Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

In ultimii sase ani, Primaria Constanta a acordat contracte de zeci de milioane de lei unor firme apropiate primarului Radu Mazare, dar si familiei acestuia sau prietenilor sai, oameni precum Nicusor Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, sau Sorin Strutinsky, partener direct de afaceri al primarului. Centrul de Investigatii Media a analizat contractele atribuite prin licitatii de municipalitatea din Constanta din 2007 pana in prezent. Mai multe milioane de euro au mers la firme ce au avut sau inca au legaturi directe cu Radu Mazare.

Cel mai important beneficiar al banilor de la Primaria Constanta este Conpress Holding, o firma de paza care, in ultimii sase ani, a castigat contracte de 21.266.082,72 de lei, suma la care se adauga TVA. Cel mai important contract, incheiat in 2008, viza paza unor bunuri din Constanta si avea o valoare de 8.718.192 de lei fara TVA. Un alt contract, tot pentru servicii de paza, i-a fost atribuit firmei in ziua de Craciun a anului 2008. Un contract in valoare de 4.733.568 de lei, fara TVA .

Firma Conpress Holding le-a apartinut, pana in anul 2002, lui Radu Mazare si lui Nicusor Constantinescu. Acestia au cedat partea lor din firma unei anume Sanda Ciocoiu, care se ocupa si astazi de firma. Sanda Ciocoiu este vicepresedinte al organizatiei judetene a PSD.

O alta firma care a luat multi bani de la Primaria Constanta este Pomacost SA. In 2012, aceasta a primit un contract in valoare de doua milioane de euroIn schimbul acestor bani, firma se obliga sa taie si sa toaleteze copacii din Constanta, "zona I".

Pomacost a fost unic ofertant la aceasta licitatie, castigand contractul in iunie 2012 dupa ce a cerut un pret de 8.835.084,60 de lei, fara TVA.

In total, in toata istoria de sase ani a site-urilor de achizitii publice din Romania, firma Pomacost SA apare ca fiind beneficiara unei sume totale de 11.926.891,60 de lei, fara TVA.

Pomacost este cunoscuta in Constanta ca fiind furnizorul de pomisori si gazon al Primariei Constanta. Societatea a fost administrata de un anume Basarab Popa, despre care se spune ca ar fi varul lui Radu Mazare. Basarab Popa este inculpat alaturi de Mazare in asa-numitul dosar al retrocedarilor din Constanta, dosar in care apar atat numele lui Basarab Popa cat si cel al firmei Pomacost SA. De aproximativ trei ani, firma este administrata de un barbat pe nume Alexandru Pimen Leca. Si el este insa un apropiat de-al lui Radu Mazare, fiind in trecut administrator la SC Nisipuri SA, firma infiintata in anii '90 de Mazare si pe care primarul a creditat-o cu peste 1,6 milioane de lei, conform celei mai recente declaratii de avere depuse de acesta.

Un alt contract de aproape doua milioane de euro a primit de la Primaria Constanta si Polaris M Holding. Aceasta are de facut niste pasarele pietonale pentru "imbunatatirea accesului in statiunea Mamaia", primind contractul in 30 aprilie 2013. Firma apartine familiei Martin, adica deputatului PSD de Constanta, Eduard Stelian Martin, fiu al fostului prefect de Constanta Gheorghe Martin si prieten de-al lui Radu Mazare. Un alt contract, mult mai mic, primit de aceasta firma pentru deszapezirea Constantei a facut ca societatea controlata, potrivit presei, de deputatul PSD sa primeasca de la Primaria condusa de Mazare 7.880.688 de lei fara TVA.

O alta firma care a primit in ultimii sase ani peste trei milioane de lei de la Primaria Constanta este Herarconi SRL. Aceasta a apartinut PSD-istului Ion Jitaru, care a murit in 2011. Din calculele noastre, firma Herarconi a primit contracte insumand nu mai putin de 12,8 milioane de lei fara TVA. Cel mai mare contract primit de Herarconi SRL viza "serviciul de transport persoane", insa firma folosea, conform anuntului de participare, un numar de 66 de autobuze apartinand beneficiarului, adica Primariei din Constanta. Practic, pentru 7.341.444 de lei, firma punea la dispozitia municipalitatii 18 soferi care sa-i conduca autobuzele. Herarconi a fost singurul participant la aceasta licitatie.

Domeniul principal de activitate al Herarconi SRL este "servicii de curatenie", insa pentru municipalitate firma a facut de toate: a vopsit stalpi de curent electric, a vopsit boduri, ba chiar a lucrat si ea la toaletarea pomilor din oras, serviciu pentru care Pomacost SA a primit un contract de doua milioane de euro.

Acestor zeci de milioane de lei li se adauga aproximativ 15 milioane de lei, bani care au mers catre celebrele Telegraf Advertising si SOTI Cable Neptun, firmele care de ani de zile se ocupa cu publicitatea pentru Primaria Constanta. Cele mai recente contracte acordate de municipalitate celor doua firme au insumat 1,5 milioane de euro si au intrat in atentia presei centrale dupa un material publicat in urma cu doua luni de gandul.info. Potrivit sursei citate, unul dintre asociatii celor doua companii este Sorin Gabriel Strutinsky, cel care apare si in Conpress Group, firma in care Radu Mazare este inca actionar conform declaratiei de avere. (Sursa foto: www.expresspress.ro)

 

Comitetul de Analiza Tehnica (CAT) pentru proiectul minier de la Rosia Montana s-a intrunit in urma cu o saptamana in prima sa sedinta din noiembrie 2011. Ministerul Mediului, institutia sub a carei tutela CAT functioneaza, nu a anuntat nimic pe aceasta tema, insa informatia apare intr-un raport trimestrial publicat de companie in atentia investitorilor.

In documentul citat, studiat de Centrul de Investigatii Media pe site-ul Bursei din Toronto, Canada, reprezentantii companiei precizeaza ca inca asteapta clarificari din partea CAT in legatura cu procesul de evaluare a proiectului din punct de vedere al impactului asupra mediului. Compania precizeaza ca nu se stie daca va fi nevoie ca reprezentantii ei sa participe la noi intalniri ale CAT sau sa transmita noi documente membrilor acestuia. "Gabriel (Resources, n.r.) nu poate spune cu exactitate cat timp va mai trece pana cand CAT va termina analiza si va supune la vot studiul de impact al proiectului asupra mediului sau va transmite Cabinetului recomandarea", se precizeaza in documentul citat.

Documentul redactat de Gabriel Resources in atentia actionarilor sai vorbeste si despre infiintarea unei noi companii care sa gestioneze participatia statului roman in acest proiect.

"Aceasta schimbare, precum si recentul dialog la nivel guvernamental, in mai multe ministere, este, in viziunea companiei, o baza pozitiva pentru un angajament de durata in ceea ce priveste proiectul", scriu reprezentantii Gabriel Resources in documentul citat.

In acelasi document, cei de la Gabriel Resources anunta si ca au obtinut, in urma cu cateva saptamani, in 22 aprilie, un nou certificat de urbanism pentru proiect.

In 2011, sedintele CAT au fost intrerupte din cauza ca, in viziunea conducerii de atunci a Ministerului Mediului, Rosia Montana Gold Corporation nu a putut prezenta un certificat de urbanism valabil.

