(NOTĂ: Acest material nu ar fi fost posibil fără sprijinul în documentare din partea colegei Ana Poenariu de la Public Record.)
5.102.730 de euro. Atât vrea să încaseze familia lui Gabriel Oprea, fostul vice-premier din Guvernul Ponta, pe cel mai mare dintre cele opt apartamente pe care le construiește într-un bloc de pe malul lacului Floreasca din nordul Bucureștiului.
Așa se închide o suveică imobiliară de lux cu o mită pentru un primar într-o retrocedare controversată, o spălare de bani și o donație întoarsă între tată și fiică. Și fără pușcărie pentru vreunul dintre protagoniști.
Suveică începută în 2007, despre care Centrul de Investigații Media și Rise Project scriau în 2016, în seria Toți oamenii Generalului: o mie de metri pătrați de teren - o parte dintr-o șpagă luată de fostul primar Onțanu la capătul unei retrocedări - a ajuns, printr-o nepoată, la generalul Oprea. Care a ridicat, nu știm din ce bani, scheletul unei construcții de beton înaltă de zece niveluri. Iar apoi, în 2011, a donat totul fiicei sale.
În 2024, imobilul - adică terenul și structura ridicată de Oprea în buza lacului, în ciuda legii - a revenit în proprietatea generalului. Fiica sa i l-a donat înapoi, nu înainte ca sechestrul pus pe proprietate pentru faptele nepoatei, să fie ridicat.
Niciunul dintre cei implicați în această afacere nu a fost pedepsit cu închisoarea de statul român. Pentru această suveică, Neculai Onțanu a făcut aproape patru luni de arest preventiv, după care a fost condamnat cu suspendare pentru luare de mită. Tot cu suspendare a fost condamnată și nepoata lui Gabriel Oprea, avocata Loredana Radu, cea prin care terenul a ajuns la unchiul generall, deși a fost găsită vinovată de spălare de bani, precum și de complicitate la luarea de mită a primarului Onțanu.
Gabriel Oprea însuși a fost cercetat pentru luare de mită și spălare de bani în legătură cu modul în care a obținut această proprietate, dar procurorii anticorupție, conduși la acel moment de Laura Codruța Kovesi, nu au putut proba niciodată faptele sale.
Redevenit proprietar, generalul s-a asociat cu soția și cei doi copii, deveniți „investitori” în proiectul imobiliar, și a repornit șantierul pentru scheletul ridicat și abandonat pe numele fiicei de ani de zile.
Lucrările avansează rapid, iar primul dintre cele opt apartamente din blocul de lux din cea mai bună zonă a Bucureștiului este deja scos la vânzare.
Părinți și copii, cei din familia Oprea vor împărți, fifty-fifty, roadele afacerii care azi este curată ca lacrima, în ciuda genezei ei profund ilegale.
Povestea începe în noiembrie 2007, când primarul Sectorului 2 de la acea vreme, Neculai Onțanu, doctorand la Academia de Poliție sub aripa profesorului-îndrumător Gabriel Oprea, retrocedează - în condiții îndoielnice, potrivit unei instanțe - un teren către un urmaș al fostului prim-ministru al României interbelice Take Ionescu. În spatele bătrânului care a cerut retrocedarea se afla însă un grup de oameni de afaceri cunoscuți din care făceau parte Cristi Borcea sau Dragoș Dobrescu.
Imediat după ce primește terenul, o parcelă de o mie de metri pătrați, aflată fix pe malul lacului dintre bulevardele Floreasca și Barbu Văcărescu, este dezmembrată de restul și este cumpărată fictiv de avocata Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea.
După nici un an, nepoata generalului Oprea cere o autorizație pentru construirea unui hotel la doar câțiva metri de lac. În ciuda prevederilor legale ce interzic orice construcție la mai puțin de 30 de metri de apă, primăria condusă de același Onțanu autorizează, în ultimele zile ale anului 2008, începerea lucrărilor la structura clădirii cu zece niveluri - trei la subsol, parter și șase etaje - ce urma să fie un hotel.
Încă nu ieșise autorizația când, în 17 decembrie, nepoata îi vinde unchiului Oprea terenul. Prețul: 400.000 de euro, conform documentelor studiate de reporteri la cadastru.
Timp de fix trei de la primirea autorizației de construire, noul proprietar, generalul Oprea, ridică structura, iar în 22 decembrie 2011 donează totul - terenul, dar și scheletul construcției - fiicei sale, Ana Maria (Tudor, după căsătorie). Prețul la care donația este evaluată, pentru a calcula taxele notariale, este de 480.000 de euro.
Și totul încremenește preț de câțiva ani.
Vin procurorii
În primăvara anului 2016, primarul Neculai Onțanu și avocata Loredana Radu sunt arestați de DNA, iar terenul și scheletul hotelului, aflate acum în posesia fiicei lui Gabriel Oprea, sunt puse sub sechestru.
Generalul Gabriel Oprea însuși este cercetat de procurorii anticorupție pentru spălare de bani și luare de mită chiar în legătură cu acest teren plimbat de la beneficiarul retrocedării la nepoată, la el și apoi donat fiicei sale.
Trec încă cinci ani, timp în care primarul Onțanu și avocata Radu sunt judecați. Nu însă și generalul Oprea: dosarul acestuia, disjuns, nu ajunge niciodată în fața unui complet de judecată, fiind clasat de DNA.
În primăvara anului 2021, procesul ajunge, în sfârșit, la decizia definitvă: deși găsiți vinovați pentru fapte de corupție grave precum luare de mită, complicitate la luare de mită sau spălare de bani, Neculai Onțanu și Loredana Radu Oprea scapă cu pedepse cu suspendare.
Nepoatei lui Oprea îi este confiscată, prin decizia judecătorească definitivă, suma de 400.000 de euro, adică fix prețul plătit de unchiul său, generalul Oprea, când a cumpărat terenul de la ea.
Avocata plătește echivalentul în lei al sumei de 400.000 de euro către ANAF a doua zi după pronunțarea hotărârii.
Un an mai târziu, în mai 2022, la capătul unui proces civil deschis de fiica generalului Oprea împotriva ANAF, sechestrul instituit asupra terenului și scheletului de clădire pe care i le-a donat tatăl ei în 2011 este ridicat.
Carcasa de beton de pe malul lacului, devenită adăpost pentru oamenii străzii, a rămas însă în paragină încă trei ani, până în primăvara anului 2025, când primele materiale și primele echipe de muncitori anunțau reluarea lucrării.
În acte, însă, imobilul avea deja un nou proprietar.
„Regie proprie”
După 13 ani fără patru zile de la momentul la care a primit terenul și scheletul hotelului donație de la tatăl său, în 18 decembrie 2024, fiica generalului Oprea i le donează acestuia înapoi.
În contractul de donație, notat o zi mai târziu în cartea funciară drept „convenție”, aceasta evaluează structura de beton și terenul de o mie de metri pătrați în cea mai valoroasă imobiliar zonă a Bucureștiului la 585.977 de euro. Deci cu puțin peste o sută de mii de euro în plus față de suma la care structura de beton și terenul, împreună, fuseseră evaluate 13 ani mai devreme, în 2011, atunci când le-a primit donație de la generalul Oprea.
„Eu, donatoarea, declar că prezentul act de donație se face cu scutire de raport”, mai scrie Ana Maria Tudor în actul menit să „întoarcă” valorosul imobil, după 13 ani, în proprietatea celebrului ei tată.
Nu înainte însă de a „reînvia” autorizația de construcție, schimbând totodată și funcțiunea clădirii cu structura ridicată deja de mai bine de 13 ani. Vechiul plan pentru construcția unui hotel este abandonat în favoarea amenajării unor apartamente de lux.
Din nou proprietar pe carcasa de beton, generalul Oprea caută să continue lucrările, așa că încheie un contract de asociere în participațiune chiar cu fiica sa - cea care timp de 13 ani a avut imobilul în proprietate, dar nu a reușit să facă niciun pas în plus spre finalizarea lui, ci l-a ținut fix așa cum l-a primit donație de la tatăl său - și cu celălalt copil al soților Oprea, Gabriel Marin Oprea, fratele mai mic al Anei Maria Tudor. Cei doi copii devin, formal, „investitori” în proiectul imobiliar al părinților lor.
Înțelegerea între părinți și copii este că fiecare „parte”, investitori sau proprietari, are dreptul la câte patru apartamente. Și apoi, mai departe, câte două pentru fiecare dintre membrii familiei generalului Oprea.
Copiii generalului devin, formal, investitori, părinții rămân proprietari, iar lucrările pentru amenajarea blocului cu apartamente de lux, evaluate la 2.933.260,58 de lei, conform autorizației emise pe numele fiicei, pornesc în trombă, potrivit observațiilor reporterilor, undeva după sărbătoarea Paștelui din anul Domnului 2025.
Deși Gabriel Oprea (alături de soția sa, conform codului civil) este proprietarul imobilului și doar după finalizarea și vânzarea apartamentelor banii se vor împărți conform contractului de asociere în participațiune între părinți și copii, panoul stradal care anunță lucrarea o indică drept unic beneficiar pe fiica generalului, Ana Maria Tudor.
Tot ea, potrivit panoului, va plăti și cei aproximativ 600.000 de euro estimați cu ocazia înnoirii autorizației de construcție, căci asta înseamnă să construiești, ca beneficiar, în regie proprie.
Pe hârtie, cel puțin, proiectul pare cu adevărat unul de lux. În noua compartimentare a construcției cu zece niveluri, arhitecții au imaginat opt apartamente, câte unul pe fiecare nivel, mai puțin la parter, unde va fi o recepție și un birou de vânzări, și la cel mai de jos nivel, denumit S3, unde va fi o zonă de spa cu piscină și sală de fitness.
„Valoare”, „unicitate” și „rafinament contemporan” de la familia Oprea
La finalizarea lucrărilor, familia Oprea va scoate la vânzare blocul descris drept „o colecție limitată de opt apartamente boutique, amplasate pe malul lacului Floreasca, fiecare ocupând un întreg etaj privat”, apartamente cu trei până la cinci camere, unele cu grădină privată, penthouse-uri, iar locatarii vor avea acces către un ponton privat și două grădini japoneze.
La mijloc de octombrie, un lift modern era deja instalat și părea funcțional, iar fațadele carcasei de beton erau aproape integral acoperite cu un material modern denumit high pressure laminate.
https://www.investigatiimedia.ro/details#sigProIdfad6be4468
Cel mai mare dintre apartamente, de aproape 700 de metri pătrați, este scos deja la vânzare printr-o agenție imobiliară la prețul de mai bine de 5,1 milioane de euro.
„Primes Lake Collection reprezintă mai mult decât un proiect rezidențial – este o investiție în valoare și unicitate. Prin poziționarea sa privilegiată pe malul lacului Floreasca și prin conceptul arhitectural atemporal, acest ansamblu va continua să își mențină relevanța și atractivitatea pe termen lung. Într-un context în care piața premium din nordul Capitalei devine tot mai competitivă, Primes Lake Collection se distinge prin siguranța randamentului și stabilitatea valorii în timp, oferind investitorilor o oportunitate solidă și celor care aleg să locuiască aici – o experiență autentică de rafinament contemporan”, declară reprezentanții agenției imobiliare cu care familia Oprea colaborează în exclusivitate într-un comunicat.
