Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Create an account

Fields marked with an asterisk (*) are required.
Name *
Username *
Password *
Verify password *
Email *
Verify email *
Captcha *
Reload Captcha

Nebuniile oamenilor sănătoși din cele patru spitale-pușcărie pentru infractorii cu afecțiuni mintale

Scris de  Feb 20, 2016

Un director încă în funcție după ce a fost condamnat pentru înșelăciune, niște achiziții care duc spre clanuri de romi sau o fabrică de țuică sunt doar o parte dintre situațiile întâlnite ân spitalele pentru condamnații cu afecțiuni mintale, denumite, parcă în glumă, spitale de măsuri de siguranță.

La Jebel - Timiș, Ștei - Bihor, Pădureni - Iași și Săpoca - Buzău sunt trimiși pedofili, criminali și orice tip de infractori considerați de instanțe fără discernământ.

În timp ce directorii se delectează cu prepararea băuturilor alcoolice în spitale sau se ocupă cu achiziții date unor SRL-uri ale subalternilor, conform rapoartelor Curții de Conturi, pacienții sunt legați de paturi pentru că lipsesc medicamentele sau camerele capitonate de izolare.

În tot acest timp, membrii corpului de control al Ministerului Sănătății, în subordinea căruia se afla cele patru unități spitalicești, se trezesc cu soțiile angajate în aceste centre după ce sunt trimiși în control.

Nebunia sistemului merge până acolo încât contabilul-șef al spitalului buzoian este găsit vinovat și condamnat definitiv pentru corupție chiar în legătură cu achizițiile spitalului, dar, câțiva ani mai târziu, în loc să dispară din sistem, ajunge manager al instituției.

taiere panglica Ojasca 

Sursa: sanatateabuzoiana.ro

La Săpoca, o comună din Buzău aflată la 23 de kilometri de celebrii vulcani noroioși, se află cel mai mare „spital de psihiatrie și măsuri de siguranță din România”. Aici sunt cazați criminalii cu afecțiuni mintale grave, considerați fără discernământ de judecători.

Sunt patru astfel de spitale regionale. Pe lângă cel din Buzău – cel mai mare, cu 800 de locuri, mai sunt alte trei (în județele Bihor – 250 de paturi, Iași – 200 de paturi și Timiș - 400 de paturi).

Vreo 200 din cei peste 1.650 de pacienți care ocupă aceste locuri sunt infractori foarte periculoşi, declarați fără discernământ prin decizii ale instanței în baza art 110 din Codul Penal. Sunt internați aici exclusiv în baza unei sentințe penale, care obligă bolnavul psihic la tratament și nu la ispășirea pedepsei pentru fapta comisă, în condițiile în care expertiza psihiatrică - efectuată la Institul de Medicină Legală - a demonstrat că nu a avut discernământ la momentul faptei respective.

Unul dintre pacienţii unui astfel de amplasament a fost până anul trecut Toader Covali, autor a patru crime în anii ‘90. El a fost cazat la Spitalul de psihiatrie și măsuri de siguranță de la Pădureni-Grajduri din Iași. A obținut eliberarea anul trecut, după ce medicii și un judecător au decis să tratamentul a fost un succes și poate fi pus în libertate. În astfel de cazuri, autorii unor infracțiuni nu mai răspund pentru faptele lor după ce sunt puși în libertate.

Unitatea din județul Iași este cea mai săracă dintre cele patru. Pe 200 de paturi, aici  de înghesuie aproape 365 de pacienți.

În schimb, cea din Buzău dispune de cele mai importante resurse: fondurile cele mai mari de la minister (buget de 50 milioane de lei) și un domeniu de 42 de hectare în satul Ojasca, unde s-a amenajat o fermă de animale, livezi și grădini care asigură alimentele necesare centrului psihiatric.

„Regele Somaliei”, pacientul chinuit de nebuniile oamenilor sănătoși din conducerea spitalului Săpoca

Aceste unități spitalicești se află în subordinea Ministerului Sănătății. Bugetul alocat celor patru spitale este de aproape 100 de milioane de lei, sume provenite de la bugetul public și destinate îngrijirii bolnavilor.

Printre pacienții de la Săpoca se regăseşte şi “Regele Somaliei”, așa cum se consideră un bărbat din București. Judecătorul l-a trimis la Săpoca pentru a fi tratat. Omul a ajuns astfel în grija directorului unității, Dumitru Popescu (născut în 1953).