Premierul Victor Ponta l-a nominalizat pentru poziţia de membru al Curţii Europene de Conturi  (CEE) pe George Pufan, secretarul general al Curţii de Conturi a României. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, ne-a declarat astazi că nu ştie nimic despre asta, după care a închis pretextând că este sunat pe o altă linie. Din acel moment (acum cateva ore, n.r.), Zaharescu nu ne-a mai răspuns la telefon pentru a ne confirma sau infirma propunerea.

Surse din Palatul Victoria susţin insa că nominalizarea lui George Pufan a fost deja trimisă la Bruxelles. La fel spun şi surse din Curtea de Conturi a României, instituţie unde mai mulţi angajaţi au semnat un protest prin care cer oficial conducerii institutiei să se opună nominalizarii lui Pufan.

Licentiat in contabilitate la varsta de 53 de ani, la o facultate particulara din Galati

Angajatii Curtii de Conturi a Romaniei contestă nominalizarea lui George Pufan pentru aceasta pozitie pentru ca, spun ei, acesta nu are nici experienţă şi nici vechime în domeniu.

Pufan a obţinut o licenţă în specialitatea "contabilitate" de la Universitatea Danubius din Galaţi abia la 53 de ani (în 2011), dar nu a folosit-o niciodată. De altfel, aceasta licenţă a fost trecută în CV-ul lui Pufan cu doar o săptămână în urmă.

Referitor la această licenţă a lui Pufan, protestatarii spun, in textul protestului pe care si l-au asumat public: "completarea studiilor este formală şi frauduloasă" .

Si cei de la universitatea gălăţeană au refuzat să ofere date despre lucrarea de licenta a lui George Pufan, susţinând că informaţiile solicitate (titlul lucrarii şi numele profesorului) nu sunt publice.

Pufan, omul de la administrativ

George Pufan a terminat în 1984 Institutul de Construcţii Bucureşti, după care a lucrat timp de 10 ani a lucrat ca inginer la Centrala Industriei Sticlei, apoi ca şef de şantier la Trustul Carpaţi şi şef de serviciu cazarmare (administrator de cămin) la Liceul de Poliţie Ploieşti. 

În 1994 a ajuns la Curtea de Conturi a României, unde a stat până în 2000, când a devenit consilier al primarului de la Sectorul 1, Andrei Chiliman.

Ce funcţie a ocupat cu exactitate Pufan la Curtea de Conturi este dificil de spus, întrucât în CV-ul sau mai vechi figura ca director adjunct, pe când în CV-ul recent modificat, special pentru candidatura la Curtea de Conturi Europeană, apare poziţia de director plin.

In 2002 Pufan a revenit de la Primaria Sectorului 1 la Curtea de Conturi a României, pe postul de secretar general, pe care-l ocupă şi acum.

Ce face, de fapt, Pufan la Curtea de Conturi?

Functia de secretar general al Curtii de Conturi este o poziţie de funcţionar public aminamente administrativa, fără nicio legătură cu auditul, aşa cum se explică şi-n protestul colegilor sai de institutie, obtinut de Centrul de Investigatii Media: "Secretarul general nu face parte din Curtea de Conturi a României. Acesta este un funcţionar administrativ cu obligaţii care nu au absolut nicio legătură cu (...) competenţa sau atribuţiile Curţii".

Ca secretar general, Pufan coordonează Direcţia Secretariatului general, Direcţia de logistică şi dezvoltare, Direcţia de investiţii, achiziţii şi patrimoniu, precum şi Direcţia transporturi. Cu alte cuvinte, acesta se ocupă de parcul auto al institutiei, achiziţionează "servicii de curăţenie şi deratizare", cartuşe şi tonere, diferite servicii şi lucrări, aşa cum se poate vedea în anunţurile de achizitie postate de instituţie. 

Pentru că n-au găsit un bucureştean priceput pentru achiziţionarea serviciilor de deratizare, cei de la Curtea de Conturi au solicitatat RAAPPS-ului si o locuinţă de serviciu pentru George Pufan, pentru care se plătesc lunar 318 lei.

Nominalizarea lui Pufan, "o mare ruşine şi un afront fără precedent"

Protestatarii consideră desemnarea lui Pufan drept "o mare ruşine şi un afront fără precedent" faţă de Curtea Europeană de Conturi, dar şi faţă de consilierii de conturi de la Curtea de Conturi a României.

Surse din Curtea de Conturi s-au declarat convinse că George Pufan nu are şanse să primească aviz favorabil de la Comisia de buget a Parlamentului European, sau să treacă de Plen. Nu a reuşit acest lucru nici Leonard Orban, fost ministru al Afacerilor Europene, om cu un CV respectabil, fost comisar european, dar fără experienţă în audit si contabilitate.

Problema este, însă, că România se va face de ruşine trimiţând un om fără experienţă şi cu studii de specialitate făcute la o facultate obscură şi la distanţă, de parcă nu ar avea specialişti. 

Cu se ocupă Curtea Europeana de Conturi

"Ca şi statele sale membre, UE dispune de un auditor extern, care îndeplineşte rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor. În calitate de auditor extern al UE, Curtea Europeană de Conturi verifică dacă fondurile comunitare sunt corect contabilizate şi dacă sunt cheltuite în conformitate cu normele şi legislaţia în vigoare, precum şi într-un spirit de preocupare pentru obţinerea unui raport optim resurse-rezultate, indiferent de destinaţia fondurilor". (sursa: pagina Curţii Europene de Conturi, http://eca.europa.eu)

Puteti vedea aici CV-urile celor cu care Pufan ar urma sa fie coleg.

 Protest 1

Protest 2

Liberalul Radu Ruşanu a primit azi avizul Comisiilor economice din Senat şi Camera Deputaţilor pentru ocuparea funcţiei de preşedinte la al Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF).

Pe reglementările încă în vigoare la ora la care s-a emis avizul, Ruşanu se afla în stare de incompatibilitate. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 impunea la articolul 9, litera d), ca membrii ASF "sa nu fie membri in consiliile de administratie, consiliile de supraveghere, directorate sau in comisiile de cenzori, sa nu detina functia de director ori alte functii la persoanele juridice si entitatile care sunt supuse supravegherii ASF si sa nu detina, ei si sau membrii familiilor lor pana la gradul al treilea inclusiv, direct sau indirect, o participatie de cel putin 10% din capitalul acestor persoane juridice si entitati sau din drepturile de vot ori o participatie care sa permita exercitarea unei influente semnificative asupra luarii deciziilor in aducarea generala sau in consiliul de administratie a acestora".

Ei bine, fiicele lui Radu Ruşanu deţin astfel de pachete de acţiuni în firme listate pe Bursa de valori Bucureşti (BVB) şi, prin urmare, supravegheate de ASF, structura mamut ce urmeaza a fi condusă de tatăl lor.

Una dintre firme este SC International SA Sinaia, care are în patrimoniu hotelul Internaţional (unde se mai întâlnesc uneori liberalii pentru a pune ţara la cale) şi cateva vile.

Ana Rucsandra Ruşanu este proprietara a 36,2% din acţiunile societăţii de mai sus, iar Dana Maria Anastase, a 10,6%. Detalii despre companie aici.

O altă companie a familiei care se va afla sub controlul ASF este Comat Ma SA Bcuresti în care a investit familia Ruşanu este Comat Met SA Bucureşti, în care soţia liberalului, Anca Daniela Ruşanu, are aproximativ 18% din acţiuni. Detalii aici.