Așa va arăta proiectul.
Gabriel Oprea: Am vândut „Sufrageria lui Oprea” ca să fac rost de bani pentru construcție
Reporterii Centrului de Investigații Media au încercat să afle detalii despre investiție și despre proveniența banilor direct de la mebrii familiei Oprea.
L-am contactat pe generalul Oprea pe whatsapp, după ce nu a răspuns la telefon. Întrebat de unde are bani pentru finalizarea lucrărilor pentru apartamentele din blocul de pe Barbu Văcărescu, Oprea a răspuns ironic: „Am vândut Sufrageria lui Oprea”.
https://www.investigatiimedia.ro/details#sigProId1a905c7470
La rândul ei, și fiica generalului, Ana Maria Tudor, a refuzat să răspundă oricărei întrebări. După ce a închis direct primul apel, am revenit. În ciuda insistențelor, singura declarație a fost că „toate detaliile (investiției, n.r.) sunt publice”.
„Mai multe detalii decât sunt făcute publice și pot fi verificate nu sunt în măsură să vă dau. Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere”, a spus Ana Maria Tudor.
Întrebată de unde a avut bani pentru o asemenea investiție, aceasta a răspuns: „Puteți să verificați tot ce este de verificat, este public și legal”.
„Seară bună! Totul se poate verifica și se verifică, numai bine! Sănătate, Doamne-ajută!”
Fratele acesteia, Gabriel Marin Oprea, nu a răspuns nici la telefon, nici mesajelor de pe whatsapp.
UPDATE (miercuri, 12 noiembrie): În seara zilei de vineri, 7 noiembrie, generalul Gabriel Oprea a transmis reporterului CIM un drept la replică. În virtutea bunei credințe, am decis să îl publicăm, deși Gabriel Oprea a fost contactat și și-a putut exprima punctele de vedere față de faptele expuse în investigație, puncte de vedere incluse în textul inițial. Îl puteți citi aici.
Pentru că, în documentul transmis, generalul se revendică a fi fost „de bună credință”, l-am întrebat pe Gabriel Oprea cum a ajuns să doneze imobilul fiicei pentru ca 13 ani mai târziu aceasta să i-l doneze înapoi, întrebare pe care, de altfel, i-am adresat-o și la discuția inițială.
A răspuns scurt: „decizii de Familie și punct ! (sic!)”.
(A colaborat: David Manolache - Centrul de Investigații Media.)
Coordonatorul tezei de doctorat a lui Mircea Geoană, actual candidat la președinție, a fost unul dintre cei mai importanți diplomați români din ultima perioadă a epocii Ceaușescu.
Gheorghe Dolgu a reprezentat interesele României ca ambasador în Elveția, la Berna, dar și ca șef al Misiunii permanente a României pe lângă Biroul ONU din Geneva.
În zilele Revoluției din decembrie 1989, din aceste poziții-cheie, Dolgu a fost unul dintre cei care au amplificat psihoza existenței teroriștilor încă din primele ore de la lansarea ei de către „grupul Iliescu”.
Astăzi, la aproape 35 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, procurorii români îl acuză formal pe Ion Iliescu și pe câțiva dintre apropiații săi de crime împotriva umanității, comise tocmai prin propagarea așa-numitei „psihoze a teroriștilor”.
Conform procurorilor, dezinformarea masivă a societății după fuga soților Ceaușescu din 22 decembrie, comisă prin vehicularea repetată a existenței teroriștilor, ar fi condus la „foc fratricid” în urma căruia au murit peste 800 de persoane.
Adică trei sferturi din totalul morților Revoluției.
Rechemat la București în primele zile ale lui ianuarie 1990, Dolgu revine la catedră la ASE și, în 1993, începe să-i coordoneze lucrarea de doctorat tânărului diplomat Mircea Geoană, ginerele vechii sale colege de la ASE, Margareta Costea.
Tot el i-a coordonat doctoratul și fiului Margaretei Costea, Ionuț Costea, din 1998 doctor în economia americană, din 2023 fugar după ce-a fost condamnat pentru corupție.
Mircea Geoană. Sursa: Wikipedia
Într-o manieră calificată de actualul rector al Academiei de Studii Economice (ASE) drept „inexplicabilă”, tânărul diplomat Mircea Geoană a reușit să își prelungească până la peste 12 ani studiile doctorale, de la cel mult patru, cât permitea legea în vigoare atunci.
Conform jurnalistei Emilia Șercan de la Pressone, care i-a studiat teza de doctorat și a descoperit o importantă componentă plagiată, Mircea Geoană s-a înscris la studii doctorale la ASE în 21 iunie 1993 și și-a susținut teza abia în 18 iulie 2005. După 12 ani și 28 de zile, conform calculelor Emiliei Șercan.
Dacă scădem întreruperile de studii la cererea doctorandului, precum și derogările emise formal de instituția de învățământ superior, ar rămâne mai bine de șase ani, respectiv perioada iunie 1998 - octombrie 2004, în care Geoană a rămas, inexplicabil și azi, înmatriculat la doctorat.
Dincolo de secretariatul ASE, care ar fi trebuit să urmărească formal, pe calendar, termenele asumate de doctoranzi prin contractul de studii, principalul responsabil pentru parcursul celui îndrumat spre titlul de doctor este chiar coordonatorul său.
Dolgu. Gheorghe Dolgu
Mircea Geoană l-a avut coordonator de doctorat pe un fost rector al ASE, profesorul Gheorghe Dolgu. Acesta a condus Academia de Studii Economice între anii 1971 și 1980, când și-a început o carieră interesantă în diplomația ceaușistă, în paralel fiind și membru supleant în comitetul central al Partidului Comunist Român.
Imediat după cel de-al doilea mandat de rector la ASE, Dolgu ajunge în Ministerul Afacerilor Externe, iar în același an urcă direct în postura de ministru adjunct al ministrului de Externe al vremii, Ștefan Andrei.
Atât de important a fost Dolgu în anii ‘80 încât istoria îl consemnează drept primul român căruia președintele american Ronald Reagan i-a comunicat, în 1983, că suspendă „clauza națiunii celei mai favorizate” de care România beneficia.
Rămâne în această poziție la vârf - care azi poate fi asimilată celei de ministru secretar de stat - vreme de patru ani, după care ajunge, în 1986, ambasador al României în Elveția, la Berna, dar și reprezentant permanent al României comuniste la Secretariatul Organizației Națiunilor Unite (ONU) de la Geneva, al doilea birou ONU din întreaga lume ca dimensiune și importanță după „cartierul general” de la New York.
„Elveția, mai cu seamă în anii ‘80, era o țară vitală pentru România. Și pentru Ceaușescu, dar mai ales pentru Securitate, pentru că acolo erau banii Securității. Diplomații trimiși acolo aveau sarcina să primească, să protejeze și să acopere securiștii care făceau operațiuni financiare în sprijinul regimului”, a explicat, într-o discuție cu reporterul Centrului de Investigații Media (CIM), Cosmin Popa, istoric și cercetător cunoscut pentru studiul regimului comunist în România.
Și primul prim-ministru al României de după Revoluție, Petre Roman, confirmă cele spuse de istoricul Cosmin Popa. Într-o discuție cu reporterul CIM, Roman a povestit cum încă din anii 70, când chiar socrul său, Ion Georgescu, ocupa funcția de ambasador al României la Berna, șeful misiunii diplomatice din Elveția „avea mereu de-a face cu securiștii”.
Fix în această poziție diplomatică - ambasador la Berna și șef al misiunii permanente pe lângă biroul ONU Geneva - l-a prins pe Gheorghe Dolgu, îndrumătorul de doctorat al lui Geoană, Revoluția din Decembrie 1989.
„Releul” Dolgu
În după-amiaza zilei de 23 decembrie 1989, de la Geneva, ambasadorul Gheorghe Dolgu transmite un mesaj către Centrala Ministerului Afacerilor Externe. Vorbește de „îngrijorarea” cu care colectivele misiunilor diplomatice de la Berna și Geneva, respectiv el și subordonații săi, au aflat de „situația dramatică din țară, unde bande de teroriști încearcă să înnăbușe (sic!) în sânge lupta pentru libertate a poporului român”.
Telegrama se încheie cu un mesaj adaptat perfect acelor ore: „Sprijinim pe deplin organismul care și-a asumat provizoriu sarcina guvernării în numele salvării naționale”.
(Ciorna documentului transmis de Dolgu de la Geneva, conținând traducerea textului în franceză.)
Documentul, ce poartă ora de transmitere 15:30, ora Genevei, este primit în Centrala MAE de la București la ora locală 18:25 și poate fi consultat la arhiva MAE de la Guvern.
În aceeași zi, Dolgu transmite și șefului său direct, ultimul ministru de externe al României comuniste, Ion Stoian, că a aflat „cu aprobare unanimă și deplină”, alături de toți subalternii săi, de declarația diplomaților români care trec de partea revoluției.
„Oricum s-ar desfășura luptele și oricare ar fi rezultatul lor, condamnăm pe Nicolae Ceaușescu pentru regimul de dictatură și teroare, pentru atrocitățile comise contra poporului român”, scrie, curajos, Dolgu, din Geneva, anunțându-și totodată susținerea pentru formarea „imediată” a unui „guvern provizoriu”.
„Trăiască poporul român liber”, conchide Gheorghe Dolgu.
Dolgu anunță și Biroul ONU din Geneva despre trecerea misiunilor diplomatice pe care le conduce de partea Revoluției, făcându-și cunoscută poziția și publicului larg, prin intermediul media elvețiene și internaționale.
În zilele următoare, activitatea diplomatică a lui Gheorghe Dolgu în Elveția se concentrează pe relația cu Crucea Roșie Internațională, care se arăta extrem de preocupată de evenimentele din România.
În 26 decembrie 1989, Dolgu îi transmite o telegramă de felicitare lui Ion Iliescu, proaspăt numit „președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale”.
O telegramă similiară îi adresează și noului lui șef, proaspăt-numitul ministru de Externe Sergiu Celac, două zile mai târziu.
Diversiunea „teroriștii” a însemnat trei sferturi din morții Revoluției
Revoluția din decembrie 1989 este singura cădere de regim comunist de după așa-numita Cortină de Fier care a presupus și violență de stat.
Conform datelor oficiale, din totalul celor 1.166 de oameni morți în Revoluția din decembrie 1989, mai bine de trei sferturi și-au găsit sfârșitul după momentul celebrei fugi a cuplului Ceaușescu de pe clădirea fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român (PCR), respectiv după miezul zilei de 22 decembrie.
Rechizitoriul din Dosarul Revoluției - pe care justiția română se chinuie de 35 de ani de să-l rezolve și care, de curând, a fost din nou restituit procurorilor - spune că, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au fost uciși 857 de oameni.
Pentru aceste sute de vieți de oameni, precum și pentru mulți alți oameni răniți, schilodiți sau chinuiți prin beciuri ale miliției, securității sau armatei, liderul grupului care-a preluat puterea în acele zile, fostul președinte Iliescu, este acuzat, alături de alți câțiva apropiați, de crime împotriva umanității.
Procurorii indică în clar și cum anume au fost comise aceste fapte: prin intoxicarea românilor cu „psihoza teroriștilor”, o „operațiune sistematică de inducere în eroare a populației” prin mesaje transmise prin intermediul televiziunii sau comunicatelor oficiale.