Pacientul este legat de pat în momentele de criză, mai ales atunci când spitalul nu are bani pentru a-i asigura medicamentația.

În schimb, conducerea complexului de la Săpoca găsește resurse să plătească un milion de euro pe catering, așa cum reiese din lista achizițiilor publice. L-am găsit pe bucureștean supra-sedat, iar asistenții erau la un metru de noi, gata să intervină. Ne-a spus că scrie o scrisoare în care laudă activitatea directorului.

Dumitru Popescu este managerul spitalului de la Săpoca din 2010. El a fost însă încă din anii ’90 director economic (contabil-şef, cum era vechea titulatură) sau director general cu delegație. Un personaj pitoresc care este gata să te convingă că este “Darul lui Dumnezeu”.

La o căutare pe portalul instanțelor de judecată se găsesc zeci de procese deschise de angajați. Majoritatea câștigate de aceștia împotriva directorului. Pentru abuzuri.

“Sunt vorbe ale unor oameni așa cam ...” și Dumitru face semnul că angajații care-l reclamă sunt instabili psihic.

O subordonată îi atrage atenția să fie mai cumpătat în fața presei. “Nu, nu, așa este! Vă spun eu!”, insistă Dumitru.

Dar mai găsim ceva în arhivele instanțelor.

Condamnat pentru corupție, apoi avansat

Managerul spitalului de psihiatrie și măsuri de siguranță de la Săpoca a fost condamnat definitiv, în 2003, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 22 de luni de închisoare pentru șpagă!

E-adevărat, cu suspendare. Pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită și fals, adică pentru că a luat șpagă de două milioane de lei vechi pentru a truca o achiziție a spitalului.

Se laudă că mai are doi ani până la pensionare și este de peste două decenii în funcții de conducere la Săpoca. Nu îi pasă de trecutul său. Spune că nu-l schimbă nimeni de la Ministerul Sănătății pentru că este un director prea bun.


(paginile 2-3)

În loc să fie concediat, așa cum avea să susțină însăși Curtea de Conturi într-un raport din anul 2006, Dumitru Popescu a fost, în schimb, avansat.


(pagina 2)

Inspectorii au considerat chiar că Popescu își continua activitatea infracțională, făcând referire la achizițiile publice fără noimă făcute managerul de la Săpoca.

Milionul de euro pentru chifle și catering

În 2015, Dumitru Popescu a semnat două înțelegeri multianuale, până în 2018, de furnizare de materiale construcții și alimente către spital, în valoare totală de 10,8 milioane de lei, aproximativ 2,4 milioane de euro.

Unul dintre cele două contracte, pentru materiale de construcție, în valoare de 5,4 milioane de lei, a fost acordat către Iberia Com, deținut de Adrian Șt. Ene. A doua înţelegere multianuală, pentru alimente, a fost încheiată cu un grup de opt firme și un PFA.

În general, până anul trecut spitalul cumpăra pâine, restul produselor provenind de la gospodăria de 42 de hectare, unde sunt crescute sute de găini, vaci, oi și porci. Valoarea acestui contract a fost de 5,4 milioane de lei.

O bună parte din suma de 1,2 milioane de euro ajunge la soția primarului din comuna Săpoca, Iulian Manea (PSD). Acesta a fost declarat incompatibil în 2014 de Agenția Națională de Integritate (ANI) tocmai pentru că era membru în Consiliul de Administrație al complexului psihiatric condus de Popescu. Spital care îi oferă acum PFA-ului deținut de soția sa, Denisa Any Manea (de profesie învățătoare la școală din comună), o parte din contractul de furnziare alimente.

Până la încheierea acestui contract de peste un milion de euro, spitalul cheltuia anual sub 200.000 de lei (45.000 de euro) pentru alimente, mai exact pentru chifle. Asta reiese din lista contractelor de achiziție publică obținută de la spitalul din Săpoca. În 2013, de exemplu, s-au cheltuit 180.000 de lei pentru chifle (bani plătiți firmei Ginar Prod Panif), iar alți 124.000 au fost dați pe servicii de catering. În 2014, spitalul a cheltuit doar 180.000 de lei pentru chifle.