Interesant este ca Anca Rusanu este asociata in aceasta firma cu Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei de Domenii din cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Bogatu este cercetat penal de DNA in dosarul in care Said Baaklini este acuzat ca a incercat sa fraudeze statul roman cu mai multe sute de milioane de euro prin exportul unor motoare de la UCM Resita. Bogatu a fost chiar arestat in acest dosar, pentru favorizarea infractorului, trafic de influenta si fapta de "a intermedia şi de a înlesni efectuarea de operaţiuni comerciale de către un agent economic privat, dacă fapta este de natură a-i aduce direct şi indirect foloase necuvenite, săvârşită de o persoană care, în virtutea funcţiei, are sarcina de a supraveghea şi controla un agent economic privat 

Cum l-a scăpat Chiuariu de incompatibilitate pe colegul său Ruşanu

După ce preşedintele va semna Legea ASF, prin care se modifică OUG 93 de anul trecut, Radu Ruşanu nu va mai avea însă nicio problemă cu incompatibilitatea.

Asta, pentru că din textul reglementării au dispărut două cuvinte personalitate juridică.

Manevra prin care Ruşanu scapă de probleme s-a făcut în cîţiva paşi, pa parcursul întortocheatului drum parcurs de ordonanţă prin cele două camere legislative.

Primul pas a fost făcut la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, comisie al cărei preşedinte era însusi Radu Ruşanu. Aici, aşa cum arată Raportul comun din 19 februarie 2013, litera d) de la articolul 9 a fost spartă în două. 

Partea cu rudele membrilor ASF intră la d indice 1 şi are, în legea ce va intra curând în vigoare, următorul cuprins: " să nu deţină (membrii ASF - n.n.) ei şi/sau membrii familiilor lor până la gradul al treilea inclusiv, direct sau indirect, o participare de peste 5% din capitalul entităţilor prevăzute la litera d) sau din drepturile de vot, ori o participaţie care să permită exercitarea unei influenţe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administraţie a acestora".

Modificarea finală, care avea să-l salveze pe Radu Ruşanu a fost făcută în Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, unde preşedinte este Tudor Chiuariu, coleg de partid cu Ruşanu. 

Mai mult, Chiuariu este cel care a făcut personal amendamentul de la articolul 9  prin care s-au scos două cuvinte şi a fost salvat Ruşanu.

Este vorba despre de la textul de la litera litera d), unde interdicţia viza iniţial "persoane juridice şi entităţi". La propunerea lui Chiuariu s-a eliminat sintagma "persoane juridice",  astfel încât prezenţa fiicelor lui Ruşanu şi a soţiei acestuia în acţionariatul unor firme controlate de ASF nu mai constituie motiv de incompatibilitate pentru cel proaspăt avizat la conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Nu am reuşit să-l contactăm pe TudorChiuariu pentru a afla motivele care l-au făcut să propună eliminarea persoanelor juridice din textul articolului.

Ruşanu a mai făcut subiectul unor discuţii referitoare la incompatibilitate şi conflict de interese în urmă cu aproximativ zece ani. El a fost acuzat că a facilitat acordarea unui credit de câteva sute de miliarde de lei vechi unei firme ce aparţinea unui partener de afaceri al soţiei sale. Este vorba de Dan Griţac, acţionar şi el la Internaţional Sinaia.

Ruşanu s-a apărat atunci spunând că, in momentul acordării împrumutului, nici el şi nici soţia sa nu aveau acţiuni la respectiva companie.

Parcurile din Bucuresti ar urma sa gazduiasca, incepand de luna viitoare, peste 80 de rulote si chioscuri in care sa se vanda racoritoare si porumb fiert. Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB) a demarat, in surdina, o licitatie publica pentru inchirierea a 82 de suprafete de teren catre comercianti care sa-si aduca si sa-si instaleze in parcurile Cismigiu, Herastrau, Carol sau Tineretului rulote si foisoare din care sa vanda "gogosi, porumb fiert, inghetata si sucuri fresh" si, respectiv, "biscuiti, sucuri, ciocolata, floricele, vata de zahar".

Spunem ca licitatia a fost demarata in surdina pentru ca anuntul nu a fost publicat in SEAP, asa cum ar fi fost normal, ci intr-un numar al Jurnalului National din urma cu cateva zile. Centrul de Investigatii Media este in posesia "documentatiei de licitatie publica cu ofertare in plic inchis privind inchirierea spatiilor aflate in proprietatea publica a Municipiului Bucuresti si administrate direct de ALPAB" si va prezinta, in anexa, cateva fragmente relevante din cuprinsul acesteia.

Astfel, cele 82 de parcele de teren disponibile la inchiriere pentru comerciantii interesati au suprafete cuprinse intre sapte si 30 de metri patratisi se afla in parcurile Herastrau Vechi, Herastrau Nou, Cismigiu, Carol, Floreasca, Circului, Izvor, Miorita, Tineretului si Unirii. Majoritatea spatiilor disponibile sunt cele de sapte si noua metri patrati, destinate amplasarii de rulote si, respectiv, foisoare. Exista insa si cateva parcele de 18 metri patrati, destinate "agrementului", respectiv centrelor de inchiriat biciclete, biciclete electrice sau karturi, dar si una de 30 de metri patrati care va reveni unui antreprenor care va aduce acolo trambuline pentru copii. Pretul minim asteptat de municipalitate drept chirie pentru aceste suprafete este de cel mult 20 de euro pe metrul patrat, insa castigatoare va fi desemnata oferta cea mai avantajoasa. Comerciantii care au deja afaceri in parcuri estimeaza insa ca aceasta poate ajunge la cel putin doua sute de euro metrul patrat.

Aparent nu este nimic in neregula cu intentia ALPAB, insa detaliile lasa loc de interpretari. Desi, la o prima privire, semnaturile de pe documente par facute in bataie de joc: directorul ALPAB, Bogdan Peter Tanase, semneaza parca in gluma, iar cea care a intocmit documentatia de licitatie, sefa serviciului de urmarire contracte din institutie, Adriana Voiculescu, este semnata "cu bara".

O prima problema este ca ofertantii castigatori nu au constrangeri foarte clare in privinta echipamentelor pe care le pot instala acolo. La rulote, de exemplu, singurul criteriu este sa fie bej, iar foisoarele trebuie sa fie dreptunghiulare, cu baza de doi metri pe trei metri si jumatate, fara fundatie, cu structura si panourile laterale de culoarea lemnului de nuc si acoperis de culoare verde. Este asadar destul de greu de crezut ca va exista o abordare unitara a acestor rulote si foisoare.

Comerciantii interesati sunt nemultumiti si de faptul ca ALPAB le inchiriaza o suprafata de teren, cerandu-le apoi sa obtina autorizatii de functionare si sa se branseze la utilitati pe cont propriu. Aparent, aceasta este o cerinta imposibil de indeplinit. Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului de Urbanism General, aprobat prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 269 din 21 decembrie 2000, interzice categoric amplasarea de constructii provizorii in parcurile care sint monumente istorice, iar in celelalte exista reguli si aprobari "cu nemiluita", potrivit unui proprietar de astfel de chiosc, in lipsa carora functionarea este, practic, imposibila.

Merita amintit faptul ca, in urma cu cativa ani, cand ALPAB a hotarat sa infiinteze mai multe astfel de puncte de vanzare in parcuri, autorizarea lor a durat in jur de doi ani. Adica o institutie a municipalitatii a avut nevoie de aproape doi ani pentru a-si lua avizele pentru propriile spatii din parcuri de la reprezentantii municipalitatii.

O alta problema a acestei licitatii este ca ea se face fara aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, institutie sub autoritatea careia ALPAB functioneaza.