Iliescu și grupul pe care-l reprezenta au creat, conform procurorilor, această „psihoză generalizată” cu scopul de a se legitima la conducerea României după fuga cuplului Ceaușescu.
La rândul ei, psihoza indusă populației prin diversiunea „teroriștilor”, într-un context profund neclar, a condus la multiple situații în care românii au ajuns să omoare, să rănească sau să chinuie români.
„Aceste fapte (răspândirea informațiilor false despre pericolul teroriștilor, n.r.) au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, afirmă procurorii militari în rechizitoriu.
Dincolo de varianta oficială a procurorilor, unii dintre istoricii care s-au ocupat de studiul Revoluției din decembrie 1989, precum Andrei Ursu, vorbesc totuși despre existența unei rețele de sprijin a regimului Ceaușescu, rețea formată, în mare, din lucrători ai Securității fideli regimului care, în caz de înlăturare a dictatorului de la putere, ar fi avut ordinul să lupte pentru cauza acestuia și reîntoarcerea sa în fruntea României. Aceștia ar fi putut fi „teroriștii” la care s-ar fi referit cei din grupul condus de Ion Iliescu, însă nimănui nu-i este clar dacă această rețea pregătită de dictator chiar a ajuns să funcționeze în ultimele zile ale anului 1989. Istoricul Mădălin Hodor, și el adept moderat al acestei teorii a existenței rețelei de sprijin pentru Ceaușescu, crede că nu.
„Cert este că, deși am audiat mii de persoane și am cercetat sute de fapte de violență și crime, eu nu am identificat niciun terorist. Domnule, nici unul!”, a afirmat procurorul militar Dan Voinea, cel care a instrumentat ani de zile așa-numitul dosar al Revoluției, într-o discuție cu reporterul CIM.
Acesta a calificat drept „perversă” narațiunea „grupului Iliescu” despre posibilii teroriști.
”Ba chiar complet perversă, dacă pot să spun așa, pentru că cel care a vorbit prima dată despre teroriști a fost însuși Ceaușescu, în celebrul lui discurs din 20 decembrie, în care-i făcea teroriști pe revoluționarii de la Timișoara. După care termenul a fost rapid preluat, la câteva ore după fuga ceaușeștilor cu elicopterul de pe sediul CC (Comitetul Central, n.r.) din 22 decembrie, de grupul Iliescu, doar că pentru a desemna o forță, de data asta, contra-revoluționară, chipurile. Scopul acestui grup? Simplu: a se instala convenabil la putere, căci - nu-i așa? - trebuia să luptăm cu acești inamici, cu teroriștii, vezi-Doamne, și cineva trebuia să conducă țara în această luptă”, a mai spus procurorul Dan Voinea, referindu-se la ultimul discurs televizat al lui Ceaușescu, în care a spus de șase ori în 20 de minute despre „teroriști”.
Roman: Iliescu îl simpatiza pe Dolgu
Contactat de reporterul CIM pentru a afla mai multe despre ce-a făcut Dolgu în zilele Revoluției, fostul premier Petre Roman și-a amintit că Iliescu „îl simpatiza” pe Gheorghe Dolgu.
„Să știți că era un om destupat la cap, nu era nicidecum activistul de partid prost, bătut în cap, închistat. Economic, era adeptul unei tranziții a economiei românești dinspre dezastrul ceaușist, cu trei sferturi din producție subvenționată de stat, spre o economie de piață. Era un om cu care aveai ce discuta, așa mi-l amintesc”, a povestit Petre Roman.
Multe intersecții și puține răspunsuri
Conform Monitorului Oficial, Gheorghe Dolgu a fost rechemat din posturile diplomatice din Elveția în data de 13 ianuarie 1990, printr-un decret semnat de Ion Iliescu.
Două zile mai târziu, în 15 ianuarie 1990, un tânăr inginer de la întreprinderea Energomontaj București pe nume Mircea Geoană, intra plin de speranțe în Ministerul de Externe pentru a da un interviu menit să-i schimbe complet cariera.
Așa cum a spus în repetate rânduri, Geoană era la acel moment un tânăr absolvent de politehnică, student în anul II la Drept la fără frecvență și era inginer.
Avea o viață destul de grea pe șantierele comuniste, așa cum își amintește soția lui, Mihaela Geoană (fostă Costea). „El, băiatul finuţ, educat, nu-ştiu-ce, mergea săracul cu cizme de cauciuc! După câteva luni, începuse să scape înjurături. I-am zis: „Dumnezeule, Mircea, ce faci, înjuri?!?". Păi ce era pe şantier acolo! Ce auzea săracul! Şi cum se bea acolo, unii aveau sticla în birou, beau din ea ca din perfuzii”, a povestit Mihaela Geoană într-un interviu acordat în anul 2012 jurnaliștilor Andrei Crăciun și Laurențiu Ungureanu de la Adevărul.
Întrebat de jurnalistul Dan Tăpălagă într-un interviu recent pentru G4Media cum a ajuns să afle chiar în primele zile ale anului 1990 că MAE angajează tineri pentru o carieră diplomatică, Geoană a spus că i-a spus „un prieten care era mai apropiat de zona de Externe”.
În 12 noiembrie, Centrul de Investigații Media a întrebat oficial MAE cu cine anume a susținut Mircea Geoană acel unic interviu pentru accederea în diplomație și ce note a obținut din partea comisiei de angajare.
Răspunsul MAE a venit abia în seara zilei de 18 noiembrie, la ora 20.44. MAE a comunicat că nu știe cu cine a dat Mircea Geoană interviul pentru accederea în diplomație.
În ziua de 18 noiembrie, reporterul CIM l-a contactat pe Mircea Geoană, în speranța că-i va răspunde câtorva întrebări despre relația lui și a familiei lui extinse cu Gheorghe Dolgu, însă acesta nu a răspuns.
CIM l-a contactat apoi pe Liviu Iolu, cel care se ocupă de comunicarea cu presa a candidatului Geoană, în speranța că va ajuta la mijlocirea unei discuții telefonice cu acesta din urmă.
În ciuda insistențelor și a angajamentului comunicatorului campaniei că va discuta cu Mircea Geoană atunci când va apuca, până la momentul publicării acestui text nu am reușit să obținem o discuție în care să-i adresăm candidatului Geoană întrebările necesare.
Reîntors de la postul diplomatic, Gheorghe Dolgu a revenit la catedră în ASE, unde și-a revăzut colegii. Între ei, și pe Margareta Costea, cadru didactic deja vestit în ASE, ajunsă aici în același an în care el își începea primul mandat de rector.
Și soacra lui Mircea Geoană, mama Mihaelei.
Margareta Costea a fost audiată de DNA în dosarul de corupție al lui Cătălin Voicu, senatorul PSD condamnat pentru că aranja dosare în justiție la cel mai înalt nivel. În anul 2010, presa relata că soacra lui Geoană ar fi solicitat protecția lui Voicu pentru a scăpa de urmărirea penală pentru beneficiile nemreritate de pe urma unui posibil fals certificat de revoluționar.
În 1993, Dolgu începe să-l îndrume spre doctorat pe actualul candidat la președinție de astăzi, iar în 1998, cumnatul lui Geoană, Ionuț Costea, fiul colegei sale vechi Margareta Costea, devine și el doctor tot sub îndrumarea lui. Teza de doctor a lui Ionuț Costea poartă numele „Formarea şi dezvoltarea economiei americane” și se poate găsi la Biblioteca Națională a României.
Ionuț Costea este astăzi căutat de poliție, după ce-a fost condamnat la pușcărie pentru șpagă, dar a reușit să fugă de pedeapsă.
O investigație de: Ovidiu Vanghele
Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 afirmă că niciun procuror nu a fost informat de polițiștii Secției 18 despre intenția de a emite un mandat de aducere pentru activista Angi Șerban, acuzată că, duminică, a instigat la violență printr-o postare pe Facebook referitoare la un episod al intervenției poliției la unul dintre protestele din ultimele zile.
„A fost informat procurorul de supraveghere despre efectuarea demersurilor necesare pentru aducerea la cunoștință a calității de suspect și audiere, fără a se stabili în mod concret care sunt acestea (citație scrisă, mandat de aducere etc.) și fără a se stabili un termen pentru efectuarea acestor activități”, afirmă Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 (PJS5) într-un răspuns oficial transmis la o solicitare de informații a Centrului de Investigații Media (CIM).
În răspunsul la solicitarea reporterului CIM, procurorii afirmă că au aflat de la poliție despre aducerea activistei Angi Șerban la secție cu mandat abia după „executarea” respectivului mandat de aducere.
După informarea procurorului, „s-a stabilit ca organele de cercetare penală să prezinte în cel mai surt timp dosarul de urmărire penală în vederea alocării numărului unic de înregistrare și a confirmării afectuării în continuare a urmăririi penale față de suspect”, se mai arată în respectivul răspuns.
Conform purtătorului de cuvânt al unității de parchet, marți, 16 ianuarie 2024, la orele 14.15, dosarul însă nu ajunsese să fie văzut de un procuror, cu toate că autosesizarea, punerea în mișcare a acțiunii penale față de activista Șerban, emiterea mandatului de aducere și executarea lui s-au întâmplat în după-amiaza zilei de duminică, 14 ianuarie.
Prudenți, procurorii se delimitează de acțiunea poliției în acest caz, afirmând că tratamentul la care activista Șerban a fost supusă odată adusă cu mandat la Secția 18 „se poate dispune de organele de cercetare penală (...) fără a fi necesar acordul prealabil al procurorului”.
În finalul răspunsului oficial transmis CIM, unitatea de parchet ține să precizeze că polițiștii „nu au obligația de a-l informa pe procuror în mod detaliat și exhaustiv cu privire la fiecare act procedural efectuat”.
(Răspunsul integral al PJS5 la solicitarea adresată de reporterul CIM în temeiul Legii 544/2001)
Cu aceeași prudență, reprezentanții PJS5 iau apărarea polițiștilor care, acționând ca „organ de cercetare penală” în sensul legii, „au apreciat că există urgență pentru audierea persoanei și lămurirea situației de fapt” și au emis mandatul de aducere.
Conform deciziei CEDO în cauza Tiba contra României, în cazul în care un suspect este citat cu mandat de aducere înainte de a fi citat prin procedură normală, titularul urmăririi penale este obligat să motiveze urgența în cuprinsul mandatului. Mandatul de aducere pe numele activistei Șerban, consultat de CIM, nu conține absolut niciun motiv concret care să justifice urgența.
(Pasajul relevant din decizia CEDO în cauza Tiba vs. România)
Minciuna Poliției
Răspunsul oficial al PJS5 la solciitarea CIM contrazice evident punctul de vedere oficial transmis, luni, de Poliția Capitalei, care lăsa de înțeles că emiterea mandatului de aducere pe numele activistei Șerban ar fi rezultatul unei strategii de anchetă la care, alături de polițiști, ar fi participat și procurorii.
Folosind, în documentul oficial transmis reporterilor pe whatsapp, termenul ambiguu „relaționare” cu privire la interacțiunea între polițiștii Secției 18 și procurorii PJS5, soldată cu impersonalul „a fost emis un mandat de aducere”, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei a lăsat senzația că un procuror (deci un magistrat) a avut cunoștință și a încuviințat, dacă nu chiar a emis el însuși mandatul de aducere.
