţei Hidroelectrica. Aurel Cocioran a declarat Centrului de Investigatii Media ca soţia a părăsit Andritz pentru că le era greu să trăiască separat - ea la Slatina, el la Bucureşti.

Chiar sa nu fie conflict de interese?

Conform site-ului oficial al Hidroelectrica, atributia principala a lui Cocioran ca director de retehnologizari al companiei de stat era "coordonarea, indrumarea si controlul derularii contractelor de retehnologizare".

Sotia lui, pe de alta parte, scrie pe un site de recrutare ca intre atributiile pe care le avea la Andritz Hydro erau si "analizarea, semnarea, derularea si urmarirea contractelor comerciale".

De-aici ne dam seama cum intreaga retehnologizare a hidrocentralelor de pe Oltul inferior, un proiect care a costat statul roman aproape jumatate de miliard de euro, a fost derulat, practic, sub supravegherea a doi oameni de 33 de ani, sot si sotie.

Averea familiei

În calitate de şef al serviciului de retehnologizare al Hidroelectrica Slatina, Aurel Cocioran a căştigat, numai în 2009, 149.621 de lei. În acelaşi an, omul Hidroelectrica a făcut în timpul liber şi pe agentul de asigurări (pentru BT Asigurări Slatina), job secundar care i-a adus încă 5.000 de lei, conform declaratiilor de avere mai vechi.

Florentina Cocioran n-a adus acasă foarte mulţi bani în acel an 2009, întrucât a fost concediu de maternitate. Oricum, a contribuit şi ea la bugetul familiei cu 37.290 lei.

La vedere, Aurel Cocioran nu are o avere iesita din comun. Nu stim insa ce bunuri sint detinute exclusiv de sotia lui, care, nefiind angajata la stat intr-o functie de conducere, nu este obligata sa-si declare averea, ci doar veniturile ei oficiale apar trecute in declaratiile de avere ale sotului. Totusi, in declaratia de avere din iunie 2012, Aurel Cocioran declara ca detine o mie de metri patrati de teren intravilan in Slatina si un apartament in aceeasi localitate. In conturile sale, toate deschise de cel mult doi ani, se aflau la acel moment peste 270.000 de lei.

De cateva luni, Florentina nu mai lucreaza nicaieri. Nu pare sa fie insa o mare problemă pentru familie, ţinând cont că cei doi au reuşit să depună în conturi peste 270.000 de lei în numai doi ani de zile.

'Jumătate din angajaţii Hidroelectrica, în conflict de interese'

Aurel Cocioran este ferm convins că nu este vorba de incompatibilitate în cazul familiei sale. "Dacă ar fi aşa, jumătate din angajaţii Hidroelectrica sunt incompatibili, pentru că au soţi, soţii, copii sau părinţi în firme ce lucrează cu Hidroelectrica", s-a justificat fostul director de retehnologizări.

Nu ştim exact procentul celor aflaţi în asemenea situaţii, dar Cocioran se apropie sigur de adevăr, dacă ne uitam atent la conducerea Hidroelectrica.

Am incercat sa obtinem un punct de vedere si de la administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, in legatura cu familia Cocioran. Insa Remus Borza nu a putut fi contactat.

Simultan cu documentarea acestui caz si plecand de la stupefianta afirmatie a lui Aurel Cocioran privind cumetriile din Hidroelectrica, Centrul de Investigatii Media a cautat si alte cazuri de "legaturi primejdioase" ale sefilor din compania de stat aflata in insolventa. Un prim caz descoperit de noi este cel al lui Răzvan Cojoc. Pana saptamana trecuta, odata cu Marea Revocare din functie a sefimii din Hidroelectrica, a fost director al Direcţiei Dezvoltare. Soţia sa, Carmen Cojoc, este asociat unic la firma Ruxpro SRL, a cărei cifră de afaceri a crescut odată cu înaintarea soţului în ierarhia Hidroelectrica.

Firma este specializată, previzibil!, pe proeicte hidroenergetice si consultanta. Lucrează cu parteneri istorici ai Hidroelectrica, precum Elsid, Electrocarbon (care au primit energie ieftină de la Hidroelectrica), Electrocond Tehnologies si altii.

Şi cei doi au acumulat in ultimii ani o avere respectabilă: 2.000 de metri pătraţi de teren la Mogoşoaia, unde au şi o casă de 230 de metri patrati cu o valoare de impozitare de 380.000 euro, o casă de vacanţă de 117 metri patrati la Rânca, în Gorj, plus aproximativ 60.000 de euro în conturi.

Numai in 2011 Răzvan Cojoc a incasat doar de la Hidroelectrica peste 250.000 de lei, bani la care s-au adăugat dividendele şi salariul primite de soţie de la Ruxpro, în valoare de peste 114.000 lei.

Centrul de Investigatii Media va continua sa caute cazuri similare si vi le va dezvalui pe masura ce le va documenta. Asadar, va urma.

sotiicocioran2

sotiicocioran3

Administratorul judiciar de la Hidroelectrica a denunţat, la sfârşitul lunii trecute, contractul prin care retehnologizarea hidrocentralei de la Gogoşu era atribuită fara licitatie firmei Andritz Hydro. Ştirea a fost transmisă azi de către administratorul Hidroelectrica, Remus Borza. Aseară, în emisiunea "Sub semnul intrebarii" de la B1TV, in care a fost dezbatut subiectul bacteriei care se hraneste cu fierul noilor pale de turbine ale hidrocentralelor de pe Oltul inferior, proaspat retehnologizate de VA Tech, Borza anunta că va da publicităţii informaţii despre rezilierea unui contract mai vechi al Hidroelectrica.

Vestea a venit printr-un comunicat intitulat 'Euro Insol le-a spus nemtilor de la Andritz : AUF WIEDERSEHEN'.

Amenajarea de la Gogoşu este centrala secundară a sistemului Porţile de Fier II.

Firma Andritz, fosta VA Tech, pierde astfel, în numai o lună, două contracte importante primite in trecut fără licitaţie.

Cealaltă afacere scăpată printre degete de compania germana abonata la contracte cu statul roman este retehnlogizarea hidrocentralei de la Stejaru (Bicaz), unde administratorul judiciar a decis, tot în ianuarie, organizarea unei licitaţii, după ce iniţial lucrarea îi fusese atribuită aceleiaşi companii Andritz.