O alta problema din contractul-tip ce urmeaza a fi incheiata de castigatorii licitatiei pentru fiecare parcela de teren in parte cu ALPAB este o clauza potrivit careia, dupa un an, atunci cand expira intelegerea initiala, pentru orice prelungire titularul de contract trebuie sa fie de acord cu orice majorare de pret stabilita arbitrar de proprietar, adica de municipalitate. Clauza ii obliga practic pe castigatori sa fie de acord cu modificarea chiriei "in situatia in care locatorul considera necesar sau cadrul legislativ o impune" pentru a-si putea pastra, dupa primul an, afacerea din parc.

In Bucuresti exista o adevarata casta a celor care au puncte de vanzare in parcurile din Bucuresti. Cei cativa pe care Centrul de Investigatii Media i-a contactat pentru a-i intreba despre initiativa ALPAB s-au declarat contrariati de intentia institutiei din subordinea municipalitatii. Tuturor le miroase a "blat", insa nimeni nu stie sa spuna cine va fi beneficiarul. Unii dintre ei au opinat ca intentia ALPAB este doar aceea de a-i pacali pe potentialii investitori pentru a le lua banii pe caietele de sarcini si a le da apoi cu chirie niste suprafete de teren pe care nu vor putea niciodata sa instaleze rulote sau foisoare, in lipsa autorizatiilor care, cel putin in unele cazuri, ar fi imposibil de obtinut.

O alta varianta este aceea ca se pregateste o afacere "cu dedicatie" pentru cineva care se pregateste de mai multe luni. In argumentarea acestei ipoteze, comerciantii indica o serie de conditii "absurde" impuse participantilor la licitatie, precum aceea de a nu fi avut, in 2012, nicio zi de intarziere la plata chiriei pentru spatii pe care deja le opereaza. "Cred ca nu e niciunul dintre noi care sa nu fi intarziat macar o zi cu chiria. Se poate intampla oricui. Ei bine, chiar daca acum sintem la zi, chiar daca pentru acea intarziere de o zi, doua, trei, cinci am platit penalitatile si apoi am intrat din nou in deplina legalitate, acum nu putem participa pentru ca aparem ca am avut intarzieri catre ALPAB. Nu vi se pare suspect?", a intrebat unul dintre cei chestionati.

In cursul zilei de luni am incercat sa contactam telefonic secretariatul ALPAB, insa nu am reusit sa prindem desi am sunat mai multe ore. Liniile de telefon de pe site-ul institutiei sunau ocupat, chiar si dupa ora 18.00.

O dovada ca aceasta licitatie nu este tocmai in regula este scandalul-monstru care s-a petrecut saptamana trecuta la sediul ALPAB, unde au venit zeci de comercianti interesati de caietele de sarcini. Cu totii erau extrem de grabiti, avand in vedere termenele extrem de stranse ale procedurii de atribuire: anuntul a aparut in 12 aprilie, doritorii avand asadar la dispozitie doar doua saptamani pentru a-si pune in ordine zecile de documente cerute si pentru a-si cumpara caietele de sarcini pentru fiecare dintre loturile care ii intereseaza.

Surse apropiate municipalitatii au declarat pentru Centrul de Investigatii Media ca saptamana trecuta intr-o singura zi s-au vandut cel putin 300 de astfel de caiete de sarcini.

Ofertele depuse in plic inchis in cadrul acestei licitatii vor fi deschise vineri la ora 13.00 la sediul ALPAB. Documentele privind licitatia nu se regasesc nici pe site-ul Primariei Generale, nici in lista de proiecte de hotarari ale CGMB supuse dezbaterii publice si nici pe site-ul ALPAB.

 

  • ALPAB-01
  • ALPAB-02
  • ALPAB-03
  • ALPAB-04
  • ALPAB-05
  • ALPAB-06
  • ALPAB-07
  • ALPAB-08
  • ALPAB-09
  • ALPAB-10
  • ALPAB-11
  • ALPAB-12
  • ALPAB-13

Centrul de Investigatii Media este in posesia hotararii judecatoresti integrale prin care Dan Voiculescu a fost declarat, definitiv si irevocabil, colaborator al Securitatii. Publicam, atasat, cele 43 de pagini ale motivarii, din care reiese ca relatia dintre Dan Voiculescu si Securitate a constat in mult mai mult decat o simpla nota informativa data sefului sau din intreprinderea de comert exterior pentru care lucra.

Adevarul pe care Dan Voiculescu evita sa-l spuna public este scris negru pe alb de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti in paginile 38 si 39 din acest document. In aceasta sectiune instanta sumarizeaza "relatia generala" intre Dan Voiculescu si Securitate, pe care o caracterizeaza drept una "complexa". Astfel, Voiculescu a fost recrutat in 1970 de Securitate, sub numele conspirativ "Mircea",de la el asteptandu-se informatii atat in calitate de translator de germana al echipei de hochei pe gheata a Norvegiei, cat si despre studentii straini de la ASE. In anii 1973-1975 a fost verificat pentru a fi apoi recrutat din nou, dupa ce in 1971 fusese abandonat ca sursa, pentru misiuni de contraspionaj si pentru relatari despre corectitudinea unor angajati ai firmelor straine cu care statul roman avea afaceri. In acesti ani, din iunie 1973 pana in 1975, cand a devenit membru de partid, Voiculescu a activat sub numele de Felix si a turnat mai multe persoane, intre care si doua rude de-ale sale ramase in strainatate. Notele ajungeau fie la conducerea intreprinderii pentru care lucra, fie la un ofiter de Securitate.

Mai mult, definitoriu pentru caracterul lui Voiculescu si predispozitia lui spre turnatorie este un pasaj dintr-o nota informativa a unui ofiter de Securitate, document preluat la pagina 14 in motivarea judecatorilor. In nota citata in decizia CNSAS si redata de instanta la pagina 14, un agent il contacteaza pe Voiculescu si-i explica acestuia cata nevoie are Securitatea de el, data fiind pozitia lui de translator de germana pe langa echipa de hochei a Norvegiei. Voiculescu, pentru a nu lasa vreun dubiu ca a inteles mesajul, ii povesteste securistului roman ca, la un concurs de box desfasurat cu un an in urma, cand fusese translator pentru echipa Belgiei, "a observat anumite lucruri suspecte (cetateni romani care au luat legatura cu sportivii, schimburi de pachete, etc), dar neavand cui sa le spuna au trecut neluate in seama".  

Voiculescu a fost insa si urmarit de Securitate, ajungand in aceasta situatie din cauza traiului nonconformist si a veniturilor mult peste medie: Voiculescu avea casa cu incalzire centrala si piscina inca din anii '70. Dosarul sau de urmarire a fost insa inchis in 1980, dupa ce Dan Voiculescu a avut personal o discutie cu ofiterul de Securitate care se ocupa de cazul sau.

Documentul pe care il publicam astazi este o lectura interesanta din mai multe ratiuni. Mai intai pentru ca, desi Dan Voiculescu a luptat pana in panzele albe pentru a nu ramane cu stigmatul de securist, in iunie 2006, cand a fost audiat la CNSAS, la vederea notelor semnate si datate de el cu mana lui, sub numele conspirativ Felix, a declarat: "Felix sint eu...". Ulterior a revenit si, in fata instantei, a sustinut ca avrut sa spuna altceva, nu sa recunoasca faptul ca el insusi daduse notele informative.