(Comunicarea oficială a Poliției Capitalei în legătură cu dosarul activistei Șerban)
Contactată de reporterul CIM în cursul zilei de luni și rugată să explice termenul „relaționat”, Crina Eșanu, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei, a cerut răgaz pentru a afla detaliile interacțiunii dintre polițiști și procuror și a promis că revine cu un răspuns, după care nu a mai răspuns la telefon nici în cursul zilei de luni, nici marți, până la momentul publicării acestei știri.
Această ambiguitate în comunicare a produs confuzie în spațiul public, una dintre consecințe fiind inducerea în eroare a mai multor organizații civice importante, care au redactat și semnat un document public ce denunța abuzul la care a fost supusă activista Șerban în care criticau inclusiv conduita procurorilor în acest caz.
Reporterul CIM a încercat, în cursul zilei de luni, să primească explicații pentru conduita polițiștilor secției 18 chiar de la comandatul acesteia, însă, deși a fost căutat în timpul programului, acesta nu se afla la serviciu.
În dimineața zilei de duminică, 14 ianuarie, într-o postare pe contul ei de Facebook, activista Angi Șerban a comentat o poză ce surprindea un polițist de la „mascați” care, înarmat cu o pușcă pe care părea să o îndrepte spre șoferul unei mașini și ținând genunchiul pe capota vehiculului, încerca să împiedice trecerea respectivei mașini. Imaginea era de la o intervenție a forțelor de ordine la unul dintre protestele declanșate de fermierii și transportatorii români în cîteva mari orașe încă din primele zile ale anului, aceștia fiind nemulțumiți de scăderea nivelului de trai.
În textul care însoțea poza, activista cerea Ministerului de Interne explicații pentru prezența polițistului înarmat la protest și se întreba, retoric, dacă este în regulă ca și oamenii care protestează să se înarmeze cu „cocktailul” (evident, Molotov) din moment ce polițiștii intervin la proteste cu armament.
(Postarea care i-a adus activistei dosarul penal, încă publică pe contul acesteia de Facebook.)
La câteva ore după publicarea acestui status pe Facebook, în după-amiaza zilei de duminică, 14 ianuarie, un echipaj de poliție a ajuns la casa unde locuia activista Șerban (alta decât locuința din buletin) și i-a cerut să se îmbrace și să meargă la secția de poliție pentru a fi audiată în legătură cu postarea de pe Facebook. Adusă la Secția 18, conform relatărilor ei, femeia a fost percheziționată corporal „până la chiloți” în baia secției de poliție, fotografiată, amprentată și audiată într-un dosar deschis în aceeași zi de o agentă (subinspector) de la Biroul de Investigații Criminale al secției 18 pentru fapta de „instigare publică” pe care ar fi comis-o prin respectiva postare.
Conform documentelor consultate de CIM, aceeași agentă s-a autosesizat in rem în legătură cu postarea, a *continuat urmărirea penală in personam față de Șerban și a emis și mandatul de aducere a suspectei pentru audiere.
*ERATĂ: Într-o variantă anterioară a textului, în ultimul paragraf, în loc de „a continuat urmărirea penală in personam față de Șerban” apărea, dintr-o eroare, „a pus în mișcare acțiunea penală față de Șerban”, ceea ce ar fi fost incorect. Ne cerem scuze pentru eroare.
La sfârșitul lunii octombrie 2018, Gabriela Firea, pe-atunci primar al Capitalei, emite o dispoziție prin care stabilește componența delegației ce urma să o însoțească într-o vizită oficială de șase zile în capitala Spaniei, Madrid. Bugetul primăriei generale urma să suporte integral costurile cu avionul, hotelul, transportul și diurna pentru zece persoane: ea, viceprimarul, doi consilieri personali, între care și „sora” lui Firea, Ligia Enache, șefi de direcții, un inspector, un referent și un șofer.
Șoferul era Ștefan Godei.
Primarul general Gabriela Firea, Tomnița Michaela Florescu, viceprimar, Ligia Gheorghe (în prezent Enache) și Radu Preda, consilieri personali al primarului Firea, Cătălina Gușavan, director general al Direcției Generale „Servicii Publice” din Primăria Capitalei, Simona Popa, directorul executiv al Direcției de Mediu, Manuela Dediu, directorul Direcției de Presă, Ciprian Codrin Prisecaru, referent la Direcția Administrativă, Oana Micu, inspector de specialitate la Direcția Relații Externe și Protocol și Ștefan Godei, șofer.
Aceasta a fost componența delegației care să reprezinte Bucureștiul în 2018, la Madrid, la ”Forumul Mondial privind violența urbană și educația pentru conviețuire și pace”, aprobată de însăși Gabriela Firea în 30 octombrie 2018.
Dispoziția, consultată de reporterii Centrului de Investigații Media și Buletin de București, este semnată de primarul general Gabriela Firea și de secretarul general al Municipiului București de la acel moment, Georgiana Zamfir.
Ea este întemeiată pe un referat cu un conținut similar, document obținut de reporterii CIM și BdB.
Prezența lui Godei în delegația primarului general Firea la evenimentul de la Madrid e cu atât mai greu explicabilă cu cât însuși referatul pregătitor al călătoriei afirmă că se vor deconta din bugetul Bucureștiului inclusiv cheltuielile cu „transportul pe ruta aeroport-hotel și retur”, traseu ce urmează a fi făcut de delegați „cu mijloacele de transport în comun”.
Aproape ironic, în preambulul referatului este amintită Ordonanța de Urgență a Guvernului 26/2012, care prevede, la articolul 4, că, pentru o cheltuire chibzuită a banilor publici, în deplasările în străinătate în interes de serviciu nu pot pleca pe banii instituției delegații mai mari de două persoane. Există, desigur, derogări, și fix aici au încadrat și cei din aparatul Primăriei Capitalei această deplasare: alineatul 3 al articolului 4 al OUG citat prevede, la litera b, că „se exceptează (...) deplasările la reuniunile sau întâlnirile în cadrul iniţiativelor regionale de cooperare internaţională”.Cât i-a costat pe bucureșteni vizita delegației conduse de Firea la Madrid?
Conform unui alt document în legătură cu respectiva călătorie a delegației municipalității la Madrid, obținut și el de reporteri, Primăria Capitalei a plătit 20.432,12 lei pentru bilete de avion, 29.446,96 de lei pentru cazarea delegației la hotel, 1.760 de euro diurne și 270 de lei asigurări medicale.
La câteva luni de la întoarcerea acasă, în februarie 2019, reprezentanții Primăriei, în frunte cu primarul general Firea, au întocmit un raport în care explică ce a obținut municipalitatea urmare a deplasării lor acolo.
Documentul, aprobat de Firea și obținut în copie de CIM și Buletin de București, pare făcut neserios: în pagina a doua a documentului apare fraza „Cu această ocazie, primarul general a subliniat faptul că Madridul este un model de aplicare a conceptului „smart-city” ce poate fi implementat și la București”, pentru ca în pagina următoare să apară fraza „Madridul este un model de aplicare a conceptului „smart-city” ce poate fi implementat și la București.”
De fapt, cea mai importantă realizare pentru București a fost aceea că primarul general Firea a semnat cu omologul său din Madrid o „înțelegere de cooperare”.
„Concluzionând, vizita la Madrid a delegației condusă de Doamna Primar General Gabriela Firea a reprezentat un real succes fiind doar primul pas a unei relații de cooperare și prietenie pe domenii de interes comune, ce se prefigurează a fi de lungă durată”, se arată în finalul documentului citat (am reprodus întocmai textul, păstrând grafia originală, n. red).
Raportul oficial despre vizita delegației PMB la Madrid, în imaginile de mai jos:
În tabelul despre cheltuielile deplasării, prezentat mai sus, numele lui Godei nu mai apare între membrii delegației pentru Madrid. Și în raportul conținând rezultatele vizitei, numele lui Godei pare să fi fost șters dintre cele ale delegaților: o posibilă eroare de copy/paste pare să fi dus la ștergerea numelui de familie al lui Godei, a funcției sale și a departamentului din Primărie la care lucrează.
În loc de „Dl. Ștefan Godei, șofer, Direcția administrativă”, în raport apare doar „Dl Ștefan” urmat de titulatura următorului delegat, Oana Micu („Dra”).
A fost Godei cu Firea la Madrid?
Am încercat să-l contactăm chiar pe Ștefan Godei, în prezent arestat la domiciliu, după patru luni de arest preventiv în dosarul cunoscut de presă drept „Azilele Groazei”.
Ne-a răspuns la telefon, însă imediat ce reporterul s-a prezentat, a închis și apoi a respins celelalte apeluri.
Am încercat apoi să luăm legătura cu fosta consilieră a Gabrielei Firea, Ligia Enache. Nu ne-a răspuns nici la telefon și nici la mesajele de pe Whatsapp.
Nici Gabriela Firea nu a răspuns apelurilor reporterilor. La mai bine de o oră, un fost consilier al ei la Ministerul Familiei, George Ciubotaru, a comunicat reporterului, printr-un mesaj pe whatsapp, că Godei nu a făcut parte din delegația oficială care a însoțit-o pe Firea la Madrid.
Am sunat și la Manuela Dediu, încă șefă a direcției de presă a Primăriei, și ea parte a delegației pentru Madrid. Aceasta a confirmat că a făcut deplasarea la Madrid alături de Firea și restul conducerii primăriei, însă a spus că nu-și amintește să-l fi văzut și pe Godei în acea călătorie.
„Cu mine la hotel sau la întâlniri eu nu l-am văzut. Eu nu-mi amintesc să fi fost Godei în delegația aia”, a declarat Manuela Dediu, confirmând informațiile transmise de Firea prin fostul ei consilier.
Dediu s-a angajat să verifice la direcția de relații internaționale a Primăriei dacă Godei a fost sau nu, de fapt, la Madrid și, după câteva minute, a revenit. Reprezentanta PMB a spus că Godei s-a aflat într-adevăr pe lista pentru Madrid, a avut chiar și bilet de avion, luat pe banii municipalității, dar, cu două zile înaintea plecării, în 2 noiembrie, acesta ar fi dat o declarație prin care anunța că renunță să mai meargă în respectiva deplasare, invocând „motive personale de ordin medical” care ar fi apărut în aceeași zi, 2 noiembrie.
Nu am putut obține, până la momentul publicării acestui text, un cuantum exact al banilor publici pe care municipalitatea a apucat să îi plătească pentru deplasarea lui Ștefan Godei la Madrid alături de Firea și restul conducerii Primăriei Capitalei înainte ca șoferul să-și anunțe retragerea din delegație.
Godei, „pajul” cuplului Pandele-Firea
Ștefan Godei a lucrat la Primăria Capitalei între 1 iulie 2016 și 1 decembrie 2021. Practic, el a fost angajat la Primăria Capitalei la o săptămână după ce Firea a depus jurământul ca primar general.
În 2020, imediat după ce a pierdut primăria generală în fața lui Nicușor Dan, Firea a devenit senator. La scurt timp i-a găsit și lui Godei un post la propriul ei cabinet senatorial, așa cum au informat jurnaliștii de la G4Media, poziție din care l-a concediat abia la începutul acestui an, imediat după ce investigațiile CIM și BdB despre centrele pentru persoane dependente operate de el și de consiliera Gabrielei Firea în Ilfov au fost publicate.