Putem spera oare ca, odata cu anunţul de azi, vor lua sfârşit cei 15 ani ultraprofitabili pe care compania Sulzer, devenită apoi VA Tech şi, mai nou, Andritz, i-a avut în România? Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi detaliile unui interval de 15 ani in care aceasta companie, sub diferitele ei nume, a obţinut contracte de peste un miliard de euro fără să fi participat la vreo licitaţie.

In acesti 15 ani, contractele firmei cu Hidroelectrica totalizează peste 900 de milioane de euro.

Andritz şi-a făcut apariţia în România in perioada 1996-2000, anii Convenţiei Democratice din România (CDR), când ministru al Industriilor era Călin Popescu Tăriceanu. El a a acordat retehnologizarea Porţilor de Fier I, în 1997, unui consorţiu format din firma elveţiană Sulzer Hydro şi ABB, fără licitaţie şi la un preţ aproape dublu faţă de evaluarea iniţială.

Reţeta s-a aplicat ulterior la toate obiectivele importante: Sulzer Hydro se asocia cu un paterner puternic ce furniza echipamentele, urmand ca firma devenita VA Tech si apoi Andritz sa se ocupe de primirea contractelor.

Puterea şi numele se schimbă, VA Tech rămâne

Prin actele adiţionale semnate în 2001 la contractul pentru Porţile de Fier I, firma cu trei nume in 15 ani primeste si lucrări la Porţile de Fier II. Se schimbase Puterea, iar Sulzer îşi modificase şi ea numele, devenind deja VA Tech.

Initial, lucrarea de la Porţile de Fier II a fost evaluată de specialişti la 50 milioane de euro, însă a ajuns să coste Hidroelectrica nu mai putin de 270 de milioane de euro.

Din acest total iniţial, 54,5 milioane de euro reprezentau contravaloarea retehnologizării celor două grupuri de la Gogoşu, cost mult mai mare decât cel practicat pe piaţă, spun specialistii.

Pentru comparaţie, intr-un raport de acum cateva luni, administratorul Hidroelectrica dă ca exemplu centrala Lotru, retehnologizată tot de Andritz cu 174.000 de euro pe MW, faţă de 1,3 milioane de euro pe MW, pretul antamat de Andritz la Gogoşu. Diferenta? Remus Borza si-o explica prin faptul ca lucrarea de pe Lotru a fost obtinuta printr-o licitatie internationala si a fost finantata din banii Bancii Mondiale, in timp ce contractul de la Gogosu urma sa fie platit de statul roman si a fost acordat companiei fara licitatie. No comment!

Lucrările de la Gogoşu ar fi trebuit să înceapă abia anul ăsta, deşi Hidroelectrica plătise încă din 2003 un avans de 13,6 milioane de euro. Avans pentru care, in paranteza fie spus, administratorul judiciar atrage atenţia că nu s-a calculat o dobândă pentru cei zece ani in care statul roman a creditat, practic, firma germana, dobanda care să fie eventual scăzută din pretul final al acţiunii.

Nici vorba, insa. In acesti zece ani, preţul pentru retehnologizarea de la Gogoşu a crescut cu aproximativ 30%, de la 54,5 milioane de euro la 71,5 milioane euro.

Admnistratorul judiciar a denunţat acum cele două acte adiţionale prin care firma Andritz primea retehnologizarea grupurilor de la Gogoşu.

Copie la indigo

Asadar probleme tehnice au fost la mai toate obiectivele de care s-a ocupat compania, sub toate cele trei nume pe care le-a avut pana in prezent: Sultzer - VA Tech - Andritz. Ieri, Centrul de Investigaţii Media scria, în materialul cu bacteria inventata din apele Oltului, ca tot în 2001 a început şi retehnologizarea hidrocentralelor din Sucursala Olt a Hidroelectrica. Acordată de data aceasta consorţiului format din Va Tech şi Voith Hydro. Deci la hidrocentralele de pe Oltul Inferior au apărut coroziuni pe pale, iar la Porţile de Fier I s-au descoperit în timp numeroase deficienţe de proiectare şi execuţie (documentul atasat vorbea încă din 2001 despre câteva dintre acestea).

Firma a reusit aceleasi negocieri spectaculoase si in cazul acestor hidrocentrale de pe Olt. Scriam ieri ca, de la evaluarea iniţială de 123,773 milioane de euro, pretul de la care au început negocierile dintre Hidroelectrica şi Va Tech, contravaloarea proiectului pentru hidrocentralele de pe Oltul Inferior a urcat la peste 350 de milioane de euro, în momentul semnării contractului 'la cheie'. Astazi factura a ajuns la peste 400 de milioane de euro. Contractul este în derulare, în pofida problemelor apărute la palele turbinelor.

Între timp, VA Tech, fostă Sultzer, şi-a schimbat nu doar partenerul (Voith Hydro, în loc de ABB), ci şi numele, devenind, asa cum spuneam mai sus, Andritz Hydro.

Hidroelectrica nu este insa singura firma romaneasca de stat care a apelat la serviciile acestei companii.

În 2005, când la Ministerul Industriilor se afla Codruţ Sereş, iar Călin Popescu Tăriceanu era premier, VA Tech a mai primit, tot fără licitaţie, şi reabilitarea CET Vest Bucureşti, pentru 135 de milioane de euro.

Aproximativ doua miliarde de euro a pierdut Hidroelectrica din cauza contractelor de energie ieftină semnate cu 'băieţii deştepţi', potrivit raportului făcut public anul trecut de către administratorul judiciar al companiei. Suma este imensă, dar departe de totalul pierderilor înregistrate din cauza contractelor păguboase din portofoliul Hidroelectrica. Niciunde în raportul lui Remus Borza nu se pomeneşte, de exemplu, de banii daţi pe retehnologizări ratate, precum cea de la Porţile de Fier sau cea de la Sucursala Slatina. Centrul de Investigatii Media va povesteste mai jos cum a pierdut Hidroelectrica alte cateva sute de milioane de euro din cauza unei bacterii inventate. Pierdere de care, pana acum, nimeni n-a suflat nicio vorba.

Sucursala Hidroelectrica Slatina (SH Slatina) cuprinde şase hidrocentrale  înşirate pe Oltul Inferior (Slatina, Ipoteşti, Drăgăneştii, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni), a căror construcţie a început în 1979 şi care asigură, în prezent, 4% din energia totală a Hidroelectrica.