Motivarea judecatorilor este interesanta si pentru ca, desi era clar ca aceste informatii vor deveni candva publice odata cu solutionarea definitiva a dosarului in justitie, Voiculescu a sustinut public in ultimii sapte ani ca prin tot ce a facut a fost pur si simplu inofensiv. Ramane ca fiecare cititor sa vada cu ochii lui cat a fost de inofensiv Dan Voiculescu.

Si, nu in ultimul rand, este interesanta pentru ca, desi a fost publicata in Monitorul Oficial in urma cu mai multe saptamani, ea nu a aparut niciodata integral in presa.

  • a-fila-1
  • b-fila-2
  • c-fila-3
  • d-fila-4
  • e-fila-5
  • f-fila-6
  • g-fila-7
  • h-fila-8
  • i-fila-9
  • j-fila-10
  • k-fila-11
  • l-fila-12
  • m-fila-13
  • n-fila-14
  • o-fila-15
  • p-fila-16
  • q-fila-17
  • r-fila-18
  • s-fila-19
  • t-fila-20
  • u-fila-21
  • v-fila-22
  • x-fila-23
  • y-fila-24
  • z-fila-25
  • za-fila-26
  • zb-fila-27
  • zc-fila-28
  • zd-fila-29
  • ze-fila-30
  • zf-fila-31
  • zg-fila-32
  • zh-fila-33
  • zi-fila-34
  • zj-fila-35
  • zk-fila-36
  • zl-fila-37
  • zm-fila-38
  • zn-fila-39
  • zo-fila-40
  • zp-fila-41
  • zq-fila-42
  • zr-fila-43

Secretarul general al Ministerului Educatiei, care este si ordonator de credite si manager intr-un proiect european, semneaza, iar fiica lui, angajata la Siveco, partenerul traditional al ministerului in proiecte cu bani europeni, incaseaza.

Gabriel Leahu lucreaza la Ministerul Educatiei din 2001. De cateva luni este secretarul general al ministerului. Cei familiarizati cu administratia cunosc cat este de importanta aceasta pozitie in ierarhia unui minister si ce putere are cel care o ocupa.

Din 2011, Gabriel Leahu este managerul unui proiect educational finantat din bani europeni. Proiectul se numeste "Formarea continua a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne in predarea eficienta a limbii engleze si evaluarea la nivel european a competentelor lingvistice" si are numarul POSDRU/87/1.3/S/62665. Obiectivul general al proiectului este "îmbunatăţirea calităţii capitalului uman din educaţie prin dezvoltarea compeţentelor personalului didactic cu ajutorul tehnologiilor moderne, în scopul utilizării instrumentelor digitale în predarea eficientă a limbii engleze şi evaluarea standardizată a competenţelor lingvistice".

Din 2012, printr-un ordin al ministrului Educatiei, Leahu a fost numit si ordonator de credite in acest proiect cu bani europeni.

Miruna Balosin

Problema este insa ca fiica lui, Miruna Andreea Leahu, devenita, dupa casatorie, Balosin, lector la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, este expert in acest proiect, avand functia de responsabil cu grupul tinta. Ce-i drept, ea lucreaza pentru Siveco, firma care este partenera a Ministerului Educatiei in acest proiect educational.

Din CV-ul doamnei Balosin, disponibil online, reiese ca aceasta are ceva experienta in proiecte finantate din bani europeni. Din 2011, Miruna Balosin lucreaza pentru Siveco Romania. Adica de cand firma a inceput proiectul cu Ministerul Educatiei, proiect manageriat chiar de tatal ei.

Centrul de Investigatii Media a luat legatura cu doamna Balosin. Aceasta ne-a spus ca are un contract de munca part-time cu Siveco Romania, pentru care lucreaza patru ore pe zi, contract care este confidential. In aceste patru ore pe zi doamna Balosin spune ca lucreaza in mai multe proiecte finantate din bani europeni. Pentru cel in care manager este tatal ei, Miruna Balosin castiga lunar, dupa cum ne-a spus, "in jur de 1.500 de lei". De doi ani, de cand a inceput proiectul.

Din lunga discutie telefonica pe care am avut-o cu doamna Balosin am inteles ca, in principiu, nu este interesata de banii castigati din aceste proiecte, ci de experienta pe care o acumuleaza. Obisnuita cu presa, dupa ce a fost purtator de cuvant al universitatii clujene unde este in prezent lector, doamna Balosin ne-a spus ca, din punctul dansei de vedere, nu se afla, nici ea nici tatal ei, in vreo situatie neclara.

"Lucrez in acest proiect dinainte ca tatal meu sa devina ordonator de credite, deci nu vad care ar fi problema. Nu am fost cooptata in proiect de tatal meu, nu fac parte din echipa pe care o coordoneaza el ci din cea a partenerului din proiect, a Siveco. Va rog sa ma credeti ca nici nu am discutat vreodata cu el lucruri legate de acest proiect. Muncesc mult in acest proiect si, daca as fi fost  favorizata, asa cum sugerati dumneavoastra, probabil ca as fi optat pentru o pozitie din care sa muncesc mai putin si sa castig mai mult. Nu mi se pare ca la mijloc ar putea fi vreo problema, dar acum, ca imi spuneti dumneavoastra, am sa consult si eu avocatii", ne-a declarat doamna Balosin.

Am luat legatura si cu domnul Gabriel Leahu. Intre doua sedinte la minister, acesta si-a gasit timp pentru o discutie telefonica. Ne-a spus ca, din punctul sau de vedere, un conflict de interese este exclus.

"Nu am luat nicio decizie care sa o favorizeze pe fiica mea. Este angajata la o firma, nu la minister, eu nici nu am stiut ca s-a angajat la Siveco decat dupa ce a fost admisa. Mi-a spus despre acest proiect, ca este expert in acest proiect, doar dupa ce a fost acceptata in echipa Siveco", a spus domnul Leahu.

Secretarul general al ministerului s-a intrebat in repetate randuri ce putea sa faca in aceasta situatie. "La proiect nu puteam sa renunt, am lucrat la el inca de cand a fost gandit, este un proiect unic in Romania. Copilul meu nu are nicio treaba cu deciziile pe care le iau eu, ca manager al proiectului, ea raspunde in fata celor de la Siveco", a mai spus Gabriel Leahu.

Intrebat daca prin cererile de rambursare de fonduri catre Comisia Europeana, ultima dintre ele semnata in urma cu trei luni, a cerut si salariul din proiect al fiicei sale, Leahu a raspuns: "Pentru ea si alte cateva sute de persoane". A nuantat apoi spunand ca fiica sa este platita de Siveco, firma recuperandu-si apoi banii in baza cererilor de finantare pe care el, in calitate de manager de proiect, le inainteaza Comisiei Europene.

Codul Penal pare insa foarte clar. La articolul 253 acesta prevede ca "fapta functionarului public care, în exercitiul atributiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pâna la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de munca în ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima". Secretarul general Leahu este secretar general in Ministerul Educatiei, adica inalt functionar public.

Gabriel Leahu a mai facut obiectul unor controverse, dupa ce jurnalistii Realitatea TV au descoperit ca acesta locuieste de ani de zile intr-unul din caminele studentesti din Regie.

Centrul de Investigatii Media a primit cateva raspunsuri din partea Ministerului Sanatatii la intrebarile legate de protocolul incheiat intre Nicolaescu si o firma de soft specializata in contracte cu statul.

Firma din judetul Sibiu, spun cei de la minister, era cunoscuta in institutie, dupa ce anul trecut, in mandatul lui Vasile Cepoi, a furnizat un soft de contabilitate. Adi-Com Soft SRL a fost aleasa atunci prin procedura directa, prin selectie de oferta, primind contractul de aproape 80.000 de lei in luna mai a anului 2012. Contractul viza tot un soft de contabilitate, specialitatea firmei din judetul Sibiu.