Mărunțiș către un apropiat

Un alt preferat al contractelor oferite la Săpoca este firma Com Fortuna, deținută de Ion Mărunțiș, un prieten de-ai lui Dumitru Popescu. Societatea a primit regulat contracte în ultimul deceniu, până în 2015, prin încredințare directă.

Reprezentanții spitalului susțin că acest contract a fost acordat direct în baza faptului că s-a plătit o sumă sub pragul de 30.000 de euro, cât este limita pentru organizarea unei licitații publice.

"Toate contractele sunt legale", spune mândru și șeful centrului psihiatric din judeţul Buzău.

Nereguli oficiale

Inspectorii Curții de Conturi îl contrazic însă: din raport reiese că au depistat zeci de nereguli în ultimii ani privind modul în care au fost încheiate contractele publice la Săpoca.

  • Nu s-a publicat într-un ziar de circulație națională intenția de a afectua achiziții publice. Nu s-a întocmit și transmis ofertanților fișa de date a achiziției;
  • Nu s-a întocmit caiet de sarcini;
  • Adjudecarea contractelor de achiziție publică s-a efectuat pe baza criteriul prețului cel mai mic în condițiile în care majoritatea produselor nu erau compatibile;
  • Ofertele de preț nu au fost depuse în plicuri sigilate, încălcându-se principiul confidențialității;

Subalternii, mari patroni

Mai mult, contractele publice de la Spitalul Săpoca au fost acordate în mod suspect unor angajați ai unității de măsuri de siguranță.

Madinom 2002 srl Cernătești (acționar unic Aneluţa Crăciun)  și Maridor 2000 srl Măţești (patron Dumitru Malaescu), ai căror administratori sunt salariați ai spitalului, bucătăreasă și respectiv paznic. Ei au reușit să obțină contracte de achiziții publice anuale în valoare de peste 500.000 de lei din 2005 și până în 2012. Prețurile practicate au fost sensibil mai mari decât cele practicate de alte firme de comerț, au descoperit inspectorii de la Curtea de Conturi.

Spre exemplu, apă minerală la 1,5 litri era luată de la Madincom cu 1,98 lei/bucata, în timp ce alte firme ofereau acest produs la prețuri între 1,2 și 1,5 lei bucata. Situație similară și în cazul uleiului comestibil la sticlă de un litru care a fost luat la prețuri cuprinse între 3,19 lei și 3,80 de lei/bucata în timp ce prețul practicat de alte firme în aceeași perioadă era de 2,91 lei/bucata (ulei extra de floarea soarelui).

A angajat-o pe soția omului de la minister care trebuia să-l controleze

Reprezentanții Ministerului Sănătății au refuzat să ne ofere un punct de vedere asupra neregulilor de la Săpoca.

Mariana Dimian, liderul de sindicat, a șesizat de mai multe ori ministerul privind neregulile de la Săpoca. Ultimul control a fost trimis de fostul ministrul Nicolae Bănicioiu în noiembrie 2014. La Săpoca a ajuns atunci Corpul de Control al ministerului.

Consilier superior în cadru Corpului de control este Sorin Chifulescu. La ora când a fost pornit și apoi finalizat controlul, soția lui Chifulescu, Inesa, medic stomatolog, lucra în București pe cont propriu și câștiga în jur de 9.000 de lei anual, așa cum reiese din declarația de avere a funcționarului.

După finalizarea controlului, Dumitru Popescu nu a fost schimbat, însă soția lui Chifulescu a fost angajată la spital.

Sindicalista Mariana Dimian, cea care a solicitat la minister aceste verificări financiare, spune că membrii corpului de control au depistat nereguli „foarte mari” doar că ele au fost ascunse.

Biroul de presă al Ministerului Sănătății a răspuns, în legătură cu acest control, că, în urma verificărilor Corpului de Control, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău a fost depusă o sesizare şi, din acest motiv, nu pot fi făcute comentarii, fiind o anchetă în curs.

Procurorii buzoieni au precizat însă că plângerea a fost depusă, dar a fost făcută într-un mod greșit, fiind redirecționată spre Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, care a clasat dosarul.

“Așa de mult a controlat (Corpul de Control al MS, n.r.) aspectele sesizate că Popescu i-a angajat nevasta medic stomatolog. În primavara lui 2015, era supărat că Popescu nu vrea să-i aprobe detașarea pentru șase luni nevestei la Spitalul "Marius Nasta din Capitală. Nevasta face naveta de la București, vine doar lunea, miercurea și vinerea la ora 10 și pleacă la 14.00”, a mărturisit unul dintre angajaţii spitalului din Săpoca.