În raportul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Sucursala Hidroelectrica Slatina figurează cu 16 grupuri retehnologizate şi două grupuri modernizate. Nu se spune însă niciun cuvânt despre eşecul constatat cu stupoare la inspecţia efectuată înaintea expirării garanţiei primite de compania de stat cu ocazia retehnologizarii.

Un fleac: s-au ciuruit

În 2010, conform procedurilor care impun o inspecţie după 10.000 de ore de funcţionare, s-au desfăcut turbinele puse în funcţiune la hidrocentralele Ipoteşti şi Drăgăneşti, primele retehnologizate. La verificare, stupoare: paletele (palele) rotorului, acele piese care seamănă cu braţele elicelor, erau ciuruite de coroziuni. Şi nu se încheiaseră la virgulă cei doi ani de garanţie acordaţi, conform contractului, pentru aceste piese care ar trebui să reziste 30 de ani.

În 2011 a fost scoasa pentru verificare şi instalaţia de la hidrocentrala Frunzaru, unde retehnologizarea se finalizase, potrivit actelor, în 2009. Suprafeţele corodate descoperite erau şi mai mari decât de la Ipoteşti şi Drăgăneşti.

Un contract nelicitat şi cu preţ triplat

Retehnologizarea hidrocentralelor de pe Oltul Inferior a demarat pe vremea Guvernului Adrian Năstase, când ministru al Industriilor era Dan Ioan Popescu. Mai exact în 2001, după ce la Frunzaru şi Drăgăneşti s-au produs avarii care au culminat cu inundarea centralelor.

S-a făcut studiul de fezabilitate şi s-a stabilit un deviz general în valoare de 123,773 milioane de euro, pentru întreaga 'salbă' de hidrocentrale ce se înşiruie între Slatina şi Dunăre, adică 20 de hidroagregate existente în cele cinci hidrocentrale.

Până la semnarea contractului, pe măsură ce se negocia cu contractorul selectat, suma totală a luat proporţii. Astfel, în 2004, când s-a parafat afacerea, prin încredinţatre directă (fără licitaţie), România se obliga să plătească 356,70 de milioane de euro consorţiului format din Voith Siemens şi VA Tech. Adica o suma de trei ori mai mare decât suma de pornire!

Lucrările au demarat insa abia în 2006, când România a plătit avansul asumat prin contractul semnat pe vremea echipei Năstase - DIP, avans care s-a ridicat la 89,175 de milioane de euro, reprezentând 25% din valoarea totală.

Până la final insa, la factură s-au mai adăugat peste 42 de milioane de euro însemnând ajustări de preţ, plus unele lucrări suplimentare în valoare de 1,24 de milioane de euro, ceea ce a urcat nota de plată finala pana peste pragul de 400 de milioane de euro.

Contractul este încă în derulare, ultimele grupuri hidroenergetice urmând să fie puse în funcţiune anul acesta, astfel încât numărătoarea banilor poate  continua.

Palete aduse din Brazilia

La banii ăştia, consorţiul format din Voith Siemens (devenită Voith Hydro) şi VA Tech (actualmente Andritz Hydro), se obliga să furnizeze 'la cheie' 20 de grupuri hidroenergetice. Cele două firme erau libere să aleagă furnizorii de echipamente, atât timp cât respectau precizările din caietul de sarcini.

Paletele buclucaşe au fost turnate la Sao Paolo, în Brazilia şi finisate la subsidiara din St. Polten, Austria, a grupului Voith. Zeci de angajaţi de vârf ai Hidroelectrica s-au deplasat în Brazilia şi Austria să recepţioneze cele o suta de palete de rotor.

Pe continentul sud-american au ajuns cel putin 30 de persoane, majoritatea economişti şi tehnicieni, care au semnat nişte hârtii potrivit cărora totul era în regula. Printre ei, Eugen Tănase, director al Diviziei Economice din Hidroelectrica până acum câteva luni.

Acţiunea a fost bifată ca un succes şi toată lumea a fost fericită. Asta până în 2010, când s-au deschis primele grupuri, cele de la Ipoteşti şi Drăgăneşti, şi s-au descoperit coroziunile de pe palete. De pe paletele noi, cele care le înlocuiau pe cele fabricate în anii '80, la Reşiţa, şi care funcţionaseră fără probleme timp de peste 30 de ani, durata de viaţă normală a unei astfel de piese.

De comun acord, cele două părţi, consorţiul şi Hidroelectrica, au amânat ieşirea din garanţie (care se face la doi ani de funcţionare), până la soluţionarea problemei paletelor. Din 2009 şi până acum, nu s-a ajuns la nicio concluzie, iar Hidroelectrica continuă să recepţioneze lucrări ce se dovedesc ulterior a avea mari deficienţe.

Bacteria care sabotează retehnologizarea

Grupul Voith - VA Tech refuză însă să-şi asume responsabilitatea şi, de atunci, încearcă să găsească explicaţii ce nu-i pot fi imputate.

A încercat, la un moment dat, să se dea vina pe sarea de la Oltchim care ajunge în apele Oltului, de exemplu. În 2011, Voith a aruncat pe masa negocierilor un raport care spunea că vinovată de nenorocirea de pe Oltul Inferior este o bacterie.

Este vorba despre o bacterie rară, ale cărei dejecţii conţin oxid de mangan şi corodează accelerat metalul.

În literatura de specialitate, lucrările referitoare la MIC (coroziunea influenţată microbiologic) s-au dezvoltat în ultimii 20 de ani, după ce în Canada au apărut mai multe probleme din cauza unor astfel de bacterii. Ei bine, o asemenea bacterie ar fi responsabilă de coroziunea apărută la paletele aduse in Brazilia. Un microorganism ce ar prefera apele Oltului Inferior, întrucât în amonte de hidrocentralele retehnologizate nu par să fie probleme.

"Asta e o glumă, nu-i aşa?'"

Ion Stoenescu este directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt (filiala judeţeană a Apelor Române). Spune că ştie tot ce mişcă-n Olt. Din 2000 a fost director tehnic, de anul trecut este director plin. La întrebarea noastră despre existenţa bacteriei buclucaşe, Stoenescu a izbucnit în râs: 'Asta e o glumă, nu-i aşa?'