Cat de aproape a ajuns firma Adi-Com Soft SRL de oamenii care decid unde merg banii ministerului urmeaza sa stabileasca acum Corpul de Control al ministrului, care o cerceteaza pe Georgeta Bumbac, economistul care a semnat circulara publicata saptamana trecuta de Centrul de Investigatii Media.

Oricum, din raspunsul ministerul pare sa reiasa ca respectiva circulara, suspecta de a masca atribuirea de contracte cu dedicatie, a fost transmisa de Georgeta Bumbac din proprie initiativa, astfel ca ea se contureaza a fi principalul vinovat.

"Acest protocol, semnat în februarie 2013, nu impune nicio obligaţie financiară din partea Ministerului Sănătăţii şi nici din partea instituţiilor publice subordonate. În nume personal, după semnarea protocolului, doamna director Georgeta Bumbac a transmis o circulară tuturor instituţiilor publice prin care cerea încheierea unor contracte de mentenanţă, însă fără a parcurge demersurile legale obligatorii, având în vedere că acest contract este încheiat de MS, iar orice contract de mentenanţă trebuia să facă obiectul unei proceduri de achiziţii publice", precizeaza secretarul de stat Raed Arafat intr-un raspuns primit de Centrul de Investigatii Media de la Ministerul Sanatatii.

In acelasi raspuns, secretarul de stat Arafat anunta ca, dupa aceasta prima circulara, Georgeta Bumbac a trimis o a doua, tot in nume personal, menita sa lamureasca faptul ca "transmiterea licenţelor cu titlu gratuit nu înseamnă obligativitatea utilizării acestora în cadrul unor contracte de mentenanţă".

Ciudat, avand in vedere ce scrisese initial doamna Bumbac in prima circulara: "“Licentele vor fi utilizate in baza unui contract de mentenanta si asistenta tehnica incheiat intre fiecare institutie publica din subordinea Ministerului Sanatatii si Adi-Com Soft SRL, in baza caruia prestatorul va asigura atat asistenta tehnica de specialitate, cat si actualizarile permanente ale licentelor in urma fiecarei modificari in legislatia de specialitate”.

Specialistii in contabilitate si IT contactati de Centrul de Investigatii Media sustin insa ca un soft de acest tip nu poate functiona in cazul in care nu este actualizat la fiecare schimbare legislativa, iar actualizarile nu le poate face decat dezvoltatorul softului, de obicei online.

L-am sunat din nou pe directorul Adi-Com Soft, Ioan Prund. Acesta ne-a spus din nou ca a dat gratuit ministerului licentele si a pretins ca acele contracte de mentenanta nu erau necesare pentru ca licentele sa poata fi folosite. Cine face actualizarile softului, in aceste conditii? Ioan Prund a raspuns ca tot firma sa, insa avea de gand sa o faca gratuit si pentru Ministerul Sanatatii, odata cu actualizarea celorlalte cateva mii de licente ale softului pe care le folosesc institutiile din intreaga tara.

"Actualizarile astea pentru noi nu reprezinta un cost, domnule. Le faceam odata cu restul de 2.500 pe care le avem in intreaga tara", a raspuns Ioan Prund.

Omul de afaceri insista ca este victima unui scandal de presa, ca nu a primit bani pe licente, ca nu a incheiat niciun contract de mentenanta si ca, in esenta, tot ce a urmarit prin protocolul incheiat cu Ministerul Sanatatii a fost sa faca un gest de filantrop.

De ce apar insa, in circulara semnata de Georgeta Bumbac, referiri la contracte de mentenanta si chiar la sumele aferente acestora?

"Intrebati-o pe doamna in cauza, nu pe mine", a raspuns Ioan Prund.

Georgeta Bumbac a fost angajată în funcţia de director în Ministerul Sănătăţii în luna septembrie 2011, de către fostul ministru Ladislau Ritli. Ea este acum cercetata de Corpul de Control al MS, care verifică "toate aspectele acestei probleme, urmând să se emită un raport pe baza căruia vor fi luate măsurile administrative ce se impun".

Georgeta Bumbac are o avere impresionanta. A lucrat aproape numai la stat, inainte de Ministerul Sanatatii fiind consilier superior la Directia de Finante Constanta. Totusi, in paralel cu functiile detinute in aparatul de stat, femeia a lucrat si ca lector universitar la Spiru Haret. Si sotul ei este bugetar. Lucreaza ca sef al corpului de control al RAJA Constanta. Cu toate astea, cei doi soti detin mai multe terenuri si o casa. Interesant este ca, in anul 2008, familia a primit o donatie de 50.000 de euro de la soacra Georgetei Bumbac.

 

Ministerul Sanatatii condus de Eugen Nicolaescu a incheiat un protocol cu o firma specializata in software si mentenanta IT "exclusiv pentru insituţiile bugetare", document care, practic, obliga cele aproximativ 300 de institutii subordonate ministerului sa incheie contracte cu respectiva firma pana cel tarziu la finele acestui an. Centrul de Investigatii Media va prezinta astazi acest document, precum si reactia patronului firmei.

In urma cu cateva saptamani, institutiile publice subordonate Ministerului Sanatatii au inceput sa primeasca de la Bucuresti o adresa prin care erau informate de existenta protocolului incheiat intre institutia condusa de Eugen Nicolaescu si firma Adi-Com Soft, cu sediul in localitatea Bradu de langa Sibiu.

Prin adresa, ordonatorii de credite din subordinea Ministerului Sanatatii erau informati despre multele "disfunctionalitati" constatate in ultimii ani "in modul de organizare si conducere a contabilitatii". In aceste conditii, ministerul "a luat decizia" adoptarii unui sistem unitar de contabilitate, astfel ca a ajuns la Adi-Com Soft SRL.

Firma a dat gratuit ministerului 300 de licente ale unui soft de contabilitate denumit "eXpert bugetar", licente destinate tuturor "institutiilor publice din subordinea Ministerului Sanatatii". Fiecare institutie urma sa incheie proces-verbal de primire a licentei programului cu firma Adi-Com Soft, iar un exemplar al procesului-verbal urma sa fie trimis Ministerului, care astfel sa constate cine s-a conformat si cine nu ordinului mascat prin care se stabilea obligatia de a folosi software-ul dezvoltat de Adi-Soft Com.

Pana aici totul pare in regula, insa paragraful interesant din circulara transmisa de minister este urmatorul: "Licentele vor fi utilizate in baza unui contract de mentenanta si asistenta tehnica incheiat intre fiecare institutie publica din subordinea Ministerului Sanatatii si Adi-Com Soft SRL, in baza caruia prestatorul va asigura atat asistenta tehnica de specialitate, cat si actualizarile permanente ale licentelor in urma fiecarei modificari in legislatia de specialitate".

Care este costul serviciilor prestate prin aceste contracte? Ne lamureste paragraful urmator: "Intre Ministerul Sanatatii si Adi-Com Soft SRL s-a convenit ca valoarea serviciilor de mentenanta si asistenta tehnica lunara sa fie cel mult egala cu valorile platite in prezent de fiecare institutie publica subordonata pentru servicii informatice similare".