Godei a mai fost angajat și la clubul de fotbal FC Voluntari, finanțat de Primăria Voluntari, condusă de aproape un sfert de secol de soțul Gabrielei Firea, primarul Florentin Pandele.
Cu toate astea, Pandele a afirmat că nu îl cunoaște pe Godei, conform acelorași jurnaliști de la G4Media.
Reporterii CIM și Buletin de București au publicat, la începutul anului, o serie de trei investigații despre trei centre pentru persoane dependente operate de Ștefan Godei și o fostă asociată a acestuia, Cristina Dumitra, două în Voluntari și unul în Afumați, județul Ilfov.
Cinci luni mai târziu, procurorii DIICOT au realizat, în 4 iulie, o amplă operațiune de eliberare a oamenilor din centrele în care, potrivit investigațiilor de presă, confirmate de ancheta judiciară, erau supuși la rele tratamente.
În apărarea ei, Gabriela Firea declara, în 9 iulie, că Godei, inculpat în acest dosar, nu a fost șoferul ei. „La Primăria Capitalei acest bărbat nu a fost șoferul meu, ci a lucrat ca șofer la Administrativ și pentru alte persoane. Eu am același șofer de 16 – 17 ani, pe care îl cunosc toate instituțiile, toți jurnaliștii, toată primăria, tot Parlamentul”, scria Firea pe Facebook.
„Pe unde a venit Ligia cu mine, la diferite job-uri, în ultimii ani, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea, și pe alți colegi. Ca șofer, ca om bun la toate. L-a sprijinit la început să-și facă o asociație, dar NU a activat în acele centre. (...) Când a apărut primul articol despre cămine, i-am încetat contractul la biroul parlamentar”, scria Firea, tot pe Facebook, cinci zile mai târziu, în 14 iulie.
Presiunea publică iscată de presupusa implicare a sa și a apropiaților săi în afacerea centrelor din Ilfov a forțat-o să demisioneze din Guvern și să se autosuspende, pentru patru luni, din funcțiile de conducere din PSD.
În 6 noiembrie, Firea a considerat că autosuspendarea din partid s-a încheiat, așa că a revenit în funcțiile de prim-vicepreședinte PSD și președinte PSD București.
Recent, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat Gabriela Firea ar putea să candideze la Primăria Capitalei, adăugând că, în acest moment, nu există o decizie a partidului privind un alt candidat. „Este posibil ca doamna Firea (n.r. - să fie candidatul PSD la Primăria Capitalei). În acest moment nu există altă decizie în interiorul partidului ca să fie un alt candidat. Se fac sondaje, se fac măsurători”, a spus Ciolacu, citat de Agerpres.
De altfel, în luna octombrie filiala PSD București o organizat un eveniment privind pericolele consumului de droguri. Gabriela Firea a fost prezentată public încă de atunci drept președinte al organizației.
Text de: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media) și Bianca Albu (Buletin de București)
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) s-au autosesizat în legătură cu posibile fapte penale comise de conducerea Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității din București, după materialele de presă publicate în prima parte a acestui an de Centrul de Investigații Media (CIM).
CIM a transmis DNA o solicitare de informații de interes public în care întreba despre posibile urmări penale ale faptelor descoprite și descrise de reporteri în materialele de presă pe acest subiect.
În 14 aprilie 2022, unul dintre proprietarii caselor în care, de-a lungul anilor, au funcționat centrele Cristinei Dumitra, cunoștință a prefectului de Ilfov, Simona Neculae, fost avocat, îi scrie acesteia pe whatsapp.
Știa că este prefectul județului, reprezentantul Guvernului în județ, precum și că soțul ei este angajat la Direcția de Asistență Socială Voluntari. „Era logic să-i scriu ei”, explică reporterilor CIM și BdB proprietarul casei.
Răspunsul primit l-a șocat.
(Poză anonimizată pentru protecția sursei.)
Înainte ca Simona Neculae să ocupe funcția de prefect, a fost timp de trei ani, din 2019 până în 2021, membru în consiliul de administrație al Trustului de Clădiri Metropolitane București S.A., una dintre multiplele companii municipale înființate de Gabriela Firea.
În paralel, soțul ei, Dănuț Marian Neculae, a fost directorul medical al Spitalului de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Theodorescu - spital aflat în subordinea Consiliului General Municipal București-, iar mai apoi director general adjunct la Compania Municipală Medicală București - o altă societate înființată în timpul mandatului lui Firea.
În același an în care soția lui a devenit prefect, adică în 2022, Marian Neculae a început să lucreze ca inspector la Direcția de Asistență Socială Voluntari - una dintre instituțiile statului responsabilă să verifice condițiile din centrele pentru persoane cu dizabilități sau vârstnici. Mai mult, a început să profeseze ca medic la Societatea Medicala Vol SRL, companie finanțată de „instituția primarului” Florentin Pandele.
Funcțiile pe care familia Neculae le-au avut în instituțiile sau companiile subordonate cuplului de primari Firea-Pandele le-a adus un câștig de aproape 600.000 de lei.
Legăturile profesionale merg înapoi până prin anul 2012, când avocata Simona Neculae a apărat în instanță Ecovol S.A. - o altă societate în subordinea lui Florentin Pandele. În anul următor, ea a fost angajată de primarul din Voluntari pentru a-l scăpa de plata a 5.000 lei daune către un om de afaceri, conform avocatura.com.
Mai mult, în 2014, actuala prefectă Simona Neculae a fost și avocata Tudor Imob Media SRL, firmă în care au fost asociate atât Gabriela Firea însăși, cât și consiliera și prietena ei cea mai bună, Ligia Gheorghe, vicepreședinta asociației care deținea două dintre centrele investigate acum de DIICOT.
Prietenia pare însă chiar mai veche. La nunta primarului Pandele cu Gabriela Firea, lângă tortul-kitsch în formă de vapor, chiar lângă miri și nași (Gigi Becali și soția sa), semn că e un invitat de seamă, apare însăși Simona Neculae.
Susținerea pe care Simona Neculae o are pentru Gabriela Firea și Florentin Pandele nu e un secret. Pe pagina ei personală de Facebook are zeci de distribuiri și mesaje de apreciere față de cuplul de primari.
Chiar și după izbucnirea scandalului, prefecta s-a poziționat evident de partea Gabrielei Firea: în 9 iulie a distribuit mesajul ministrului Firea în care aceasta acuza că este o victimă a unei campanii de denigrare, cu mesajul: „Pentru toți care doresc să cunoască adevărul!”.
Reporterii CIM și BdB au contactat-o pe Simona Neculae pe whatsapp joi, 13 iulie. Am adresat o primă întrebare în scris, așa cum a solicitat. În loc de răspuns, am primit invitația de a transmite întrebarea nu pe whatsapp, ci pe adresa oficială de mail a prefecturii, cu promisiunea că vom avea răspuns în 24 de ore.
Am transmis pe email aceeași întrebare, precum și alte câteva, la ora 19.19 în aceeași zi.
Până la momentul publicării acestei știri, prefectul sau instituția sa nu au transmis răspunsurile cerute.
Sănătate publică a la Ilfov: DSP-ul care se încăpățâna să nu vadă nimic
Prima reclamație despre problemele din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz a ajuns la Direcția de Sănătate Publică Ilfov (DSP Ilfov) pe 15 noiembrie 2021. Cam în aceeași perioadă în care vecinii au înaintat sesizări și la celelalte instituții publice care au susținut că nu știau despre neregulile din cămin.
„Am constatat că în demisolul clădirii sunt cazați un număr mare de minori cu dizabilități fizice și psihice. Demisolul nu este luminat și aerisit corespunzător și deseori se aud zgomote, țipete etc.”, au transmis atunci vecinii instituției subordonată Ministerului Sănătății.
Câteva zile mai târziu, mai mulți vecini înaintează încă o sesizare către DSP Ilfov. Luna următoare, asociația condusă de Ștefan Godei primește de la DSP o amendă simbolică de 1.000 lei pentru că „nu se poate face dovadă însușirii noțiunilor fundamentale de igienă” de către angajații centrului.
Business-ul continuă nestingherit, ba primește și autorizația sanitară
Cam tot atunci, vecinii primesc și un răspuns oficial, pe care apare antetul Ministerului Sănătății, semnat de directorul DSP Ilfov, Negulescu Teodor Gabriel - unul dintre primele capete care au căzut după ce a izbucnit scandalul „lagărelor” groazei. „În ceea ce privește îngrijirea și supravegherea acestora (n.red. beneficiarilor), nu s-au constatat neconformități”, susținea acesta.
În ciuda tuturor reclamațiilor, pe 13 decembrie 2021, centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz primește autorizație sanitară de funcționare.
La început de 2022, vecinii angajează un avocat și trimit două adrese stufoase, una în prima lună a anului și încă una în iunie, unde detaliază multiplele probleme pe care le-au observat de-a lungul timpului.
Menționează inclusiv faptul că în centru s-a răspândit o epidemie de râie, care nu este ținută sub supraveghere.
DSP revine și mai dă o amendă. De data asta de 3000 de lei, pentru „neefectuarea determinărilor de zgomot dispuse”. Asta e tot ce a găsit inspectorul DSP în centrul care, un an mai târziu, a ajuns să fie cunoscut drept „azilul groazei”.
Vecinii dau în judecată instituția coordonată de Ministerul Sănătății, care se apară în instanță și spune că „nici un beneficiar nu este decăzut din drepturi”.
Din nou, business-ul continuă nestingherit, deși, după cum reiese din referatul de arestare întocmit de procurorii DIICOT, beneficiarii erau puși să care găleți cu fecale prin centru, pentru că respectiva casă avea probleme mari cu instalația de canalizare.
Internele, varianta de Ilfov
După ce, în toamna anului 2021, vecinii văzuseră de nenumărate ori poliția venind la poarta centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz care funcționa în casa de lângă ei, în 17 ianuarie scriu Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov o sesizare cuprinzând toate elementele identificate de ei cu privire la ce se întâmplă peste gard de curtea lor.
În adresa către polițiștii ilfoveni, vecinii scriu că din centru se aud „zgomote puternice care sugerează suferința și/sau agresivitatea persoanelor aflate acolo: țipete, urlete extrem de puternice”.
În plus, polițiștii sunt informați de tentative de evadare a beneficiarilor din centru, situație ce le provoacă vecinilor o stare de teamă și pericol, astfel că cer polițiștilor un control.
Urmează multiple reclamații la poliție. Una dintre ele, făcută de unul dintre vecinii la 112 în 25 aprilie 2022, acesta reclamând că beneficiarii din centru au aruncat cu un obiect în curte la el.
În 6 iunie, după o nouă cerere adresată poliției județene Ilfov, primesc și raportul de intervenție: polițiștii i-au pus în vedere unei femei care lucra în centru să-i supravegheze mai bine pe beneficiari, iar aceasta „și-a luat angajamentul că această situație nu se va mai întâmpla”.
Din adresa care însoțește respectivul proces-verbal rezultă că toate plângerile vecinilor au fost înaintate Poliției Voluntari.