Pentru a nu-l supune unor presiuni inutile am ales să nu-i publicăm  numele.

Cazanul de țuică merge în draci la Săpoca, ba chiar și produce pentru spital!

Ca nebunia conducerii să fie completă, tot în raportul Curţii de Conturi am găsit următoarele: “în cadrul spitalului s-au produs 1.865 litri de băuturi alcoolice (țuică), din care cantitatea de 324 de litri a fost comercializată unor persoane fizice”.

Spitalul Jebel cumpără cearceafuri de la clanurile de romi din colțul opus al țării, prin CFR Marfă

Și în cealaltă parte a României, în cel mai vestic spital de măsuri de siguranță, cel din Timiș, din comuna Jebel, achizițiile publice sunt ocazia unor combinații.

Cel mai curios contract este cel din 2014, prin care spitalul condus de Bianca Gavriliță a cumpărat de 93.806 lei, adică aproximativ 21.000 de euro, cearceafuri și halate. Societatea care a vândut are un cu totul alt obiect de activitate. Este vorba de CFR Marfă!


(pagina 4, poziția 36)

Conform unor acte de la CFR prezentate în 2014 de publicația „Național”, aceste “perne și halate” au fost cumpărate de la firma Maricons GPS din Galați.

Acționarul unic al acestui SRL este Venușa Stoica, membră a clanurilor de romi din comuna Brăhășești, județul Galați. Contractele sunt realizate prin Costel Stoica, un alt membru al familiei Stoica.

Cel mai cunoscut om din familia Stoica este Gruia, acționarul majoritar de la Grup Feroviar Român, cel mai important transportator privat de marfă, care a dorit inclusiv să cumpere CFR Marfă. Din aceaste clanuri s-au ridicat și Gruia Stoica și Vasile Didilă, asociaţii de la GFR.

Dovada că obiectele cumpărate de CFR Marfă de la Maricons au ajuns la Spitalul Jebel este o copie după un extras de cont, publicată și ea de ziarul „Național”.

Directorul ginecolog de la spitalul de psihiatrie

Conducerea unității de măsuri de siguranță nu a oferit explicații despre acest contract cu clanurile de romi din celălalt colț al țării, din Galați, însă, în răspunsul scris, susține că toate achizițiile din perioada 2013-2015 s-au făcut cu respectarea legii.

Bianca Gavriliță, directorul Spitalului de psihiatrie și măsuri de siguranță Jebel, este specialist ginecolog. Numirea sa în funcția de director, în urmă cu doi ani, a avut în vedere și faptul că este membru PSD și consilier județean din partea aceluiași partid.

Banii dispar, dispar și pacienții

Faptul că o mare parte din bugetul de o sută de milioane de lei al spitalelor este rispit pe achiziții suspecte aduce neajunsuri bolnavilor care au nevoie de tratamente moderne, dar și de personal.

În toate cele patru spitale au fost cazuri în care pacienții au evadat și au fost cu greu găsiți de polițiști. La unitatea din Jebel sunt doar doi paznici, conform conducerii, și asta din cauza lipsei de bani, acuză Bianca Gavriliță.

Cu toate acestea, spitalul a avut câteva contracte suspect de mari pentru reparat garduri. În ultimii doi ani, s-au cheltuit aproape un milion de lei pe repararea gardului și a aleilor interioare. O mare parte din bani s-au îndreptat spre firme fără experiență sau spre întreprinderi individuale din comună, cum ar fi City Landscape și Bușe I.I. Ion Intreprindere Individuală.

Legați de pat

Cea mai săracă unitate spitalicească de măsuri de siguranță este cea de la Pădureni-Grajduri din Iași. Aici, în cele 200 de paturi stau și în jur de 360 de pacienți. Personalul numără doar o sută de oameni. Două familii au povestit că rudele și prietenii cazați acolo au fost legați de paturi pentru a fi ținuți sub control.

Conducerea ne-a confirmat existența acestor metode învechite.