Directorul ne-a declarat că Administraţia realizează buletine chimice periodice şi că nimeni, nici Hidroelectrica şi nici consorţiul, nu a cerut până acum analize microbiologice pentru a lămuri eventuala existenţă a unei bacterii distrugătoare apărute pe Olt.

Centrul de Investigatii Media a aflat ca, oficial, in acest moment există o analiză microbiologică, efectuată la un institut din România, în care se precizează clar că-n Olt sunt bacterii obişnuite, şi că nu a apărut nimic anormal. Lucru logic, dinn moment ce niciuna din vechile pale scoase din uz după retehnologizare nu a fost atacată precum cele noi.

Potrivit surselor noastre, paletele braziliene ar avea de fapt o problemă de turnare, pe care Hidroelectrica nu a fost în stare să o identifice încă si care ar fi motivul pentru care echipamentele se corodeaza atat de repede.

Administratorul judiciar de la Hidroelectrica, Remus Borza, nu doreşte să vorbească despre subiectul acesta. Nu a dorit să ne spună cum va reusi compania de stat pe care o administreaza sa demonteze povestea cu bacteria, invocand faptul ca "se negociază încă" şi spunand ca nu poate dezvălui strategia de luptă cu cele două companii din consortiu.

Borza nu-şi poate stăpâni însă nici el mirarea in fata faptului că paletele produse în urmă cu 30 de ani la Reşiţa s-au dovedit imune în faţa bacteriei invocate acum de Voith.

Cei de la Voith Hydro nu au răspuns încă întrebărilor noastre. Centrul de Investigatii Media asteapta raspunsurile companiei si va continua ancheta.

  • image
  • image1
  • image2
  • image3
  • image4
  • image5
  • image6
  • image7

Centrul de Investigatii Media a reluat in urma cu mai mult de o saptamana cazul familiei Alina, Nansi si Sebastian Lungu. Sotii Lungu traiesc de cativa ani un cosmar dupa ce copilul Sebastian, „Bubu” dupa cum il alinta parintii, a fost nenorocit la nastere de nepasarea si incompetenta unor cadre medicale de la Spitalul Municipal. Va spuneam in 15 ianuarie ca, dupa mai mult de patru ani de anchete si cercetari, singura persoana gasita vinovata pentru greselile ireversibile care l-au mutilat pe Bubu, o asistenta pe nume Silvia Rosca, lucra inca la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.

Scriam atunci ca, prin hotărârea de anul trecut, instanta decidea "sancţionarea asistentei medicale Roşca Silvia Angelica cu retragerea calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din Romania şi propunerea către Ministerul Sănătaţii de anulare a autorizaţiei de liberă practică definitivă". Lucru ce echivaleaza, pe scurt, cu scoaterea din profesie.

Conform legii, pentru a putea profesa, un asistent medical are nevoie de certificarea Ministerului Sănătăţii şi trebuie să fie membru al unei filiale a Ordinului Asistentilor Medicali. Procedura de retragere a dreptului de a profesa ca asistent este una „in oglinda”.  Asta inseamna ca filiala in care este inregistrata acea persoana trebuie sa-i retraga calitatea de membru, iar Ministerul Sanatatii sa-i anuleze dreptul la libera practica.

Ambele institutii au primit sentinta in octombrie, dar n-au facut nimic pana in momentul in care Centrul de Investigatii Media a reluat cazul.

Dovada este faptul ca, in 15 ianuarie, Carmen Mazilu, presedinte al filialei Bucuresti a Ordinului Asistentelor, ne declara ca procedurile de excludere a Silvie Rosca sunt in plina derulare, dar exista unele impedimente din cauza unor schimbari de legislatie: "S-au schimbat legile si s-au schimbat atributiile institutiilor. Suntem in procedura de aducere la cunostina a retragerii dreptului de a profesa", explica atunci Mazilu.

Dupa ce cazul a fost reluat de Centrul de Investigatii Media, institutiile au inceput sa se miste. Ordinul Asistentilor Bucuresti a gasit solutia legala si a lasat-o pe Silvia Rosca fara calitatea de membru, iar Ministerul Sanatatii i-a suspendat dreptul de libera practica si, in 22 ianuarie, a si comunicat Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) aceasta masura.

Managerul SUUB, Cătălin Cîrstoiu, a declarat pentru Centrul de Investigaţii Media că a doua zi, in 23 ianuarie, a fost semnată desfacerea contractului de muncă al asistentei.

„Spitalul nostru nu a întârziat în niciun fel aplicarea deciziei din instanţă. Ea a fost angajată şi a lucrat pe secţie până acum deoarece nu aveam nicio bază legală să-i interzicem acest drept. Ieri am primit hârtia de la Minister şi azi am semnat desfacerea contractului de muncă”, ne-a declarat in 23 ianuarie managerul Cîrstoiu.

Totusi, managerul ne-a mai spus ca spitalul îi va oferi Silviei Roşca un post temporar de infirmieră, în măsura în care există locuri vacante.

Nu putem sa nu observam si ca, desi instanta propusese anularea dreptului de libera practica al Silviei Rosca, asistentei nu i-a fost retras definitivdreptul de a profesa, ci i-a fost doar suspendat de cei din minister. Nicaieri nu se precizează pe ce perioada.


In urma cu doi ani, procurorii din Bucuresti il retineau pe Sandu Ion David, proprietarul unui club de striptease din Bucuresti, dar si pe un anume Razvan Marius Mosteanu. Cei doi erau acuzati de mai multe fapte de talharie si sechestrare de persoane, respectiv complicitate la cele doua infractiuni.

Din presa acelei perioade aflam ca, in 16 ianuarie 2011, patronul de club, impreuna cu un alt barbat care la acel moment nu fusese identificat, a batut si sechestrat trei soldati americani care au venit in club, s-au distrat si la sfarsit au refuzat sa plateasca nota de 3.000 de euro, pe motiv ca ar fi fost umflata de angajatii barului de noapte. Doua zile mai tarziu, patronul Sandu Ion David, ajutat de data asta de Razvan Mosteanu, a snopit in bataie alti doi americani care au refuzat sa plateasca o nota de 320 de lei pentru ca au considerat-o umflata cu o suta de lei.