Vecinii care tot reclamau nu știau atunci că unul dintre arestații din acest dosar, Ovidiu Dumitra, patronul din acte al „lagărului Cristinei”, fusese polițist chiar la IPJ Ilfov, iar soția lui și „creierul” afacerii, Cristina Dumitra, a avut în trecut o intersecție de afaceri cu boss-ul centrului de lângă ei, Ștefan Godei.
Și alții știau. Toți știau!
Petiții cu detalii despre dramele trăite de beneficiarii din centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz au mai fost transmise, în 2021 și 2022, și altor instituții. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu Ilfov, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), toate au aflat despre problemele grave din centru din petițiile transmite de vecini (fiecare dintre aceste petiții subliniind, logic, aspectele ce țin de specificul fiecărei instituții sesizate).
Toate documentele care confirmă acest fapt sunt în posesia jurnaliștilor CIM și Buletin de București.
Toți au știut, dar nimeni nu a făcut nimic pentru acești oameni.
Așa a eșuat statul român la Ilfov.
Toți știau. Episodul 3: Minciuna lui Budăi
O săptămână și mai bine.
Atât a avut la dispoziție ministrul Budăi pentru o reacție onestă și corectă factual în calitate de principal responsabil politic în cel mai recent scandal național declanșat de dosarul DIICOT în care sunt investigate trei centre sociale din Ilfov.
După o săptămână și mai bine, cu resursele uriașe reprezentate de funcționarii din subordine, Marius Budăi nu știa, marți seară, când anume a aflat instituția sa despre problemele din aceste centre.
Simplă - dar fatală - greșeală sau eschivă politică? Nu știm. Ce știm este că a mințit.
Într-un comunicat transmis presei marți seară, la opt zile de la percheziția-mamut a DIICOT la centrele din Ilfov - comunicat purtând antetul Ministerului Muncii și prezentat integral de Hotnews -, instituția condusă de Budăi își începe apărarea cu o afirmație: „Situația Centrului de Îngrijire și Asistență (CIA) „Sfântul Gabriel cel Viteaz“ ce aparține Asociației ”Sfântul Gabriel cel Viteaz” a intrat în atenția Autorității Naţionale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD) ca urmare a sesizărilor făcute de vecini ai respectivului centru (adresă înregistrată la ANPDPD în luna iulie a anului trecut)”.
Această afirmație este, conform documentelor obținute de Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București (BdB), una falsă.
Ministerul nu greșește cu o lună sau două, ci cu nouă: instituția aflase oficial primele informații despre posibile rele tratamente într-unul dintre centre chiar în ziua în care Budăi a fost instalat ministru.
Cronologia incompetenței
Ministrul Marius Budăi își începe oficial mandatul de ministru al Muncii în 25 noiembrie 2021, când Guvernul Ciucă, un cabinet al coaliției PSD-PNL, depune jurământul în fața președintelui Klaus Iohannis. Este momentul în care Marius Budăi devine, formal, ministrul Muncii.
În aceeași zi, la Registratura Generală a Ministerului Muncii este înregistrat, sub numărul 23269, un memoriu prin care vecinii Centrului Sfântul “Gabriel cel Viteaz” din Pipera reclamă, între altele, condițiile inumane la care sunt supuși beneficiarii. În petiție, ministerul lui Budăi este informat despre personalul „insuficient și slab pregătit” din centru, precum și despre „lipsa de îngrijire și supraveghere corespunzătoare” a beneficiarilor. În susținerea acestor afirmații, vecinii centrului vorbesc despre prezența periodică a ambulanțelor și a autospecialelor SMURD, precum și a echipajelor de poliție. În plus, oamenii anunță ministerul că, din demisolul unde sunt cazate persoane cu dizabilități mintale, „se aud țipete, gemete, zgomote de altercații” și solicită angajaților din subordinea proaspăt numitului ministru Marius Budăi să ia măsuri.
Această petiție - care a ajuns simultan și la Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) din subordinea ministerului lui Budăi, unde a fost înregistrată sub numărul 34887 - nu este nici ea prima semnalare a problemelor din centrele din Ilfov la nivelul instituțiilor din subordinea sa.. Fiind însă depusă chiar în prima zi de mandat al lui Budăi la Muncă, este prima din mandatul său.
În 14 octombrie 2021, la nouă zile după ce primii beneficiari au ajuns în casa de lângă ei, vecinii au realizat că acolo funcționează un centru pentru persoane dependente și au scris autorității care, cu câteva luni înainte, a acordat centrului licența de funcționare: aceeași ANPDCA din subordinea Ministerului Muncii, condus atunci de Raluca Turcan.
Prin această petiție, reclamanții transmit instituției că „persoanele cu dizabilități sunt cazate într-un demisol și frecvent se aud țipetele celor din incintă”.
Vecinii încă nu înțelegeau, la puțin peste o săptămână de la venirea primilor oameni acolo, pe deplin ce anume se întâmplă în casa de lângă ei și cereau informații despre legalitatea întreprinderii sociale..
După mai bine de două săptămâni, timp în care hârtia se plimbă între minister și instituțiile subordonate, o echipă de control a Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Ilfov vine în control pentru a verifica cele reclamate.
Rezultatele controlului din 1 noiembrie 2021 sunt transmise petenților în 9 noiembrie: totul e în regulă.
Nemulțumiți de concluziile controlului, căci vedeau cu ochii lor că lucrurile nu sunt nicidecum în ordine în Centrul de lângă ei, în 25 noiembrie, prima zi de ministeriat a lui Budăi, vecinii revin, așadar, cu propriile observații și cer în continuare măsuri.
Această revenire a vecinilor primește un răspuns de la cei din subordinea lui Budăi abia după aproape două luni. Mai mult, răspunsul este unul obraznic ce poate fi tradus cam așa: situația din centru este în regulă, noi monitorizăm iar petiția dumneavoastră, „având același conținut”, se clasează.
În lungul interval scurs de la momentul transmiterii revenirii și până la primirea răspunsului, în 17 ianuarie 2022, asistați de avocat, vecinii scriu din nou direct Ministerului Muncii, transmițând toate informațiile despre posibilele rele tratamente ale beneficiarilor de care aveau cunoștință la acel moment.
Această petiție vorbește despre ce se întâmplă la subsolul imobilului, unde „sunt adăpostite persoane cu tulburări psihice care se manifestă extrem de agresiv și zgomotos, în condiții care nu respectă reglementările aplicabile”. De asemenea, adresa vorbește despre tentative de evadare de la subsol, precum și de faptul că ferestrele imobilului nu sunt securizate.
Nici acum nu îi ia nimeni în serios.
Nemulțumiți de răspunsurile anemice ale instituțiilor patronate de ministrul Budăi, o lună și ceva mai târziu, în 25 februarie 2022, vecinii cer ANDPDCA, în cadrul unei plângeri prealabile, revocarea acreditării și licenței de funcționare pe care instituția le-a dat entității Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz pentru centrul de lângă ei.
Câteva zile mai târziu, în 1 martie 2022, aceiași vecini fac primul pas pentru a da în judecată și AJPIS Ilfov: o plângere prealabilă în care solicită formal instituției din Ilfov un control la centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz și, în cazul în care găsesc mai puțin de 75% din standardele minime aplicabile îndeplinite, să retragă licența.
Controlul are loc în ultima zi de primăvară a anului 2022, când doi inspectori ai AJPIS Ilfov, Andrieș Alina Mihaela și Năstase Andrei Cornel, intră în centrul lui Ștefan Godei din Pipera pentru a vedea condițiile în care trăiesc beneficiarii și serviciile pe care le primesc acești oameni.
Paradoxal, având în vedere realitatea pe care o cunoaștem acum, inspectorii ilfoveni afirmă că beneficiarii sunt corect hrăniți de firma de catering, meniurile zilnice sunt afișate la vedere iar oamenii consumă fructe proaspete de cel puțin trei ori pe săptămână. AJPIS Ilfov găsește, la final de mai, o schemă completă de 29 de angajați, precum și „planul de instruire și formare profesională” al acestora.
Exasperați de concluziile neverosimile ale AJPIS, perfect contradictorii cu ce vedeau și aflau ei de la câțiva metri distanță, vecinii reiau seria de reclamații.
În 8 iunie, aceștia scriu o nouă petiție, de această dată către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), o entitate aflată tot sub tutela ministrului Marius Budăi, structură proaspăt creată după spargerea în două a ANDPDCA. Vecinii anunță că oamenii au râie, aruncă lucruri peste gard în curtea lor, se tem pentru siguranța lor și insistă asupra faptului că beneficiarii centrului nu sunt nicidecum îngrijiți.
Degeaba. Controlul AJPIS Ilfov a ieșit atât de bine încât Centrul, aflat la o lună și ceva de momentul la care-i expira licența provizorie, o primește, la început de iulie, pe baza constatărilor inspectorilor ilfoveni, pe cea definitivă, valabilă cinci ani.
Insistența vecinilor începe să dea roade
Vecinii nu renunță și, în 27 iulie 2022, scriu din nou Ministerului Muncii.
Aceasta este petiția despre care ministerul lui Marius Budăi afirmă, la o săptămână de la declanșarea scandalului național, că este momentul la care el și oamenii săi ar fi auzit pentru prima oară despre relele tratamente din cele trei centre.
Adică la nouă luni de când și-a început mandatul în fruntea Ministerului Muncii și de când aceeași instituție a și primit o reclamație de la vecini.
În această nouă adresă, vecinii acuză explicit existența unor „agresiuni între persoanele cazate în imobil dar și din partea personalului la adresa persoanelor cu dizabilități”, susținând că dețin înregistrări audio-video cu care le pot proba.
Un alt paradox: chiar în respectivul document din 27 iulie, despre care ministerul spune că este primul moment în care situația le-a fost prezentată, petenții scriu că, deși „au adus la cunoștință” ministerului „în repetate rânduri situația revoltătoare din imobilul în care funcționează Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, nu ați întreprins nicio măsură” (n. red.: sublinierea aparține autorilor petiției).
Un posibil motiv pentru care ministerul afirmă, într-un document cu antet, că acesta este „momentul-zero” în care află despre dezastrul din centru este că, o lună mai târziu, între 23 și 31 august, o instituție din subordinea lui Budăi face pentru prima dată un control „pe bune” la acest centru.
Inspectorii ANPDPD găsesc practic un dezastru la centrul lui Godei din Voluntari: contractul de catering pentru mesele beneficiarilor miroase a fals, raportările pe baza căreia „furnizorul de servicii sociale” Godei își lua banii de la DGASPC Sector 3 erau dincolo de fals, chiar de râs - persoanele care se deplasau cu greu făceau activități sportive -, iar personalul era absolut insuficient și cu zero pregătire.
Rezultatele controlului de o săptămână se prăvălesc asupra Sfântului Gabriel cel Viteaz în 24 octombrie 2022.
Inspectorii ANPDPD lasă în urmă o sumă de recomandări, precum și termene clare de conformare pentru fiecare dintre neconformitățile găsite, unele grave.
După acest scurt moment de contact cu realitatea, instituțiile din subordinea lui Budăi se repliaza rapid și, cu ajutorul directorului DGASPC Sector 3, Mihaela Ungureanu, omul lui Robert Negoiță, finul familiei Pandele-Firea, măsurile cerute de ANPDPD „sunt îndeplinite”.