Asadar ministerul ii obliga pe directorii institutiilor din subordine sa primeasca softul asa-zis gratuit, care insa nu poate fi folosit decat in baza contractului cu Adi-Com Soft SRL. Mai mult, in aceeasi circulara ministerul anunta ca, pentru ducerea la indeplinire a protocolului, de la Bucuresti vor face chiar un grafic prin care toti ordonatorii de credite din subordinea ministerului vor ajunge ca, pana la sfarsitul anului, sa aiba contracte incheiate cu Adi-Com Soft SRL. 

Circulara este semnata de economistul Georgeta Bumbac, director in Ministerul Sanatatii, iar protocolul poarta numarul "EN (Eugen Nicolaescu?, n.r.) 1359/15.02.2013".

Cine este Adi-Com Soft?

Firma Adi-Com Soft este detinuta, conform datelor Registrului Comertului, de o doamna pe nume Maria Prund. Aceasta este asociat unic si administrator. Firma este insa condusa de sotul acesteia, Ioan Prund, care mai are si alte firme cu activitati similare si contracte pe aceleasi domenii si cu alte institutii publice. Am reusit sa luam legatura cu domnul Ioan Prund, care, initial, a declarat ca protocolul reprezinta o initiativa a Ministerului Sanatatii si "a domnului ministru Eugen Nicolaescu" de a opri "jaful din bani publici" care se produce in prezent in acest domeniu.

"Sint zeci, sute de firme care incaseaza bani cu nemiluita din astfel de contracte de mentenanta si care, in plus, pe langa milioanele pe care le castiga nemeritat, fac si raportari gresite, false. Noi am decis sa ajutam ministerul sa opreasca jaful si am ales sa dam gratuit licentele pentru toate institutiile din subordine, ca sa aiba si ei un sistem unitar", a spus Prund.

Remarcam discrepanta dintre spusele lui Prund si mentiunea din circulara ministerului conform careia "valoarea serviciilor de mentenanta si asistenta tehnica lunara sa fie cel mult egala cu valorile platite in prezent de fiecare institutie publica subordonata pentru servicii informatice similare".

Mai departe, Ioan Prund s-a declarat jignit de "interpretarea rauvoitoare" a mesajului din circulara. "Ministerul nu obliga pe nimeni la nimic! Mi se pare ca dati o interpretare cel putin gresita si va acuz ca reprezentati interesele firmelor care ani de-a randul au capusat sistemul prin contracte in acest domeniu", a fost raspunsul lui Prund. Acesta a precizat ca circulara ministerului trebuie citita intr-o alta cheie, si anume aceea ca protocolul este pur orientativ, ca nimeni nu este obligat sa incheie vreun contract si ca, in orice caz, inistitutiile care vor astfel de servicii din partea firmei sale nu sunt in niciun fel scutite de aplicarea Ordonantei 34/2006 care reglementeaza achizitiile publice.

"Nimeni nu e obligat sa faca vreun contract. Cine vrea - si repet!, cine vrea - poate sa ne cheme, sa-i facem o prezentare si, daca ii convin serviciile si pretul, incheiem un contract in urma unei licitatii sau a oricarei proceduri prevazute de lege", a spus Prund.

Directorul firmei a declarat ca, de la semnarea protocolului, in urma cu o luna si jumatate, si pana in prezent nu a incheiat niciun contract cu vreo institutie din subordinea Ministerului Sanatatii. Mai mult, deranjat de intrebarile noastre, acesta a spus ca se gandeste daca va continua proiectul cu Ministerul Sanatatii sau nu. Cu toate astea, Ioan Prund a admis ca a mai lucrat cu Ministerul Sanatatii in 2012, insa banii incasati atunci de firma sa au fost "putini".

"Va rog sa intelegeti ca acest protocol este zero, puteti sa-l aruncati la gunoi! Nu am semnat niciun contract cu vreo institutie din subordinea ministerului pana in prezent si ma gandesc serios daca, in urma atator sabotaje, inclusiv din partea dumneavoastra, mai lucram sau nu cu Ministerul Sanatatii", a declarat, revoltat, Ioan Prund.

Intrebat de ce a incheiat respectivul protocol in conditiile in care nu are nicio valoare iar circulara emisa in baza lui nu reprezinta o forma de a-i obliga pe manageri sa apeleze la serviciile firmei lui, Prund a raspuns ca a incercat sa ajute la oprirea jafului din minister. Cum a fost aleasa firma lui? Raspunsul este o enigma si pentru domnul Ioan Prund.

"Nu ma intrebati pe mine, intrebati la minister", a fost raspunsul sau.

Cum isi explica circulara si "interpretarile" pe care le pot genera cele scrise acolo?

"Va spun eu: cineva de la minister a fost bine intentionat si a vrut sa accelereze putin procesul asta de stopare a jafului din bani publici, de aceea, probabil, s-a trimis acea circulara. Eu nu o cunosc pe doamna care semneaza respectiva circulara si nici nu am cunostinte in Ministerul Sanatatii, noi sintem o amarata de firma din Sibiu care se chinuie sa supravietuiasca", a mai spus Ioan Prund.

Amarat sau nu?

Intr-un material publicat de Informatia de Severin in decembrie 2012, Ioan Prund este citat spunand ca lucreaza cu ministerul de Finante, cu Ministerul Sanatatii, cu Primaria Municipiului Bucuresti si cu "o grămadă de alte pri­mării mai mici".

Ioan Prund este citat de cei de la Informatia de Severin intr-un articol in care este vorba despre o circulara asemanatoare celei emise acum de Ministerul Sanatatii, in care presedintele Consiliului Judetean Mehedinti transmitea primariilor din judet ca doar o firma, o alta decat cea a lui Prund, este calificata sa ofere servicii in acest domeniu. Prund era atunci revoltat de faptul ca o autoritate a statului obliga institutiile din subordine sa lucreze cu o firma anume.

"Eu lucrez la nivel naţional, în toate judeţele din ţară, dar ceea ce  s-a întâmplat în Me­he­dinţi nu am mai întâlnit, nu am mai văzut şi nici nu am mai auzit şi m-am crucit când am văzut o astfel de hârtie. Cum este posibil? În primul rând că nu are niciun fel de autoritate, nicio legitimitate ca instituţia Con­siliului Judeţean să pună patalamaua <<firma asta e bună, iar asta nu e bună>>. Eco­nomia de piaţă stabileşte cine e bun şi cine nu e bun. Eu lucrez cu Ministerul de Finanţe, recent şi cu Ministerul Sănă­tă­ţii, lucrez cu Primăria generală a capitalei, cu Primăria Dro­beta-Turnu-Severin, Timişoara, Arad şi o grămadă de alte pri­mării mai mici. Economia de piaţă ne-a spus că suntem buni, din mo­ment ce atâtea ins­tituţii pu­blice importante co­laborează cu noi. Daţi-mi voie să mă consider jignit. Cores­pund unui aseme­nea nivel şi  să nu corespund unei primării din judeţul Mehedinţi?? Mă simt jignit extraordinar. S-a încălcat legea concurenţei în mod ab­so­lut flagrant, dar s-a încălcat şi Ordonanţa 34 privind achiziţiile publice", a spus atunci Ioan Prund.

Intrebat daca in cazul circularei Ministerului Sanatatii nu i se pare ca s-au incalcat legile achizitiilor publice si ale concurentei, Ioan Prund a raspuns ca situatiile sint diferite din moment ce aceasta nu prevede "obligativitatea" ca institutiile subordonate sa incheie contracte cu firma sa, cum se spunea in hartia care in urma cu patru luni il deranja atat de tare.

