Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Un director din Ministerul Mediului, acuzat ca a mintit Comisia parlamentara speciala care analizeaza proiectul de la Rosia Montana

Scris de  Oct 08, 2013

Un director din Ministerul Mediului care a insotit-o pe Rovana Plumb la audierea in fata Comisiei parlamentare speciale pentru proiectul minier de la Rosia Montana i-a mintit pe parlamentari, acuza directorul Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea. Reprezentantul Ministerului Mediului, Octavian Patrascu, a dat informatii continute intr-un document al Institutului Geologic Roman despre care Marincea afirma explicit ca "a fost cosmetizat" in favoarea companiei, in 2011. Mai mult, Marincea afirma ca oficialul guvernamental are cunostinta de realitatea distorsionata pe care le-a prezentat-o parlamentarilor din comisie, pentru ca Institutul a revenit asupra documentului trunchiat si a prezentat adevarul in doua rapoarte transmise Comisiei de Analiza Tehnica din Ministerul Mediului.

Octavian Pătraşcu, directorul Direcţiei de Evaluare Impact şi Controlul Poluării in Ministerul Mediului, a declarat in fata Comisiei speciale pentru Rosia Montana, conform stenogramei de pe site-ul acesteia, ca iazul de decantare propus de RMGC este o constructie sigura. El a argumentat spunand ca subsolul zonei a fost investigat prin foraje geotehnice care au aratat ca actuala componenta a solului da siguranta constructiei.

"Alegerea locaţiei a fost făcută funcţie de caracteristicile zonei din jur. Pentru amenajarea iazului de decantare, pentru investigarea subsolului pe care va fi amplasat iazul de decantare, s-au făcut mai multe foraje geotehnice. Aceste foraje geotehnice au pus în evidenţă acel strat de coluviu, cum se numeşte, adică acea argilă care poate fi folosită pentru căptuşirea părţii inferioare a iazului. Există anumite zone unde acest strat este mai subţire. Ceea ce prevede construcţia iazului este ca zona respectivă să fie căptuşită folosind argilă din zonă, deci de pe aceeaşi suprafaţă", a afirmat Patrascu in fata prlamentarilor din comisie.

Oficialul din Ministerul Mediului a mai spus ca, in 2011, o echipa de specialisti de la Institutul Geologic al Romaniei a studiat aceste aspecte si si-a dat, in final, acordul privind siguranta constructiei.

"Toate aceste elemente de care vă vorbesc au fost verificate în 2011 de o echipă a Institutului Geologic Român, care a fost în zonă şi care a luat în considerare toate datele existente, care a făcut carotaje electrice pe această vale şi care în final şi-a expus punctul de vedere că, din punct de vedere al caracteristicilor zonelor existente la baza iazului, nu vor fi probleme privind infiltraţiile", le-a spus Patrascu parlamentarilor din comisie, conform paginii 26 a stenogramei audierii ministrului Rovana Plumb, document disponibil pe site-ul comisiei speciale.

Totusi, intr-un document transmis de Institutul Geologic al Romaniei catre Comisia parlamentara speciala pentru proiectul Rosia Montana, obtinut si publicat saptamana trecuta de Centrul de Investigatii Media, specialistii institutiei critica dur atat solutia tehnica de cianurare integrala a minereului, cat si proiectul iazului de decantare.

"In forma sa actuala, proiectul va genera imense probleme de control post-mining al bazinului de decantare continand slam cianurat, care ar trebui asumate de statul roman. Bazinul Vaii Corna nu se preteaza in opinia noastra depozitarii unei cantitati atat de mari de slam cianurat, datorita gradului intens de fisurare, a permeabilitatii mari a versantului stang, care contine gresii si nu formatiuni argiloase dupa cum sustine proiectul, a caracterului partial submers al viitorului bazin de decantare (45 de hectare vor fi sub apa)", se precizeaza in documentul Institutului Geologic al Romaniei.

Dr Stefan MarinceaL-am sunat pe actualul director al Institutului Geologic al Romaniei, profesorul doctor Stefan Marincea, pentru a-l intreba de unde aceasta inadvertenta. Marincea, vechi opozant al proiectului, a explicat ca, in 2011, o echipa de geologi de-ai institutului a facut, intr-adevar, doua foraje la Rosia Montana pentru a determina compozitia solului, insa forajele au vizat exclusiv zona in care va fi construit barajul, ele nefiind oricum relevante pentru intreaga suprafata propusa a iazului de decantare, de 360 de hectare.

Raportul acestora ar fi fost insa "periat" de Stefan Grigorescu, cel care a condus Institutul Geologic al Romaniei pentru aproximativ un an, in 2011.

"Raportul intocmit de colegii mei a fost modificat, au fost eliminate din el anumite pasaje continand detalii nefavorabile proiectului, dupa care a fost inaintat Comitetului de Analiza Tehnica din Ministerul Mediului sub forma unei scrisori din partea domnului Grigorescu, in care erau retinute exclusiv elementele favorabile proiectului", a declarat Marincea pentru Centrul de Investigatii Media.

Acesta a mai spus ca, dupa ce a ajuns la conducerea Institutului si, implicit, membru in Comitetul de Analiza Tehnica pentru acest proiect, a transmis doua documente catre minister, cu scopul de a corecta informatiile furnizate in mandatul lui Grigorescu si a atentiona asupra faptului ca ele aveau un continut trunchiat.

"Nu stiu din care motiv domnul director Patrascu insista sa citeze dintr-un document pe care Institutul l-a retras si in legatura cu care a prezentat dovezi ca a fost cosmetizat pentru a favoriza compania miniera", a mai spus Marincea.

Directorul Institutului Geologic Roman a refuzat sa dea mai multe detalii despre modul in care "realitatea de la Rosia Montana a fost cosmetizata in avantajul investitorului", dand de inteles ca acest episod face deja obiectul unei cercetari penale.

"Nu va pot da detalii, trebuie sa respect confidentialitatea impusa de o ancheta penala", a spus Marincea.

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

0
Shares