Dovada? Poze trimise chiar de la cel controlat, Ștefan Godei.
„Măsurile și recomandările de mai sus au fost implementate de către angajații Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, cât și de specialiști ai DGASPC S3 (conform adreselor din 13.12.2022, respectiv din 30.03.2023, emise de DGASPC Sector 3). Au mai fost transmise ANPDPD documente doveditoare și rapoarte de monitorizare a centrului, realizate în cursul lunilor ianuarie, februarie și martie de specialiști ai direcției, însoțite de fotografii, transmise prin poșta electronică de către reprezentanții Asociației”, scriu reprezentanții Ministerului Muncii în comunicatul transmis presei în a opta zi de la începutul scandalului.
Cad capetele
Primul care și-a pierdut postul după începutul scandalului a fost, paradoxal, Mihai Tomescu, cel care conducea ANPDPD, singura instituție care a făcut vreodată un control pe bune la Sfântul Gabriel cel Viteaz al lui Godei.
A demisionat și șefa AJPIS Ilfov, instituția care s-a încăpățânat ani de zile să nu găsească nimic în neregulă la centrul lui Godei. Cele mai multe dintre documentele transmise vecinilor care insistau în a descrie ororile din centrul de peste gard, inclusiv răspunsul obraznic, sunt semnate de directorul executiv Nela Alina Decusară.
Mihaela Ungureanu, cea care timp de un an - atât în timpul documentării faptelor cât și după publicarea seriei de investigații despre centrele din Ilfov - s-a chinuit să convingă reporterii CIM și BdB, precum și pe consilierii locali din Sectorul 3, că nimic din ce văd nu e adevărat, „s-a suspendat”.
Cu câteva ore înaintea publicării acestei știri, ministrul Budăi și-a dat demisia din Cabinetului Ciolacu.
Reporteri: Bianca Albu (Buletin.de), Ovidiu Vanghele (CIM)
Cap limpede: Cătălin Doscaș (Buletin de București)
Nela Vica Andrieș (fostă Vrînceanu), sora ministrului Gabriela Firea, a lucrat efectiv, din aprilie și până în decembrie 2021, când a devenit chiar șefă de serviciu, la Direcția de Asistență Socială (DAS) a Primăriei Voluntari conduse de cumnatul ei, Florentin Pandele, primar de Voluntari.
În această perioadă de nouă luni, colegii acesteia au făcut șapte controale într-unul dintre „lagărele” Cristinei Dumitra, parte dintre centrele pentru persoane dependente din Ilfov investigate acum de DIICOT.
Nu știm ce rezultate au avut controalele, cert este că centrul a continuat să funcționeze, cu toate că în lunile imediat anterioare, în perioada februarie 2020 - martie 2021, deci într-un an și două luni, conform documentelor obținute de Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București (BdB), în acest centru au murit cel puțin 21 de oameni.
Fiecare deces a fost trecut în „caietul de prezență” lăsat în urmă de patroana centrului în timpul mutării intempestive din aprilie 2022, când Cristina Dumitra și-a luat, cu autobuze și ambulanțe, toți beneficiarii și s-a mutat la cinci minute distanță, pe strada Camil Petrescu 5-7. Toate detaliile activității acestui centru, inclusiv documentele despre decese și rele tratamente, au fost date publicității în 8 februarie de reporterii CIM și BdB. Investigația a fost preluată simultan și de Libertatea.
Reporterii CIM, BdB și Libertatea au obținut acum, la capătul unei zile de insistențe și așteptare în fața sediului din Voluntari al Direcției de Asistență Socială (DAS) Voluntari, documentul care confirmă aceste controale.
(Foto: Vlad Chirea, Libertatea)
În 9 iulie 2023, ministrul Familiei, Gabriela Firea, scria pe Facebook că sora sa, Nela Vica Andrieș, „NU A CONDUS VREODATĂ un serviciu social care avea atribuții în Voluntari sau Ilfov în cazul bătrânilor, a persoanelor cu dizabilități” (n. red.: sublinierea cu majuscule îi aparține Gabrielei Firea).
Conform unui răspuns oficial obținut de reporterii Libertatea, CIM și BdB de la DAS Voluntari, în perioada în care a lucrat la această instituție, Nela Vica Andrieș a fost mai întâi „inspector principal” la Compartimentul Strategii, Programe, Proiecte, Parteneriate, Relații cu ONG din cadrul Serviciului pentru Protecția Copilului și Tineret din instituție, după care a devenit șefa serviciului Asistență și Protecție Socială.
În prima calitate, cea de inspector principal, prima atribuție a sa, conform fișei postului, era „elaborarea de proiecte, programe, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea de programe de asistenţă socială destinate copiilor, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, oricăror alte persoane aflate în stuaţie de risc” (n. red.: sublinierea cu bold ne aparține).
Totodată, prin fișa postului sora Gabrielei Firea era responsabilă și de „consilierea și îndrumarea „organismelor private” de asistență socială, adică fix de centrele private din Voluntari care acum au ajuns să fie investigate de DIICOT.
În aceeași fișă a postului, la al treilea punct indicat în răspunsul DAS, inspectorul principal Nela Vica Andrieș avea de „elaborat” proiecte și programe „pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate”.
Totodată, aceasta trebuia să monitorizeze (punctul zece), împreună cu serviciile de specialitate din cadrul instituţiei, „serviciile sociale comunitare prestate categoriilor de persoane defavorizate ale oraşului Voluntari, în colaborare cu O.N.G - urile care activează în domeniul social sau direct de către acestea, prin subcontractare de servicii în baza legilor speciale din domeniul asistenţei sociale”, precum și să se ocupe de „culegerea informaţiilor necesare pentru realizarea materialelor”.
Curiosul caz al bugetarei Nelei Vica Andrieș, cumnata primarului Pandele
Cireșului e o stradă îngustă și înfundată din Voluntari, trasată parcă pentru o singură instituție. Dacă n-am fi în câmpia Bărăganului, aleea cu pretenții de stradă ducea la castelul de pe deal. Așa arată Direcția de Asistență Voluntari, aflată în subordinea Primăriei Voluntari. Ori, cum scrie peste tot, nu Primăria, ci Instituția Primarului, căci totul la Voluntari se încăpățânează să fie altfel.
Clădirea are trei etaje și e ridicată în stilul heirupist al marginii de București. Casa-bloc cu trei etaje de pe câmpul din Voluntari aparține unui fost consilier al primarului Pandele, Iulian Constantinescu, și este închiriată Direcției pe un preț „cam mare”. Nici măcar cele două balustrade dinspre intrarea principală în instituție nu sunt identice.
Pe garduri sunt cocoțați vulturi de beton, în grădiniță e o remorcă, băile din interior sunt întortocheate și înguste.
Aici a lucrat, conform răspunsului oficial al DAS, din 2018 în 2023, Nela Vica (Vrînceanu) Andrieș, sora Gabrielei Firea.
Așa ar rămâne în arhive, pentru că ea a avut raporturile de muncă suspendate între august 2018 și aprilie 2021, dar și „suspendate la cerere” între ianuarie 2022 și februarie 2023.
Exact. Practic, imediat ce a câștigat concursul pentru poziția de inspector principal la DAS Voluntari, cumnata primarului și-a suspendat postul, nemuncind acolo deloc aproape doi ani.
Așadar, din 54 de luni, sora Gabrielei Firea a lucrat opt luni întregi, mai 2021-decembrie 2021.
56.000 lei a câștigat Nela Vica Andrieș în cele opt luni la DAS, adică 7.000 lei pe lună, conform declarațiilor de avere.
Mai apoi, în decembrie 2021, Nela Vica Andrieș a ajuns șefa Serviciului de Asistență și Protecție Socială a DAS.
Paradoxal, o lună mai târziu, în ianuarie 2022, Nela Vica Andrieș își suspendă din nou contractul de muncă, de data asta la cerere, pentru mai bine de un an.
Revine la serviciu la DAS undeva în luna februarie 2023, imediat după ce BdB și CIM au publicat seria despre centrele din Ilfov care acum fac obiectul unei ample investigații a procurorilor DIICOT, doar pentru câteva zile, însă. În aceeași lună, conform documentului, sora ministrului Firea și cumnata primarului Pandele este transferată la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Ilfov.
Negocieri pe Legea 544
Reporterii au mers, marți, puțin după ora 11.00, la sediul DAS Voluntari pentru obține informațiile clare despre activitatea și atribuțiile Nelei Vica Andrieș la DAS Voluntari, solicitând o discuție on the record cu directoarea instituției.
Pentru o informație ce putea fi transmisă verbal, lucru prevăzut chiar de Legea 544/2001, reprezentanții DAS au schimbat liniile ca la hochei.
Au început cu portarul, a urmat un inspector, apoi o reprezentantă de la resurse umane, înlocuită de o alta. Toți au transmis că directoarea Daniela Lazăr, deși este în instituție, nu poate sta de vorbă, fiind ocupată, și că presa ar trebui să meargă la Primărie, pentru că DAS nu are purtător de cuvânt.
Apoi, după îndelungi parlamentări, Direcția a convenit că va răspunde până la finalul programului și va înmâna răspunsul reporterilor. Dar în scris.
„Se ocupă fetele”, a transmis și Lazăr la unicul contact cu reporterii, ieșirea din clădire. Întrebată cum se face că a semnat pentru Florentin Pandele un document în jurul orei 23:15 cu o zi înainte, ea n-a comentat. S-a urcat în mașina care o aștepta și a plecat.
(Foto: Vlad Chirea, Libertatea)
Spre seară, după mai bine de cinci ore de așteptat pe scările de la intrarea în sediul DAS, reporterii au primit răspunsul la întrebări.
După încheierea programului, când, în jurul orei 16:30, cei mai mulți dintre foșii colegi ai cumnatei lui Pandele s-au urcat în mașini, de la Opel la Range Rover, și au plecat de la serviciu.
„Șopârlele” din răspunsul DAS
Cum a ajuns sora ministrului Firea la DAS? Prin concurs, răspunde Direcția, fără să amintească și câte persoane au participat la el, deși jurnaliștii au cerut explicit informația.
Nici motivele suspendărilor de contract ale funcționarului Nela Vica Andrieș, deși solicitate, nu au fost incluse în răspuns.
Despre cele șapte controale la unul dintre „lagărele Cristinei”, DAS Voluntari afirmă că Serviciul Asistență și Protecție Socială, pe care Nela Vica Andrieș a ajuns să-l și conducă în decembrie 2021, le-a făcut la „căminele care au avut sediul în orașul Voluntari, B-dul Eroilor, nr. 90, județul Ilfov”.
Chiar dacă în răspunsul oficial al DGASPC este trecută adresa „Bulevardul Eroilor 90, Voluntari”, ziariștii au cerut detalii despre doar patru locații din Ilfov, una dintre acestea fiind în Bulevardul Eroilor 96. Aici a funcționat centrul Cristinei Dumitra sub mai multe firme succesiv, deci de-aici pluralul din răspunsul DAS.
În plus, din informațiile și documentele consultate de reporteri, la adresa Bulevardul Eroilor 90 nu a funcționat niciodată vreun cămin de bătrâni.