Povestea pe larg in „Adevarul”:  http://adevarul.ro/news/bucuresti/soldati-americani-batuti-sechestrati-intr-un-club-noapte-capitala-refuzat-plateasca-nota-plata-3000-euro-1_50bde9257c42d5a663cfca32/index.html

In comunicatul remis presei la cateva ore dupa retinerea celor doi, Politia Capitalei anunta ce a gasit la perchezitie: „Totodata, intr-o camera din incinta clubului, prevazuta cu lumina difuza, saltea si cabina de dus, a fost gasita o camera de luat vederi miniaturala, camera conectata la calculatorul gasit in biroul administratorului (Sandu Ion David, n.r.)”. In plus, administratorul avea un pistol cu gaze, cu acte in regula, trei spray-uri lacrimogene si un baston tip electrosocuri.

Fiind vorba de militari americani din fortele NATO aflati in Bucuresti, povestea a facut rapid inconjurul lumii, dupa ce a fost relatata de Associated Press. Fox News, CBS News, Washington Post si multe alte mari institutii media au preluat rapid stirea. In presa de la noi, subiectul a deschis principalele jurnale de stiri ale televiziunilor generaliste si a fost urmarit atent cateva zile de bune de intreaga media, oripilata de modul in care americanii au fost batuti. Au fost prezentate si date despre starea victimelor, care au suferit traume importante: rani la cap, oase rupte si multe, multe vanatai.

Sandu Ion David si Marius Razvan Mosteanu au fost retinuti de procurori, insa judecatorii nu au dat curs cererii de arestare a lor pentru 29 de zile. La recurs, procurorii au obtinut arestarea patronului Sandu David, Mosteanu ramanand cercetat in libertate. Dosarul penal nu a ajuns insa nici pana astazi in instanta.

Razvan Marius Mosteanu este astazi soferul Dacianei Sarbu si este platit de Parlamentul European. Conform declaratiei acesteia, Mosteanu lucreaza pentru ea de aproximativ un an. Daciana Sarbu ne-a spus ca Mosteanu i-a fost recomandat de cineva, insa nu-si mai aminteste de cine anume.

„Cautam pe cineva pentru acest post si am intrebat in stanga si-n dreapta pana cand mi-a fost recomandat acest domn. Nu stiam despre aceasta poveste din trecutul lui, nu verific oamenii pe care-i angajez cu ajutorul SRI-ului. Da, asa este, lucreaza pentru mine, este soferul cu care-mi duc copilul la gradinita. Este un om foarte respectuos, foarte politicos, este un sofer foarte bun si un om care mi-a castigat increderea”, a declarat Daciana Sarbu vineri pentru Centrul de Investigatii Media.

Daciana Sarbu a mai spus ca barbatul nu o insoteste la sesiunile PE de la Bruxelles sau Strasbourg, lucrand pentru ea doar in Romania.

„Este un om care are familie, are doua fetite, un om serios si pe care ma pot baza. Probabil ca e asa cum spuneti, probabil ca a facut o greseala in trecut, insa asta nu inseamna ca nu are dreptul la o a doua sansa. Eu sint genul de persoana care acorda sanse oamenilor. Este o persoana care vrea sa lucreze, este un om norocos ca a prins acest job si este un om care vrea sa munceasca pentru a-si intretine familia”, a mai spus Daciana Sarbu.

Am rugat-o pe Daciana Sarbu, sotia premierului Ponta, sa ne dea numarul de telefon al soferului ei, pentru a-l intreba si pe acesta despre cele intamplate in ianuarie 2011. Ne-a raspuns printr-un sms ca a verificat si ca nu exista vreun dosar pe numele lui Mosteanu. "Cazier stiam ca nu are si cred ca nu mai este nimic de spus", a raspuns europarlamentarul socialist.

Numele lui Mosteanu apare si pe pagina oficiala de internet a Dacianei Sarbu, calitatea atribuita lui fiind aceea de asistent al europarlamentarului roman.

 

Geoana a mintit si minte in continuare. Centrul de Investigatii Media este in posesia unui document emis de RA-APPS din care reiese clar ca, din 2004 si pana astazi, Geoana a platit doar cel mult opt luni chiria de 3.200 de euro pe luna stabilita de Cabinetul Tariceanu. Cand a ajuns presedinte al Senatului, chiria i-a fost imediat scazuta la valoarea anterioara majorarii facute de Tariceanu, de la 3.200 de euro la 690 de lei. Mai mult, timp de un an, Senatul i-a platit chiria catre RA-APPS timp de un an, fara a avea vreun temei legal. De la sursele noastre, precum si din declaratiile lui Geoana, intelegem ca si dupa ce a plecat de la conducerea Senatului chiria i-a fost mentinuta la acelasi nivel, ea fiind si astazi in cuantum de 689 de lei pe luna.

Centrul de Investigatii Media este in posesia unui document din care reiese cat ar fi trebuit de fapt sa plateasca si cat a platit Mircea Geoana luna de luna pentru casa de la RA-APPS, din decembrie 2004 si pana in iulie 2010. (VEZI DOCUMENTUL 1 ANEXAT).

Asadar, conform documentului, din decembrie 2004 si pana in februarie 2007, familia Geoana a platit o chirie de 133,28 de lei pe luna catre RA-APPS pentru vila cu zece camere din cartierul Dorobanti, zona exclusivista a Bucurestiului.

Din luna martie 2007, lui Geoana i s-a majorat chiria la 689 de lei pe luna, adica in jur de 200 de euro la cursul mediu al perioadei.

Aceasta situatie a durat pana la aparitia OUG 9 din 2008, emisa de Cabinetul Tariceanu, prin care chiria i-a fost recalculata si crescuta la 3.153,88 de euro pe luna.

Noutatea din documentul pe care vi-l prezentam astazi este aceea ca, odata cu ascensiunea lui Geoana in functia de presedinte al Senatului, in decembrie 2008, chiria i-a fost din nou modificata de RA-APPS, scazand la valoarea anterioara de 689,41 de lei pe luna.

Nu ne este insa foarte clar cate luni a platit Mircea Geoana chiria de 3.153 de euro. Ce este clar este ca pentru luna aprilie 2008 sotia lui, Mihaela, a platit chiria in acest cuantum, conform unei chitante remise de Geoana Centrului de Investigatii Media si prezentate in materialul publicat ieri, 23 ianuarie. Din documentul anexat reiese ca familia Geoana ar fi trebuit sa plateasca aceasta chirie incepand cu luna aprilie 2008 si  pana la numirea in functia de presedinte al Senatului, in decembrie 2008, adica timp de opt luni. Asteptam in continuare de la Mircea Geoana chitante din care sa reiasa aceasta stare de fapt. I le-am solicitat in repetate randuri, insa am primit-o doar pe cea pentru luna aprilie.