“Ca procedură, în orice spital de psihiatrie există pacienți care, în situația de extremă agitație, cu risc de auto sau heterovătămare, pot fi imobilizați atât în cursul zilei cât și noaptea. Spitalul are un registru special pentru aceste proceduri, în conformitate cu legile și procedurile gererale folosite în psihiatrie”, a declarat Victor Idriceanu, directorul unității.

La Pădureni nici nu mai există cameră de izolare. “Din nefericire, din cauza lipsei acute de spațiu, camera de izolare care a fost disponibilă a fost transformată în salon. În mod normal ar trebui să fie câte o cameră de izolare pentru fiecare pavilion”, a mai spus Idriceanu.

Lipsa medicamentelor

În perioada 2013-2015 au fost momente când în spital nu au fost toate medicamentele psihiatrice folosite în mod curent, “dar întotdeauna a existat posibilitatea înlocuirii lor cu medicacemente din aceeași categorie terapeutică, astfel încât pacienții să primească tratament adecvat”.

„Lipsurile au fost determinate, de cele mai multe ori, de dificultăți în derularea contractelor de achiziții, în sensul că la momentul transmiterii comenzii, furnizorii nu aveau pe stoc medicamentele solicitate”, ni s-a transmis inclusiv de la Săpoca, cel mai potent complex de acest gen.

Lipsa medicamentelor este o problemă esențială în aceste spitale, care duce la acordarea unor tratamente inadecvate bolnavilor. De altfel, tot de la Săpoca ni s-a spus că au fost cazuri când bolnavii au fost eliberaţi şi au comis apoi fapte atroce.

Unul dintre aceştia este Nicolae Dobrin din Câmpina, care, după ce a fost pus în libertate, şi-a ucis mama. Nimeni nu a plătit pentru fapta sa, el a fost adus înapoi la Săpoca, unde de această dată i s-a schimbat, totuși, medicamentaţia.

Cobai pentru teste

În unitățile din Sapoca și Jebel s-au făcut unele studii clinice în ultimul deceniu. Altfel spus, teste pe pacienți.

Cele două unități au refuzat să explice cum pacienții fără discernământ au putut fi de acord cu astfel de studii. Nu au vorbit nimic nici de natura și gradul studiilor care se realizează pe pacienți.

Mai mult, cele două spitale de măsuri de siguranță au precizat că nu au monitorizat atent comportamentul subiecților testelor și nu pot preciza dacă pe termen lung starea de sănătate s-a ameliorat sau agravat.

“Spitalul nostru a fost autorizat pentru efectuarea de studii clinice în domeniul medicamentului, conform autorizațiilor emise de Ministerul Sănătății. Contractele de colaborare includ clauze de confidențialitate care nu ne permit furnizarea de informații referitoare la studii și paciențși incluși în studii”, au transmis cei de la Săpoca.

Din Timiș, de la Jebel, am aflat că ultimul studiu a fost realizat acum opt ani, în 2008, și a fost al doilea din istoria unității. Primul a avut loc în 2006.

Din ce în ce mai rău

Soluțiile la problemele privind modul defectuos în care sunt cheltuiți banii din cele patru spitale, dar și pentru îmbunătățirea tratamentelor oferite pacienților, este dată de același director infractor de la Săpoca.

"Este clar ca MInisterul Sănătății nu poate sa administreze aceste unități. Trebuie sa aleaga sa schimbe cadrul legislativ și aici sa nu mai fie aduși pacienți sociali, ci doar cei cu adevărat care sunt un pericol pentru societate", spune Dumitru Popescu.

A doua variantă pe care o vede Popescu ar fi ca spitalele de măsuri de siguranță sa treacă în subordinea Ministerului Justiției.

„E evident că trebuie schimbat ceva, pentru că de la an la an creşte numărul pacienţilor noi care ajung în aceste spitale cu aproximativ o sută de bolnavi cu afecţiuni mintale, iar spaţiile rămân aceleaşi”, conchide, doct, managerul prins cu șpaga - dar și cu alambicul de țuică - la spital.

O investigație de: Marian Păvălașc (Evenimentul Zilei)
Editor: Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigatii Media)

(Text realizat în cadrul proiectului “Adevarul despre cei care nu exista – jurnalism si activism pentru drepturile celor cu dizabilitati din centrele finantate de stat”, finanţat prin Fondul ONG în România, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009-2014, implementat de Centrul de Investigații Media in parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice.)

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

0
Shares