Am mers, totuși, din nou pe teren, miercuri. În Bulevardul Eroilor 90 se află o casă bătrânească în care nu putea exista vreun centru, astfel că avem, logic, de-a face cu o eroare în documentul ce ne-a fost transmis.
Reporterii au mai găsit și alte documente care contrazic informațiile primite de la DAS. Mai exact, sora Gabrielei Firea, pe când purta încă numele de familie Vrânceanu, a fost inspector la asistența socială din subordinea cumnatului ei încă din 2017, deși instituția vorbește de angajarea ei abia în 2018.
Declarațiile de avere și interese completate de ea dovedesc clar acest lucru.
Reporterii au încercat să ia legătura cu Nela Vica Andrieș pentru a-i adresa întrebări în legătură cu activitatea sa profesională la DAS. Telefonul părea închis, nu pare să folosească whatsapp (sau poate l-a setat astfel încât să nu poată fi văzută decât de propriile-i contacte din agendă), așa că i-am transmis mesaje sms. Până la momentul transmiterii acestei știri nu am primit niciun răspuns. În cazul în care vom primi punctul de vedere al doamnei Andrieș, îl vom publica.
UPDATE: Joi, la ora 11.19, pe emailul reporterului CIM a fost transmis un drept la replică din partea DAS în legătură cu informațiile prezentate în acest material de presă.
Deși în răspunsul DAS la întrebările adresate de reporteri funcționarii fac ei înșiși diferența între „anchete sociale”, despre care afirmă că sunt 522, și „anchete în cadrul căminelor” din Eroilor 96, reprezentanții DAS insistă pe „confuzia gravă” pe care am fi făcut-o între „control”, cuvânt care nu apare în documentul primit, și „anchetă socială”.
Al doilea motiv de nemulțumire al asistenței sociale din Voluntari este că am afirmat că am insistat și așteptat o zi întreagă pentru a primi un răspuns, când, în realitate, am transmis întrebările pe email la ora 12.10 și am primit răspunsurile la ora 16.50. Funcționarii DAS evită să se refere și la cele 58 de minute de „negocieri” cu angajații pentru o discuție cu directoarea DAS care a refuzat să ne primească deși era la serviciu. Conform timestamp-ului unei fotografii realizate de colegul Vlad Chirea de la Libertatea, cei trei reporteri intră în curtea DAS la ora 11.12.
Cu toate acestea, pentru o corectă și „rotundă” informare a publicului, CIM alege să dea curs solicitării DAS. Găsiți mai jos, integral, dreptul la replică al instituției ilfovene, chiar dacă, de exemplu, nu este nici măcar semnat de vreo persoană:
Reporteri: Bianca Albu (Buletin.de), Răzvan Luțac (Libertatea), Ovidiu Vanghele (CIM), Vlad Chirea (foto-Libertatea)
A contribuit: Cătălin Doscaș, (Buletin de București)
Primăria Voluntari, Ministerul Muncii (Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov, Autoritatea Națională de Plăți și Inspecție Socială, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopții, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități), Ministerul Sănătății (Direcția de Sănătate Publică Ilfov), Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov, Inspectoratul pentru Situații de Urgență), Ministerul Mediului (Garda de Mediu), precum și alte instituții ale statului au avut pe masă, cel mai târziu în data de 17 ianuarie 2022, detalii clare despre relele tratamente la care erau supuși beneficiarii dintr-unul dintre cele trei „lagăre” din Ilfov.
Posibilă lipsă de îngrijire, posibile violențe, precum și posibile nereguli în autorizare și funcționare, toate au fost transmise, pe măsură ce au fost conștientizate, de vecinii oripilați și deranjați tuturor autorităților care aveau competență în rezolvarea acestor probleme .
Centrul de Investigații Media (CIM) și Buletin de București (BdB) vă prezintă, în serial, documentele din care acest fapt rezultă fără echivoc.
Primăria Voluntari
În data de 4 octombrie 2021, Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz semnează contractul prin care „un lot” de aproape 30 de beneficiari aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Sector 3 sunt dați spre îngrijire permanentă în proaspăt înființatul centru din strada Ștefan cel Mare din Pipera, Voluntari.
Primii beneficiari ajung în casa din Pipera a doua zi, în 5 octombrie.
O săptămână mai târziu, în 12 octombrie 2021, deranjați pe mai multe planuri de vecinătatea cu recent înființatul centru pentru persoane cu dizabilități, vecinii încep să petiționeze instituțiile statului.
Neînțelegând exact ce se întâmplă în casa de lângă ei, la început oamenii dau detalii puține și vagi, ba chiar solicită ei detalii despre legalitatea funcționării acestui centru.
Prima hârtie, la Primărie
În 12 octombrie, așadar, vecinii trimit primul memoriu la Primăria Voluntari, întrebând dacă s-a schimbat destinația imobilului, arătând autorității locale că în casa de lângă ei au apărut „în jur de 20 de persoane cu dizabilități și personal auxiliar aferent”. Aceeași petiție este transmisă și la Direcția de Sănătate Publică Ilfov.
În 14 octombrie 2021, deci două zile mai târziu și la nouă zile de la sosirea în vecinătatea casei lor a primilor beneficiari ai Centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz, aceiași vecini trimit o adresă către ANPDCA. Este prima adresă care vorbește despre posibile rele tratamente la care sunt supuși beneficiarii din centru. În acest episod ne vom concentra însă doar pe informațiile primite de Primăria Voluntari și instituțiile subordonate acesteia.
În 24 noiembrie 2021, pentru că nu au primit niciun răspuns în termenul legal de 30 de zile, vecinii au făcut o revenire.
Între timp, în 5 noiembrie 2021, aceiași vecini semnalează Primăriei Voluntari, printr-o adresă transmisă prin email, disconfortul creat de faptul că vila în care funcționează centrul nu este racordată la canalizare. În condițiile în care acum clădirea adăpostește cel puțin 30 de beneficiari, plus personalul de îngrijire, improvizația cu o fosă septică și o pompă care aruncă dejecțiile în canalul colector din stradă nu mai făcea față.
În aceeași zi, adresa transmisă prin email primește număr de înregistrare la Primăria Voluntari.
În 9 noiembrie 2021, la o lună și câteva zile de când în casa din Pipera au apărut primii beneficiari, Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz cere Primăriei Voluntari schimbarea destinației clădirii, din locuință în „cămin de îngrijire bătrâni”. Dosarul depus la Primăria Voluntari poartă numărul DI/SIT/74242/09.11.2021. Informația reiese dintr-un răspuns al DSP Ilfov transmis petiționarilor în 8 decembrie 2021, după trimiterea mai multor adrese către instituția sanitară, prima fiind chiar cea din 12 octombrie.
În 10 noiembrie 2021, vecinii sesizează din nou DSP Ilfov, relatând că aud țipete și zgomote din interiorul centrului, precum și dese incidente pentru care sunt chemate Poliția și SMURD-ul. Mai mult, vecinii se plâng că ar fi găsit recipiente cu pastile aruncate peste gard la ei în curte.
În 22 noiembrie 2021, Primăria Voluntari primește o nouă adresă. De data asta, din partea unui grup mai mare de cetățeni care locuiesc în vecinătatea centrului. Cu toții se plâng de același miros pestilențial emanat de la improvizația de la canalizare. Aceeași adresă este transmisă și Gărzii de Mediu, precum și DSP Voluntari, căci petiționarii se plâng și că le-ar putea fi afectată sănătatea.
O zi mai târziu, în 23 noiembrie 2021, vecinii scriu din nou Ministerului Muncii, căruia îi oferă și mai multe detalii despre posibilele rele tratamente la adresa beneficiarilor din centru. Petiționarii se plâng că personalul din centru este insuficient și slab pregătit, că periodic vin ambulanțe și că „din demisolul imobilului se aud țipete, gemete, zgomote de altercații”
Petiția vecinilor și procesul cu Pandele
După sărbătorile de iarna lui 2021, în 17 ianuarie 2022, asistați deja de o casă de avocatură, vecinii deja disperați întocmesc o adresă-mamut pe care o trimit către toate instituțiile care, potrivit legii, ar fi trebuit să verifice tot ce se întâmplă în centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz de peste gard de ei.
În adresa către Primăria Voluntari, petiționarii scriau explicit că, încă din toamna anului 2021, au sesizat „existența unor zgomote puternice care sugerau suferința și/sau agresivitatea persoanelor aflate în interiorul imobilului (țipete, urlete extrem de puternice)”. Prin același document, solicitau informații despre autorizarea și funcționarea respectivului centru.
Simultan, aceeași adresă este transmisă și Ministerul Muncii, DSP Ilfov și Poliției Ilfov, precum și altor instituții cu atribuții în verificarea celor ce se petrec în centrul de lângă ei.
În 30 martie 2022, nemulțumiți că nici acum nu au primit niciun răspuns de la instituția condusă de Florentin Pandele, vecinii dau în judecată Primăria Voluntari. Ei solicită instanței să oblige primăria să răspundă adresei din 17 ianuarie, cea în care informau Primăria și că aud cu urechile lor eventualele rele tratamente față de beneficiarii centrului și solicitau informații despre legalitatea înființării și funcționării întreprinderii sociale de peste gardul lor.
În cererea de chemare în judecată, reclamanții vorbesc pe larg despre legăturile între familia Firea-Pandele și persoane implicate direct în administrarea Centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz (Ligia Gheorghe, videpreședinte și Ștefan Godei - președinte), precum și persoane care ar fi trebuit să intervină în cazul relelor tratamente la care, considerau ei, ar fi fost supuși beneficiarii centrului (Nela Vica Vrânceanu, sora Gabrielei Firea)
În 9 iunie 2022, într-o întâmpinare depusă la dosarul cauzei (8056/3/2022), primăria lui Pandele, chiar sub sub semnătura acestuia, se spală pe mâini, invocând lipsa calității procesuale, dar dă, totuși, câteva detalii.
Aflăm din respectivul document că Poliția Locală Voluntari, aflată în subordinea primarului Pandele, a primit petiția trimisă primăriei în 23 noiembrie 2021, a înregistrat-o și, fiind vorba de o chestiune legată direct de canalizare, a pasat-o companiei municipale locale Euro ApaVol.
Nimic despre cererea din 17 ianuarie, în legătură cu care se desfășura, de fapt, procesul.
Mai mult, anexată întâmpinării este și o hârtie din partea Direcției de Asistență Voluntari. În acest document, semnat de Daniela Lazăr, șefa instituției, se afirmă explicit că „nu a fost depusă nicio solicitare privind verificarea autorizațiilor necesare pentru înființarea și autorizarea” respectivului centru.
Complet fals.
Primul punct al petiției vecinilor centrului din 17 ianuarie 2022 către primărie era următorul: „dacă asociația sf gabriel deține autorizațiile necesare pentru înființarea și administrarea unui centru rezidențial pentru persoane adulte cu dizabilități” în casa vecină.
Prin același document semnat de directoarea Daniela Lazăr, DAS Voluntari se spală pe mâini, spunând că „verificarea condițiilor în vederea obținerii și eliberării auorizațiilor sanitar veterinare și privind prevenirea incendiilor se realizează” de alte instituții.
În 9 martie 2023, Primăria Voluntari pierde procesul și este obligată să răspundă întrebărilor vecinilor.
Reporteri: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media), Bianca Albu (Buletin de București)
Daca vrei sa ne sustii