Revenim la document si la saga Geoana - RAAPPS. Asadar, din ianuarie 2009, in calitate de presedinte al Senatului, Geoana avea de platit o chirie de 689 de lei pe luna. A platit-o timp de doua luni, dupa care, conform notei RA-APPS citate, din martie 2009 si pana in martie 2010, ea a fost achitata in numele sau direct de Senat. Ce spunea Geoana in mijlocul acestei perioade?

„(...)chiar si in perioada decembrie 2008 – noiembrie 2011 cat timp am fost presedinte al Senatului Romaniei si aveam legal dreptul la locuinta de protocol in regim de gratuitate, eu am continuat sa platesc chirie.” (M. Geoana, ianuarie 2013, conform MEDIAFAX)

Ne intoarcem la documentele publicate zilele trecute si ne explicam acum si de ce, in martie 2010, Senatul Romaniei a ajuns chiar sa ceara RA-APPS sa devina titular al contractului lui Geoana. Probabil ca cei de la Senat, care platisera deja pentru Geoana chirii in valoare totala de 8.272 de lei in timp ce el mintea cu nerusinare ca da banii din propriul buzunar, au realizat abia atunci ca nu au o baza legala sa plateasca RA-APPS-ului in beneficiul politicianului. Ramane o enigma de ce trei luni mai tarziu, in iunie 2010, cand nici nu se aprobase bine transferul de contract, Senatul se razgandeste si cere RA-APPS revenirea la situatia anterioara, cu Geoana titular de contract. Motivul invocat oficial a fost acela ca Senatul a realizat ca se confrunta cu anumite constrangeri bugetare care impiedica institutia sa preia locuinta sefului pe cheltuiala ei.

Tot in iunie 2010 este redactata si nota prezentata astazi de Centrul de Investigatii Media, astfel ca nu avem documente din care sa intelegem ce s-a intamplat cu chiria lui Geoana din iulie 2010 si pana astazi. Sursele noastre afirma insa ca, cel putin pana in noiembrie 2011, atunci cand Geoana a pierdut presedintita Senatului, chiria platita de el pentru vila cu zece camere din Dorobanti a ramas neschimbata: 689 de lei.

Aceleasi surse spun chiar ca nici dupa ce a pierdut presedintia Senatului lui Geoana nu i-a fost crescuta chiria. Asteptam de la Mircea Geoana dovezi cu care sa contrazica sursele noastre. Chitanta din 2012, prezentata de Centrul de Investigatii Media in materialul de ieri, din care reiese ca in februarie 2012 Geoana a facut o plata de 14.196 de lei catre RA-APPS, nu ne multumeste pentru ca nu este clar obiectul platii. Poate fi chiria pe o luna, dar poate fi la fel de bine chiria pe mai multe luni.

Mai mult, insusi Geoana admitea, in urma cu o saptamana, atunci cand Centrul de Investigatii Media a inceput sa publice documente legate de cazul sau, urmatoarele:

„(...) contractul este unul perfect legal si platesc o chirie la pretul pietei, stabilita in 2007, intr-o perioada de boom imobiliar.” (M. Geoana, ianuarie 2013, conform MEDIAFAX).

Adica practic Geoana insusi recunoaste ca plateste si acum 689 de lei pe luna, aceasta fiind chiria care i-a fost stabilita in 2007. Si cu toate astea, Geoana continua sa sustina public, nonsalant, ca plateste 3.150 de euro lunar, chiria stabilita de Guvernul Tariceanu in 2008.

Am cerut atat Secretariatului General al Guvernului cat si RA-APPS informatii clare despre situatia lui Mircea Geoana, in baza legii liberului acces la informatiile de interes public. De la RA-APPS nu am primit deocamdata nici macar confirmarea inregistrarii solicitarii noastre. SGG ne-a inregistrat cererea. Asteptam raspunsurile si intentionam sa folosim toate parghiile legale si jurnalistice pentru a ajunge sa aflam, in final, din documente oficiale, cine si cat a platit pentru Geoana in fiecare luna de cand acesta s-a mutat cu familia in casa din Cucu Starostescu nr. 3 din Dorobanti si pana astazi.

Poate acum Geoana va avea decenta ca macar sa elibereze acea casa, mai ales ca de un an nu mai are in niciun caz dreptul sa primeasca vila RA-APPS. Nu este clar daca a avut vreodata acest drept, dar asta este o alta chestiune, pe care trebuie sa o lamureasca cei care in ultimii opt ani au condus RA-APPS si SGG.

Geoana-RAAPPS, "case closed".

Neavand documente din care sa reiasa clar ce s-a intamplat cu chiria lui Geoana din iulie 2010 si pana acum, Centrul de Investigatii Media a calculat - pe baza informatiilor din documentul prezentat astazi, din declaratiile surselor citate si din cele facute de politicianul Geoana insusi - cat a avut de platit acesta catre RA-APPS pentru vila din Dorobanti din ianuarie 2005, de cand s-a mutat in Cucu Starostescu, si pana in ianuarie 2013, adica timp de opt ani de zile. Astfel, familia Geoana ar fi trebuit sa plateasca din banii proprii 132.371 de lei. Adica o chirie medie lunara de 1.378,86 lei.

Spunem „ar fi trebuit sa plateasca” pentru ca nu avem certitudinea ca i-a si platit, din moment ce Geoana ne-a transmis doar cele doua chitante pe care vi le-am prezentat in materialul nostru de ieri. Le asteptam si pe celelalte, domnule Geoana. In special pe cele din perioada aprilie – decembrie 2008, care insumeaza, la un curs mediu al perioadei, 106.979 de lei, peste 80 la suta din suma totala pe care teoretic ati platit-o catre RA-APPS.

In lipsa acelor chitante, asupra onestitatii politicianului Mircea Geoana vor continua sa planeze uriase suspiciuni. Pana atunci vom ramane la concluzia care reiese din recentele sale declaratii, confirmata si de sursele noastre, si anume aceea ca lui Geoana nu i-a fost crescuta din nou chiria dupa ce a plecat de la sefia Senatului si ca plateste in continuare si astazi 689 de lei pe luna.