La jumatate de ora dupa incheierea convorbirii telefonice, Ioan Prund a revenit si, pe un cu totul alt ton, ne-a vorbit despre existenta unui alt document, o "revenire" la circulara prezentata astazi de Centrul de Investigatii Media, prin care ministerul "ii lamurea pe directori ca nu sint obligati sa incheie contracte cu firma Adi-Com Soft".

Am incercat sa luam legatura cu reprezentantii Ministerului Sanatatii, insa pana la acest moment nu am putut lua legatura telefonic cu cei de la Biroul de Presa, iar la mailul transmis nu am primit niciun raspuns nici in legatura cu mesajul din circulara si nici in legatura cu un eventual document lamuritor.

  • Ministerul-Sanatatii-1
  • Ministerul-Sanatatii-2

Moderatorul de talk-show-uri Victor Ciutacu locuieste de mai bine de jumatate de an intr-un penthouse de peste 330 de metri patrati, intr-un ansamblu rezidential din apropiere de Piata Sudului din Bucuresti. El insa nu a renuntat la locuinta sociala din strada Petre Ispirescu din cartierul Rahova, unde sta de ani de zile, platind o chirie de 120 de lei pe luna catre municipalitate.

Centrul de Investigatii Media este in posesia unor documente din care reiese ca, desi firma la care sotia sa este asociat unic si administrator detine un apartament de lux in complexul rezidential Jupiter, chiria pentru locuinta sociala din Rahova este platita la zi, ba chiar cu cel putin o luna in avans, in baza contractului cu Primaria Capitalei care se dovedeste astfel a fi valabil in continuare.

Victor Ciutacu a fost vazut inca din septembrie anul trecut de noii sai vecini in ansamblul rezidential Jupiter, complex format din trei blocuri ridicate pe strada Savinesti la numarul 5, in zona Piata Sudului din cartierul bucurestean Berceni. Multi dintre locatarii din cele trei blocuri din "Jupiter" cunosc faptul ca Ciutacu s-a mutat cu ei in complex, in penthouse-ul de la ultimul nivel al unuia dintre blocuri este al lui Victor Ciutacu.

Apartamentul in care locuiesc Victor Ciutacu, sotia lui, Mariana, si fiul lor este situat la etajul 11 al unuia dintre cele trei blocuri din ansamblul ridicat pe un teren de pe partea stanga a strazii Savinesti, cum intri dinspre Soseaua Oltenitei.

Conform primului document pe care vi-l prezentam in anexa, proprietarul apartamentului este SC Mana Ciutacu Comunications SRL. Firma este detinuta in totalitate de Mariana Ciutacu, sotia lui Victor Ciutacu, ea fiind, conform datelor de la Registrul Comertului, si administratorul societatii.

Conform descrierii de pe site-ul dezvoltatorului imobiliar, cele trei blocuri identice au cate 12 etaje. "Ansamblul de locuinte "Jupiter" (...) este alcatuit din trei blocuri, desfasurate pe 15 nivele (subsol pe 2 nivele, parter, 10 etaje si 2 etaje retrase) ce insumeaza 201 apartamente. (...) Ultimele doua nivele ale cladirilor sunt ocupate de cate doua locuinte deosebite: penthouse-uri cu suprafete de 330 mp si 470 mp. Tinand cont de faptul ca ansamblul rezidential "Jupiter" este situat pe cea mai inalta culme a Bucurestiului, vederea pe care o ofera aceste penthouse-uri este deosebita. Terasa fiecaruia este ampla, de peste 100 de metri patrati, iar spatiile interioare corespund unui stil de viata luxos prin definitie", se arata in descrierea complexului, publicata de site-urile de imobiliare.

Penthouse de 200.000 de euro

Ansamblul rezidential este dezvoltat de RCC Group, o firma care a fost implicata intr-un scandal urias in legatura cu o alta investitie imobiliara pe care a derulat-o, complexul Athos din Voluntari. Scandalul s-a lasat cu un dosar penal in care a fost cercetat, printre altii, si primarul de Voluntari, Florentin Pandele. Dosarul este inca in faza de judecata.

Desi ansamblul rezidential e dezvoltat de o companie, proprietarul locuintelor este o persoana fizica, un turc implicat si el in scandalul legat de proiectul imobiliar Athos. In urma unei discutii cu reprezentantul proprietarului locuintelor din complex, si el cetatean turc, pretinzand ca suntem interesati de un astfel de penthouse, am aflat ca Victor Ciutacu "are un penthouse mic (cel de 330 de metri patrati, nu cel de 470, n.r.)" intr-unul dintre cele trei blocuri. Pretul de lista al unui astfel de apartament este 200.000 de euro plus TVA, conform ofertei pe care ne-a facut-o, prin telefon, barbatul care s-a recomandat Gokhan.

"Sa vedeti ce dressing si-a amenajat Victor! O nebunie!"

Directorul firmei care vinde proprietatile, Liliana Filip, cercetata si ea in dosarul Athos, ne-a laudat modul in care Ciutacu si-a amenajat locuinta, prezentandu-ne totodata si intentiile lui viitoare. "Sa vedeti ce dressing si-a amenajat Victor! O nebunie! (...) La primavara vrea sa-si inverzeasca terasa, a facut ceva foarte foarte frumos!", a povestit femeia jurnalistilor de la Centrul de Investigatii Media care s-au prezentat drept potentiali cumparatori ai unui apartament similar.

Avand confirmarea ca familia Ciutacu locuieste intr-un penthouse in acest complex rezidential, Centrul de Investigatii Media a incercat sa afle daca vedeta de televiziune a ramas in continuare chirias in locuinta sociala din strada Petre Ispirescu din cartierul bucurestean Rahova, locuinta despre care presa a relatat in repetate randuri si pe care insusi Victor Ciutacu a admis ca o ocupa in baza unui contract legal incheiat cu Administratia Fondului Imobiliar, institutie din subordinea Primariei Capitalei. Vecinii lui Ciutacu din Petre Ispirescu au confirmat ca apartamentul este detinut in continuare de Victor Ciutacu.

In final, Centrul de Investigatii Media a obtinut un document care atesta faptul ca Ciutacu are platita chiria la AFI pentru apartamentul social pana in luna aprilie 2013 inclusiv, dovada a valabilitatii contractului incheiat intre el si municipalitate.

"Victor Ciutacu: Nu exista nicio proprietate a familiei Ciutacu. Va urez o seara buna!"

Victor Ciutacu este redactorul-sef al cotidianului Jurnalul National, este moderator de talk-show-uri TV la Antena 3 si a fost consilier al fostului sef al APAPS, Ovidiu Musetescu. In aceasta calitate, de-a lungul anilor Ciutacu a fost membru in consiliile de administratie ale mai multor companii de stat.

Contactat de Centrul de Investigatii Media, Victor Ciutacu a refuzat sa dea prea multe detalii. El a precizat ca situatia lui locativa este cea pe care si-a asumat-o printr-un post pe blogul personal, in care admitea ca este chirias al Primariei Capitalei. Referitor la penthouse-ul din complexul rezidential Jupiter, Ciutacu a spus: "N-am nicio casa noua, singurul meu comentariu este ca domiciliul meu, rezidenta mea fiscala si locul unde locuiesc este acelasi ca pe vremea cand m-au facut aia erou ca am furat casele de la saraci. Nu exista nicio proprietate a familiei Ciutacu. Va urez o seara buna!", ne-a declarat Victor Ciutacu.

  • PROPRIETAR-watermark
Daca vrei sa ne sustii
PayPal Button