Epilog

Familia Geoana a platit timp de opt ani o chirie medie lunara de 1.378,86 de lei pentru o vila de zece camere si o curte de aproape 500 de metri patrati situata in Dorobanti. Adica in jur de 300-350 de euro, la un curs mediu al intregului interval.

„Pretul pietei”, Mircea Geoana?

"Sunt multi cei care beneficiaza de locuinta de protocol fara a avea dreptul, cu chirii modice sau chiar gratuit. Nu este si nu a fost cazul meu" (Mircea Geoana, ianuarie 2013, conform MEDIAFAX)

Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi documentele guvernamentale care arata ca presedintele de-o noapte Mircea Geoana nu avea, de fapt, dreptul sa primeasca o casa de la RA-APPS. Veti vedea cum Geoana s-a folosit de Senatul Romaniei, pe care il conducea la acel moment, pentru a ramane fara drept in casa RA-APPS in schimbul unei chirii modice. Din documentele pe care vi le prezentam in premiera astazi veti intelege cum Geoana a zapacit pe toata lumea si cum a ramas, in final -  fara drept, lucru recunoscut negru pe alb chiar de Guvern inca din 2010! – in casa din Cucu Starostescu. Din informatiile noastre, Geoana nu a platit niciodata mai mult de doua sute si ceva de euro lunar pentru vila RA-APPS cu zece camere din Dorobanti, zona zero a Capitalei. El locuieste si astazi in vila din Dorobanti.

Scurt istoric

Saptamana trecuta, Centrul de Investigatii Media v-a prezentat in premiera clauzele din contractele incheiate cu RA-APPS de baietii destepti care si-au luat casa de la stat pe mai nimic. Ati aflat atunci ca fostul presedinte al Senatului, fostul sef de stat pentru o noapte, Mircea Geoana, a locuit pentru cel putin cativa ani intr-o vila cu zece camere din Dorobanti, proprietate a statului, pentru 36,5 euro pe luna. Explicam atunci cum Geoana si ceilalti politicieni cu case de la RA-APPS sint protejati prin contracte in fata unei eventuale evacuari, dat fiind ca multi dintre ocupantii acestor case nu mai au astazi dreptul sa stea in ele.

Nu am reusit atunci sa-l contactam pe Mircea Geoana pentru a ne da cateva lamuriri, in ciuda eforturilor pe care le-am facut. La cateva ore insa, subiectul a fost preluat de Robert Turcescu in emisiunea sa de la B1TV. Mircea Geoana a intervenit telefonic in emisiune si, vexat, a promis ca va da publicitatii documente din care sa reiasa buna sa credinta in relatia cu RA-APPS.

Surpriza sau nu, Mircea Geoana a trimis postului de televiziune doua hartii din care, pe scurt, nu se putea intelege mai nimic. Nu a transmis chitante din care sa reiasa ca plateste, asa cum sustine, 3.200 de euro pe luna, nu a dat publicitatii contractele din care sa poata fi vazut istoricul relatiilor sale contractuale cu RA-APPS, nu a lamurit nimic. Adica un contract nedatat si o fisa de calcul a chiriei, majorata conform unei hotarari de guvern din urma cu cinci ani, documente din care nu reiese insa daca Geoana si-a asumat vreodata plata miilor de euro lunar catre RA-APPS.

Din acest motive, Centrul de Investigatii Media a continuat ancheta vizandu-l pe Geoana.

Dintr-un document emis de actualul sef al RA-APPS 22 iunie 2010 si obtinut de Centrul de Investigatii Media intelegem, cu greu, ce-i drept, absurdul situatiei. (VEZI DOCUMENTUL 1 DIN ANEXA)

Cazul Geoana, in masina timpului

Iata ce-i scria Georgian Surdu, seful RA-APPS, sefului sau, secretarul general al Guvernului de la acea data, Daniela Andreescu: „Cu adresa nr. 20/11003/R.S./13.10.2006, inregistrata la regie cu nr. 11137/16.10.2010, Secretariatul General al Guvernului a aprobat transformarea conventiei de cazare (prezentate saptamana trecuta de Centrul de Investigatii Media, n.r.) in contract de inchiriere in favoarea domnului Mircea Geoana, pana la rezolvarea situatiei locative, (...), potrivit careia s-a incheiat contractul nr. 97/25.01.2007”.

Sa recapitulam: o adresa a SGG din octombrie 2006 se inregistreaza la RA-APPS dupa patru ani(!), in octombrie 2010, in baza acestei adrese fiind incheiat un contract in favoarea lui Geoana in 2007. Iar acest lucru este consemnat intr-un document datat iunie 2010. Halucinant!

Cel mai probabil in adresa este vorba despre contractul a carui prima pagina, fara numar si data, a fost transmisa de Geoana postului B1TV. Ce prevedea acest contract? Din acea prima pagina transmisa de Geoana am inteles doua lucruri: cum chiria de 36,5 euro a crescut la putin peste 200 de euro pe luna, precum si ca acest contract, ca si conventia de cazare anterioara, e valabil pana cand Geoana isi rezolva situatia locativa. Reamintim: doua sute si ceva de euro pe luna pentru o vila cu zece camere in zona Dorobanti, pe termen practic nelimitat.

Sa ne intoarcem la documentul 1 din anexa. Conform epistolei lui Georgian Surdu catre sefa lui, Daniela Andreescu, pana in 2010 nu s-a schimbat nimic in relatia contractuala dintre RA-APPS si familia Geoana.

Senatul cel sucit

La sfarsit de martie 2010, sub presedintia lui Geoana, Senatul Romaniei cere RA-APPS sa preia contractul de inchiriere pentru locuinta lui Geoana (VEZI DOCUMENTUL 2 DIN ANEXA), pentru a putea plati chiria in numele politicianului. Solicitarea, semnata de secretarul general al Senatului,  a fost aprobata de SGG (DOCUMENTUL 3) la cererea RA-APPS (DOCUMENTUL 4). Camera superioara a Parlamentului revine insa, nici trei luni mai tarziu, cand realizeaza ca se confrunta cu anumite „constrangeri bugetare”, si cere RA-APPS „revenirea la situatia anterioara”, adica aceea in care Geoana devine chirias al vilei din Dorobanti in nume propriu si nu prin institutia pe care o conduce (DOCUMENTUL 5).

Am considerat bizara conduita reprezentantilor Senatului si am incercat sa intelegem motivul acestor ciudate cereri catre RA-APPS. Am obtinut un nou document care a lamurit problema. (VEZI DOCUMENTUL 6 DIN ANEXA)

 Geoana nu avea, de fapt, dreptul la o locuinta de serviciu!

Iata raspunsul transmis cateva zile mai tarziu de Daniela Andreescu, secretarul general al Guvernului la acel moment si, deci, sefa directorului RA-APPS, Georgian Surdu: „Va comunicam faptul ca am luat act de renuntarea la cererea anterioara a Senatului Romaniei privind solicitarea initiala in legatura cu imobilul (...) ocupat fara temei legal de actualul presedinte al Senatului si de familia sa”. In urmatorul paragraf, Andreescu insista si scrie: „(...) Secretariatul General al Guvernului sa aprobe atribuirea imobilului persoanei fizice care ocupa fara drept acest spatiu”.

Asadar Geoana nu avea dreptul, conform legii, la o locuinta RA-APPS. E scris clar in documentul SGG obtinut de Centrul de Investigatii Media. Nu avea dreptul in nume personal, ci, eventual, printr-o institutie. Sursele Centrului de Investigatii Media au explicat ca, spre deosbire de locuintele de serviciu, resedintele oficiale, precum cea detinuta de Geoana, sint contractate de la RA-APPS de institutii, care platesc din bugetul lor si chiriile, si nu de locatari in nume propriu. De-aici intelegem ca, din punctul de vedere al fostului sef al SGG, contractul lui Geoana si RA-APPS nu a avut temei legal!

Ce a incercat atunci Senatul? Nimic altceva, in opinia surselor noastre, decat sa dea o aparenta de legalitate relatiei dintre Geoana si RA-APPS referitoare la vila din Cucu Starostescu.

Asadar singura perioada in care Geoana a locuit legal in vila din Dorobanti, din 2004 pana acum, a fost aceea in care titularul de contract a fost Senatul, adica o luna si cateva zile: din 10 mai, cand s-a aprobat cererea Senatului de preluare a contractului lui Geoana, pana in 16 iunie 2010, cand RA-APPS e anuntat ca Senatul nu-si permite sa plateasca pentru politician!

Ce se stie de fapt despre relatia dintre Geoana si RA-APPS?

In continuare, in acelasi raspuns, Andreescu ii cere subalternului ei temeiul de drept in baza caruia ar trebui sa-i acorde lui Geoana dreptul de a sta in vila din Dorobanti, dupa care ajunge chiar sa-l acuze pe seful RA-APPS ca ascunde adevarul in ceea ce priveste situatia locativa a lui Geoana. In finalul documentului, Andreescu isi intreaba subalternul cati bani a platit Geoana din martie 2008 si pana la acel moment, iunie 2010.

De ce din martie 2008? Pentru ca de atunci Geoana ar fi trebuit sa plateasca o chirie lunara de 3.150 de euro, conform unui act normativ dat de Cabinetul Tariceanu.

De-aici intelegem ca de mai bine de doi ani Guvernul nu a stiut ce chirie plateste de fapt Geoana pentru vila din Dorobanti si nici daca are sau nu datorii. „Pe adresa cu toate spatiile detinute de demnitari pe care ne-ati transmis-o nu se regaseste vreo pozitie legat de acest spatiu, si dorim sa cunoastem care este motivul”, ii mai scrie Andreescu subalternului ei, Georgian Surdu.

Cum stau, de fapt, lucrurile?

Centrul de Investigatii Media a incercat sa lamureasca acest subiect cu Georgian Surdu, in continuare sef la RA-APPS. Acesta nu a putut fi insa contactat pana la acest moment.

L-am cautat din nou pe Mircea Geoana. In urma unei discutii purtate off the record la cererea sa, Geoana ne-a transmis prin asistenta sa  doua chitante care atesta doua plati catre RA-APPS.

Prima dintre ele (VEZI DOCUMENTUL 7) reprezinta o plata de 11.715,09 lei facuta in 3 iulie 2008 de Mihaela Geoana catre RA-APPS. La rubrica de explicatii ale platii, Mihaela Geoana precizeaza "plata chirie luna aprilie, strada Cucu Niculescu Starostescu nr.3".

Cea de-a doua chitanta (VEZi DOCUMENTUL 8) reprezinta o plata de 14.196,26 de lei facuta de Mircea Geoana catre RA-APPS in 16 februarie 2012. La rubrica "mentiuni suplimentare" Geoana scrie ca viramentul reprezinta "plata facturii nr. 758222", fara a da vreun alt detaliu.

Este insa clar ca Geoana nu a platit, asa cum a sustinut in repetate randuri, o chirie lunara de peste 3.000 de euro catre RA-APPS in toata perioada 2008-2012. Centrul de Investigatii Media a obtinut o alta nota transmisa de secretarul general al Guvernului, Daniela Andreescu, sefului RA-APPS Georgian Surdu, in contextul solicitarii Senatului de a-i prelua ccontractul lui Geoana. In aceasta nota datata 29 iunie 2010 (VEZI DOCUMENTUL 9) Daniela Andreescu scrie: "Am sesizat modificarea cuantumului chiriei, generata probabil de inlocuirea titularului contractului de inchiriere, pentru ca altfel nu intelegem care a fost temeiul de drept in baza caruia a fost operat acest transfer".

Nici fosta sefa a SGG, Daniela Andreescu, nu a putut fi contactata pana la acest moment pentru a lamuri ce modificari de chirie a adus transferul de contract. Andreescu va trebui sa explice si de ce nu s-au luat masuri impotriva familiei Geoana din moment ce, din punctul ei de vedere, Mircea Geoana a ocupat abuziv o casa aflata in proprietatea statului in perioada in care ea era sefa SGG. Am fi vrut sa ne mai spuna Daniela Andreescu si de ce nu a luat masuri impotriva subalternilor pe care, la acel moment, ii acuza ca ii ascund adevarul despre situatia lui Mircea Geoana.

Centrul de Investigatii Media va continua ancheta vizand relatia lui Geoana cu RA-APPS.

  • documentul-1
  • documentul-2-1
  • documentul-3-1
  • documentul-4-1
  • documentul-5-1
  • documentul-6-1
  • documentul-8
  • documentul-9-1
Daca vrei sa ne sustii
PayPal Button